Drapelul Roşu, noiembrie 1977 (Anul 33, nr. 10191-10216)

1977-11-01 / nr. 10191

m ANUL XXXIV NR. 10.191 «1 MARȚI, 1 NOIEMBRIE 1977 ■ 4 PAGINI, 30 BANI EXECUTAREA OPERATIVĂ A LUCRĂRILOR AGRICOLE RECLAMĂ O AMPLĂ CONCENTRARE DE FORȚE, SPIRIT DE INIȚIATIVĂ ȘI RĂSPUNDERE! Folosind eficient mijloacele mecanice și manuale, să încheiem grabnic recoltatul • La Diniaș, accent deosebit pe tran­sportul porumbului din lanuri • La Foeni, cu jumătăți de măsură, nu crește producția In această perioadă eforturile mecanizatorilor și ale cooperatorilor de pe raza consiliului inter­­cooperatist Peciu Nou sunt concentrate la recol­tatul, transportul și depozitatul porumbului, eli­berarea operativă a terenului de coceni și exe­cutarea arăturilor adinei de toamnă. In ziua de octombrie la Diniaș, sute de cooperatori lu­crau la adunatul știuleților de pe ultimele 30 de hectare din cele 476 aflate în cultură. Rezultat firesc al preocupărilor deosebite manifestate de conducerea unității, in frunte cu tovarășul Ar­­cadie Giurgiev, președintele acesteia, al întrece­rii dintre echipe, dintre membrii cooperatori, producția de porumb ajunge, în marea majori­tate a parcelelor, la un vagon de știuleți la hec­tar. Aceasta, datorită în primul rînd, perseve­renței in aplicarea celor mai noi tehnologii, in­troducerii unor hibrizi cu valoare biologică ri­dicată, atenției deosebite pe care comuniștii de aici, fiecare cooperator și mecanizator, au acor­dat-o calității lucrărilor. Așa după cum ne informa tovarășul Zaharia Vlasch­i, inginerul șef al consiliului intercoope­­ratcist. o dată cu încheierea culesului toate for­țele mecanice și îndeosebi tractoarele cu re­morci, au fost dirijate înspre transportul po­rumbului la baza de recepție și în pătulele uni­tății. In ziua de 29 octombrie, mai erau circa 4.000 tone de porumb culese și netransportate. La scosul porumbului din lanuri se folosesc 13 remorci ale cooperativei și alte patru ale sta­țiunii de mecanizare. La cooperativa vecină, cea din Sînmartinu Sîr­­besc, porumbul cules și netransportat totaliza, la acea dată, circa 1.000 de tone, întrucît toată sfecla B. BI­EZ AU TERMINAT RECOLTATUL PORUMBULUI Printr-o bună orga­nizare a muncii, res­­pectind indicațiile Bi­­roului Comitetului ju­dețean de partid, un număr sporit de uni­tăți agricole raportea­ză încheierea recoltă­rii porumbului. Astfel, alături de C.A.P. Dum­­brăvița, Chișoda, du­minică dimineața și țăranii cooperatori de la Cenei au terminat culesul știuleților de pe cele 582 hectare cultivate cu porumb pentru boabe. Țăranii cooperatori de la Ciarda Roșie au terminat, și ei, recent, culesul porumbului, întreaga producție de pe cele 128 de hectare, existente în cultură, a fost transportată ope­rativ din cîmp. Intr­­un stadiu final sînt și livrările la fondul cen­tral. Continuă într-un ritm intens eliberatul terenului de coceni și sfeclă de zahăr. Meca­nizatorii din secția condusă de Gheorghe Țap, de la S.M.A. Ti­mișoara, avînd eliberat, lucrează teren din plin, în schimburi pre­lungite, la executarea arăturilor adinei de toamnă. Pe ultimele hectare se adună re­colta de porumb și la întreprinderile agri­cole de stat de la Fă­get, Variaș, Recaș, Giarmata și altele. Efectuarea la timp a tuturor lucrărilor, și la un nivel calitativ superior, creează pre­misele obținerii unor producții sporite. La I.A.S. Timișoara, prin folosirea eficientă a forței de lucru mecanice și manuale, recoltarea porumbului se face acum pe ultimele hectare. (Continuare In­pag. a ll­a) La fondul de stat, toate produsele contractate! Pe timpul transportului să evităm orice fel de risipă O dată cu recoltatul rumbului, cooperativele agri­co­cole de producție din jude­țul nostru se preocupă, cu tot mai multă răspundere, de livrarea operativă la fondul de stat a cantităților con­tractate, precum și a celor­lalte obligații. In această ac­­­țiune de mare importanță economică, pe primul loc se situează