Drapelul Roşu, noiembrie 1977 (Anul 33, nr. 10191-10216)
1977-11-01 / nr. 10191
m ANUL XXXIV NR. 10.191 «1 MARȚI, 1 NOIEMBRIE 1977 ■ 4 PAGINI, 30 BANI EXECUTAREA OPERATIVĂ A LUCRĂRILOR AGRICOLE RECLAMĂ O AMPLĂ CONCENTRARE DE FORȚE, SPIRIT DE INIȚIATIVĂ ȘI RĂSPUNDERE! Folosind eficient mijloacele mecanice și manuale, să încheiem grabnic recoltatul • La Diniaș, accent deosebit pe transportul porumbului din lanuri • La Foeni, cu jumătăți de măsură, nu crește producția In această perioadă eforturile mecanizatorilor și ale cooperatorilor de pe raza consiliului intercooperatist Peciu Nou sunt concentrate la recoltatul, transportul și depozitatul porumbului, eliberarea operativă a terenului de coceni și executarea arăturilor adinei de toamnă. In ziua de octombrie la Diniaș, sute de cooperatori lucrau la adunatul știuleților de pe ultimele 30 de hectare din cele 476 aflate în cultură. Rezultat firesc al preocupărilor deosebite manifestate de conducerea unității, in frunte cu tovarășul Arcadie Giurgiev, președintele acesteia, al întrecerii dintre echipe, dintre membrii cooperatori, producția de porumb ajunge, în marea majoritate a parcelelor, la un vagon de știuleți la hectar. Aceasta, datorită în primul rînd, perseverenței in aplicarea celor mai noi tehnologii, introducerii unor hibrizi cu valoare biologică ridicată, atenției deosebite pe care comuniștii de aici, fiecare cooperator și mecanizator, au acordat-o calității lucrărilor. Așa după cum ne informa tovarășul Zaharia Vlaschi, inginerul șef al consiliului intercooperatcist. o dată cu încheierea culesului toate forțele mecanice și îndeosebi tractoarele cu remorci, au fost dirijate înspre transportul porumbului la baza de recepție și în pătulele unității. In ziua de 29 octombrie, mai erau circa 4.000 tone de porumb culese și netransportate. La scosul porumbului din lanuri se folosesc 13 remorci ale cooperativei și alte patru ale stațiunii de mecanizare. La cooperativa vecină, cea din Sînmartinu Sîrbesc, porumbul cules și netransportat totaliza, la acea dată, circa 1.000 de tone, întrucît toată sfecla B. BIEZ AU TERMINAT RECOLTATUL PORUMBULUI Printr-o bună organizare a muncii, respectind indicațiile Biroului Comitetului județean de partid, un număr sporit de unități agricole raportează încheierea recoltării porumbului. Astfel, alături de C.A.P. Dumbrăvița, Chișoda, duminică dimineața și țăranii cooperatori de la Cenei au terminat culesul știuleților de pe cele 582 hectare cultivate cu porumb pentru boabe. Țăranii cooperatori de la Ciarda Roșie au terminat, și ei, recent, culesul porumbului, întreaga producție de pe cele 128 de hectare, existente în cultură, a fost transportată operativ din cîmp. Intrun stadiu final sînt și livrările la fondul central. Continuă într-un ritm intens eliberatul terenului de coceni și sfeclă de zahăr. Mecanizatorii din secția condusă de Gheorghe Țap, de la S.M.A. Timișoara, avînd eliberat, lucrează teren din plin, în schimburi prelungite, la executarea arăturilor adinei de toamnă. Pe ultimele hectare se adună recolta de porumb și la întreprinderile agricole de stat de la Făget, Variaș, Recaș, Giarmata și altele. Efectuarea la timp a tuturor lucrărilor, și la un nivel calitativ superior, creează premisele obținerii unor producții sporite. La I.A.S. Timișoara, prin folosirea eficientă a forței de lucru mecanice și manuale, recoltarea porumbului se face acum pe ultimele hectare. (Continuare Inpag. a lla) La fondul de stat, toate produsele contractate! Pe timpul transportului să evităm orice fel de risipă O dată cu recoltatul rumbului, cooperativele agricocole de producție din județul nostru se preocupă, cu tot mai multă răspundere, de livrarea operativă la fondul de stat a cantităților contractate, precum și a celorlalte obligații. In această acțiune de mare importanță economică, pe primul loc se situează unitățile de pe raza consiliilor intercooperatiste Lovrin, Biled, Variaș, Timișoara etc., unde transportul porumbului înspre bazele de recepție s-a făcut direct din lanuri. Dar, deși ne aflăm într-o perioadă destul de înaintată, cînd stadiul recoltării acestei culturi se găsește în faza de finalizare, mai există unități unde ritmul de livrare este mult sub posibilități. După cum rezultă din evidențele Întreprinderii județene de valorificare a cerealelor și plantelor tehnice, pînă in ziua de 30 octombrie cantitățile livrate de unitățile aparținînd consiliului intercooperatist Săcălaz la baza de recepție nu reprezintă decit numai 30 la sută din cele prevăzute inițial. E destul să arătăm doar că cooperativa din Utvin a livrat numai 40 de tone de porumb, iar cea din Beregsau Mic doar 10 la sută din prevederi. Realizările de pină acum la livrarea porumbului destinat fondului central sunt mult sub așteptări și pe raza consiliului intercooperatist Orțișoara care, tot pînă la acea dată, nu-și realizase prevederi: nici jumătate din Cooperativa din Covaci, de pe raza acestui consiliu, a livrat sub 25 la sută din obligațiile la porumb, cea din Seceani doar 59 de tone, iar cea din Sînandrei numai 24 de tone. lor Este de datoria conduceride unități să urgenteze in aceste zile acțiunea de livrare a porumbului cuvenit atît fondului de stat, cit si fabricilor de nutrețuri combinate. In acest scop pe prim plan trebuie pusă problema folosirii judicioase a mijloacelor de transport, cu cite una și două remorci, respectării întrutotul a graficelor de ailuire la bazele de recepție, și evitarea risipei! ÎNCHEIEREA VIZITEI ÎN ȚARA NOASTRĂ A PREȘEDINTELUI REPUBLICII ARABE EGIPT, MOHAMMED ANWAR EL SADAT Convorbiri oficiale Duminică dimineața au avut loc, la Sinaia, convorbiri Intre președintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Arabe Egipt, Mohammed Anwar El Sadat. Cei doi șefi de stat, continuind dialogul fructuos purtat in ultimii ani la București și Cairo, au analizat stadiul actual al relațiilor româno-egiptene, precum și posibilitățile extinderii lor în viitor. Președinții Nicolae Ceaușescu și Mohammed Anwar El Sadat au constatat cu satisfacție că între România și Egipt se dezvoltă cu succes raporturi de prietenie și strînsă colaborare, pe diverse planuri, în spiritul Declarației solemne comune, al acordurilor și înțelegerilor stabilite la nivel înalt, care au avut și au un rol determinant in Întărirea continuiă a conlucrării dintre țările și popoarele noastre. Totodată, cei doi șefi de stat au apreciat că există condiții pentru amplificarea și aprofundarea relațiilor bilaterale, pe tărâm politic, economic, tehnico-științific, cultural și i au exprimat hotărârea de a identifica noi sfere și modalități concrete de cooperare reciproc avantajoasă. S-a subliniat că promovarea largă a colaborării dintre România și Egipt contribuie la progresul economiilor naționale ale celor două țări, corespunde intereselor și aspirațiilor poporului român și poporului egiptean, cauzei păcii și cooperării internaționale. (Continuare In pag. a TV-a) Plecarea din Capitală Vizita de prietenie întreprinsă în țara noastră, la invitația președintelui Republicii Socialiste România, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, de președintele Republicii Arabe Egipt, iohammed Anwar El Sadat, a luat sfîrșit luni la amiază cînd înaltul oaspete a părăsit capitala. La plecarea din Sinaia, unde au avut loc convorbirile la nivel înalt românoegiptene, președinții Nicolae Ceaușescu și Mohammed Anwar El Sadat au fost salutați de Ion Circel, președintele Consiliului popular județean Prahova, de Constantin Neagu, primarul orașului Sinaia, de alți reprezentanți ai organelor locale de stat. Coloana oficială escortată de motocicliști, s-a îndreptat spre aeroportul Otopeni, unde a avut loc ceremonia