unitățile de pe raza consiliilor intercoopera­­tiste Lovrin, Biled, Variaș, Ti­mișoara etc., unde transpor­tul porumbului înspre bazele de recepție s-a făcut direct din lanuri. Dar, deși ne aflăm într-o perioadă destul de înaintată, cînd stadiul recol­tării acestei culturi se găseș­te în faza de finalizare, mai există unități unde ritmul de livrare este mult sub posibi­lități. După cum rezultă din evidențele Întreprinderii ju­dețene de valorificare a ce­realelor și plantelor tehnice, pînă in ziua de 30 octombrie cantitățile livrate de unitățile aparținînd consiliului interco­­operatist Săcălaz la baza de recepție nu reprezintă decit numai 30 la sută din cele prevăzute inițial. E destul să arătăm doar că cooperativa din Utvin a livrat numai 40 de tone de porumb, iar cea din Beregsau Mic doar 10 la sută din prevederi. Realiză­rile de pină acum la livrarea porumbului destinat fondului central sunt mult sub aștep­tări și pe raza consiliului in­­tercooperatist Orțișoara care, tot pînă la acea dată, nu-și realizase prevederi: nici jumătate din Cooperativa din Covaci, de pe raza acestui consiliu, a livrat sub 25 la sută din obligațiile la po­rumb, cea din Seceani doar 59 de tone, iar cea din Sîn­­andrei numai 24 de tone. lor Este de datoria conduceri­de unități să urgen­teze in aceste zile acțiunea de livrare a porumbului cu­venit atît fondului de stat, cit si fabricilor de nutrețuri combinate. In acest scop pe prim plan trebuie pusă pro­blema folosirii judicioase a mijloacelor de transport, cu cite una și două remorci, respectării întrutotul a grafi­celor de ailuire la bazele de recepție, și evitarea risipei! ÎNCHEIEREA VIZITEI ÎN ȚARA NOASTRĂ A PREȘEDINTELUI REPUBLICII ARABE EGIPT, MOHAMMED ANWAR EL SADAT Convorbiri oficiale Duminică dimineața au a­­vut loc, la Sinaia, convorbiri Intre președintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Arabe Egipt, Mo­hammed Anwar El Sadat. Cei doi șefi de stat, conti­­nuind dialogul fructuos pur­tat in ultimii ani la Bucu­rești și Cairo, au analizat stadiul actual al relațiilor româno-egiptene, precum și posibilitățile extinderii lor în viitor. Președinții Nicolae Ceaușescu și Mohammed An­war El Sadat au constatat cu satisfacție că între România și Egipt se dezvoltă cu suc­ces raporturi de prietenie și strînsă colaborare, pe diver­se planuri, în spiritul Decla­rației solemne comune, al acordurilor și înțelegerilor stabilite la nivel­­ înalt, care au avut și au un rol deter­­­­minant in Întărirea continui­ă a conlucrării dintre țările și popoarele noastre. Totodată,­­ cei doi șefi de stat au apre­ciat că există condiții pen­tru amplificarea și aprofun­darea relațiilor bilaterale, pe tărâm politic, economic, tehnico-științific, cultural și i au exprimat hotărârea de a­­ identifica noi sfere și mo­dalități concrete de coopera­re reciproc avantajoasă. S-a subliniat că promovarea lar­gă a colaborării dintre România și Egipt contribuie la progresul economiilor na­ționale ale celor două țări, corespunde intereselor și as­pirațiilor poporului român și poporului egiptean, cauzei păcii și cooperării interna­ționale. (Continuare In pag. a TV-a) Plecarea din Capitală Vizita de prietenie între­prinsă în țara noastră, la in­vitația președintelui Repu­blicii Socialiste România, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, de președin­tele Republicii Arabe Egipt, i­ohammed Anwar El Sadat, a luat sfîrșit luni la amiază cînd înaltul oaspete a pără­sit capitala. La plecarea din Sinaia, unde au avut loc convorbi­rile la nivel înalt româno­­egiptene, președinții Nicolae Ceaușescu și Mohammed Anwar El Sadat au fost sa­lutați de Ion Circel, pre­ședintele Consiliului popular județean Prahova, de Con­stantin Neagu, primarul o­­rașului Sinaia, de alți repre­zentanți ai organelor locale de stat. Coloana oficială es­cortată de motocicliști, s-a îndreptat spre aeroportul Otopeni, unde a avut loc ce­remonia