plecării. Aerogara este împodobită sărbătorește. Pe frontispiciul Salonului oficial se aflau portretele președinților Nicolae Ceaușescu și Mohammed Anwar El Sadat, încadrate de drapelele celor două țări. La sosirea pe aeroportul Otopeni, mii de bucureșteni salută cu stimă și simpatie pe șefii de stat ai celor două țări. Ceremonia plecării începe cu prezentarea onorului de către o gardă militară. Sunt Continuare in pag. a IV-a» Așa cum se știe cel de-al patrulea trimestru semnifică — in calendarul economic — faza finalizării eforturilor și ordonării in detaliu a activităților ulterioare în acest cadru, acționînd consecvent, pe baza sarcinilor stabilite de conducerea partidului, pentru reducerea consumurilor energetice în medie cu 10-15 la sută, a măsurilor cuprinse în programul special adoptat de plenara din iulie a c. a Comitetului județean Timiș al P.C.R, colectivele unităților economice au obținut, în trimestrul III crt., o economie de 6,78 milioane kWh energie electrică. Important de relevat e și faptul că, în trimestrul III a.c., consumul de energie electrică a fost cu 13,4 milioane kWh mai mic decit cel din trimestrul II — In condițiile în care volumul realizărilor de plan in intervalul iulie — septembrie a fost net superior celui din precedentele 3 luni. Pe lângă rezultatele bune obținute de majoritatea unităților economice, analiza întreprinsă relevă și faptul că 13 unități industriale — printre care întreprinderea „Textila“ Lugoj, „Industria linii“ Timișoara, întreprinderea de încălțăminte ..Banatul* Timișoara și cea din Jimbolia, I.R.A. șa. — nu s-au încadrat în repartițiile de energie electrică. Cu aceste precizări, vom sublinia faptul că, în conformitate cu prevederile Decretului Jiului de Stat al R.S.R. Constnr. 281/1977, cu privire la măsurile de dezvoltare a bazei energetice și de folosire mai judicioasă a combustibililor și energiei, întreprinderea de rețele electrice Timișoara are obligația limitării livrărilor de energie electrică la Întreprinderile care au depășit repartițiile aprobate, pînă la recuperarea totală a depășirii. Cum au evoluat lucrurile, din acest punct de vedere, in perioada imediat următoare trimestrului Investigațiile întreprinse III ? arată că, neglijîndu-se o seamă de aspecte esențiale, 19 întreprinderi nu s-au încadrat în repartițiile de energie electrică, mari depășiri înregistrîndu-se la „Ambalajul metalic“ (+ 16,3 la sută), „Industria linii“ Timișoara (+14,6 la sută), întreprinderea de încălțăminte Jimbolia (+ 22 la sută), alte nepermis de multe cazuri de consumuri evident exagerate. Concis, cauzele nante pentru aceste determisituații necorespunzătoare au ca obiect insuficienta preocupare a conducerilor acestor întreprinderi in privința încadrării in repartițiile alocate, ori pentru obținerea de repartiții la nivelul real al necesarului de energie electrică. Pornind de la asemenea carențe organizatorice, analiza specială efectuată de Consiliul județean de control muncitoresc al activității economice și sociale a stabilit noi măsuri, de natură să garanteze, în viitor, încadrarea strictă în repartițiile de energie electrică. Ca urmare, comisiile energetice din întreprinderi, coordonate de conducătorii tehnici ai unităților, au obligația să urmărească zilnic situația consumurilor, să identifice cu rigurozitate toate resursele interne de economisire. Există, în acest sens, reale posibilități, numeroase căi de acțiune prin care energia electrică — avuție națională de primă importanță — să poată fi gospodărită cu maximă responsabilitate. ing. CONSTANTIN CORICI, instructor de specialitate la Comitetul județean Timiș al P.C.R. Energie electrica , combustibilul, gospodarite cueveritate! Nivelul indicelui de consum, o probă de capacitate organizatorică Concluziile unei analize asupra încadrării unităților economice în repartițiile stabilite