plecării. Aerogara este împodobită sărbătorește. Pe frontispiciul Salonului oficial se aflau portretele președinților Nicolae Ceaușescu și Moham­med Anwar El Sadat, înca­drate de drapelele celor două țări. La sosirea pe aeroportul Otopeni, mii de bucureșteni salută cu stimă și simpatie pe șefii de stat ai celor două țări. Ceremonia plecării începe cu prezentarea onorului de către o gardă militară. Sunt­­ Continuare in pag. a IV-a» Așa cum se știe cel de-al patrulea trimestru semnifi­că — in calendarul economic — faza finalizării eforturilor și ordonării in detaliu a ac­tivităților ulterioare în a­­cest cadru, acționînd con­secvent, pe baza sarcinilor stabilite de conducerea parti­dului, pentru reducerea con­sumurilor energetice în me­die cu 10-15 la sută, a mă­surilor cuprinse în programul special adoptat de plenara din iulie a c. a Comitetului județean Timiș al P.C.R, colectivele unităților­ econo­mice au obținut, în trimestrul III crt., o economie de 6,78 milioane kWh energie elec­trică. Important de relevat e și faptul că, în trimestrul III a.c., consumul de energie electrică a fost cu 13,4 mi­lioane kWh mai mic decit cel din trimestrul II — In con­dițiile în care volumul rea­lizărilor de plan in interva­lul iulie — septembrie a fost net superior celui din pre­cedentele 3 luni. Pe lângă rezultatele bune obținute de majoritatea uni­tăților economice, analiza în­treprinsă relevă și faptul că 13 unități industriale — prin­tre care întreprinderea „Tex­tila“ Lugoj, „Industria linii“ Timișoara, întreprinderea de încălțăminte ..Banatul* Ti­mișoara și cea din Jimbolia, I.R.A. șa. — nu s-au înca­drat în repartițiile de ener­gie electrică. Cu aceste pre­cizări, vom sublinia faptul că, în conformitate cu pre­vederile Decretului Jiului de Stat al R.S.R. Const­nr. 281/1977, cu privire la măsu­rile de dezvoltare a bazei e­­nergetice și de folosire mai judicioasă a combustibililor și energiei, întreprinderea de rețele electrice Timișoara a­­re obligația limitării livră­rilor de energie electrică la Întreprinderile care au de­pășit repartițiile aprobate, pînă la recuperarea totală a depășirii. Cum au evoluat lucrurile, din acest punct de vedere, in perioada imediat următoare trimestrului Investigațiile întreprinse III ? a­­rată că, neglijîndu-se o sea­mă de aspecte esențiale, 19 întreprinderi nu s-au înca­drat în repartițiile de ener­gie electrică, mari depășiri înregistrîndu-se la „Ambala­jul metalic“ (+ 16,3 la sută), „Industria linii“ Timișoara (+14,6 la sută), întreprinde­rea de încălțăminte Jimbolia (+ 22 la sută), alte nepermis de multe cazuri de consu­muri evident exagerate. Concis, cauzele nante pentru aceste determi­situații necorespunzătoare au ca o­biect insuficienta preocupa­re a conducerilor acestor în­treprinderi in privința în­cadrării in repartițiile aloca­te, ori pentru obținerea de repartiții la nivelul real al necesarului de energie elec­trică. Pornind de la asemenea carențe organizatorice, ana­liza specială efectuată de Consiliul județean de con­trol muncitoresc al activită­ții economice și sociale a stabilit noi măsuri, de natu­ră să garanteze, în viitor, încadrarea strictă în repar­tițiile de energie electrică. Ca urmare, comisiile ener­getice din întreprinderi, co­ordonate de conducătorii teh­nici ai unităților, au obliga­ția să urmărească zilnic si­tuația consumurilor, să iden­tifice cu rigurozitate toate resursele interne de econo­misire. Există, în acest sens, reale posibilități, numeroase căi de acțiune prin care e­­nergia electrică — avuție na­țională de primă importanță — să poată fi gospodărită cu maximă responsabilitate. ing. CONSTANTIN CORICI, instructor de specialitate la Comitetul județean Timiș al P.C.R. Energie electrica , combustibilul, gospodarite cu­­everitate! Nivelul indicelui de consum, o probă de capacitate organizatorică Concluziile unei analize asupra încadrării unităților economice în repartițiile stabilite

Next