Drapelul Roşu, aprilie 1978 (Anul 34, nr. 10320-10345)

1978-04-01 / nr. 10320

■ ANUL XXXV NR. 10.320 ■ SIMBATA, 1 APRILIE 1978 m 4 PAGINI, 30 BANI ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR CONFERINȚEI PE ȚARĂ A PREȘEDINȚILOR CONSILIILOR POPULARE Desfășurate in prezenta tovarășului NICOLAE CEAU­ȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, lu­crările Conferinței pe țară a președinților consiliilor populare s-a încheiat, la 31 martie, în Capitală, marele forum adoptînd, după largi și rodnice dezbateri, hotărîri de o primă importanță pentru activitatea organelor loca­le ale puterii și administrației de stat, pentru progresul economic al patriei, pentru prosperitatea tuturor județe­lor, orașelor și comunelor, pentru înflorirea vieții noastre sociale și spirituale, pentru grandioasa operă ce o ctito­rim — societatea socialistă multilateral dezvoltată. Vineri, în ultima zi a con­ferinței, lucrările au fost re­luate în plen, în aceeași atmosferă intensă de lucru, de analiză cuprinzătoare exigentă a problemelor mul­ti­tiple pe care le ridică buna •conducere și gospodărire a localităților, dezvoltarea ac­­­celerată a fiecărei așezări, urbane și rurale, pe plan economic, social-cultural și edilitar, creșterea calității vieții, a gradului de civiliza­­­ție al celor ce muncesc. Participanții la forumul președinților consiliilor popu­lare, care reprezintă, în fapt, pe toți locuitorii patriei, au întîmpinat, în această dimi­neață — ca și în zilele precedente ale conferin­ței —, pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, pe ceilalți tova­răși din conducerea partidu­lui și statului, la sosirea în sală, cu multă căldură și în­suflețire. Minute în șir au ră­sunat ovații puternice, urale neîntrerupte, asistența acla­­mind îndelung „Ceaușescu, P.C.R. I“. In Sală se aflau, ca invi­tați, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale, organi­zațiilor de masă și obștești, activiști de partid și de stat, personalități ale vieții știin­țifice și culturale. Prima ședință de diminea­ță a fost condusă de tovară­șul Dumitru Sandu, președin­tele Consiliului popular oră­șenesc Zimnicea, județul Te­leorman. La dezbateri au luat cuvîntul tovarășii Pogea Brîncoveanu, președintele Consiliului popular munici­pal Hunedoara, Leon­te, președintele E­lisabeta Consi­liului popular comunal Gura Teghii, județul Buzău, Pe­tre Dobrescu, președintele Consiliului popular orășe­nesc Slobozia, județul Ialo­mița, Ilie Matei, adjunct al șefului secției de propagan­dă a C.C. al. P.C.R­, Dan Trițoiu, președintele Consi­liului popular comunal Fă­get, județul Timiș, Ion Vlad, președintele Consiliului popular municipal Roman, Constantin Pană, președinte­le Consiliului popular comu­nal Pecica, județul Arad, Su­­zana Gâdea, ministrul edu­cației și învățămîntului, An­drei Fodor, președintele Consiliului popular comunal Moldovenești, județul Cluj, Vasile Petrache, președintele Consiliului popular comunal Sascut, județul Bacău; în continuare, lucrările conferinței au fost conduse de tovarășul Constantin Dăs­­călescu, membru al Comite­tului Politic Executiv secre­tar al C.C. al P.C.R. S-a anunțat că la dezbate­rile în plenul conferinței s-au înscris 125 tovarăși, din care au luat cuvîntul 77, din toate județele țării, ei refe­­rindu-se pe larg la sarcini­le ce revin consiliilor popu­lare din Programul adoptat de Congresul al XI-lea și din hotărîrile Conferinței Naționale ale partidului. Totodată, vorbitorii au făcut numeroase propuneri cu pri­vire la îndeplinirea planu­lui în industrie și agricultu­ră, la sistematizarea locali­tăților și gospodăria co­munală, dezvoltarea demo­crației socialiste și antrena­rea maselor la întreaga via­ță socială, la perfecționarea stilului și metodelor de lu­cru ale organelor și organi­zațiilor de partid, în condu­cerea activității economice, a muncii politico-educative de masă. La propunerea prezidiului, conferința a aproabat sista­rea discuțiilor, uimind ca participanții care nu au vor­bit și au de făcut propuneri sau observații să le prezin­te în scris secretariatului conferinței. Prin votul lor unanim, participanții au adoptat, a­­rqî, Rezoluția și Chemarea Conferinței pe țară a pre­ședinților consiliilor popu­lare, documente ce vor fi definitivate pe baza orientă­rilor și indicațiilor cuprinse în cuvîntarea Nicolae Ceaușescu tovarășului la acest forum, a observațiilor și propunerilor făcute în ca­drul dezbaterilor. Rezoluția și Chemarea vor fi date pu­blicității. Exprimînd dorința tuturor participanților, tovarășul Constantin Dăscălescu adresat tovarășului Nicolae­­ Ceaușescu rugămintea de a lua cuvîntul in încheierea Conferinței pe țară a pre­ședinților consiliilor popu­lare. In aclamațiile participan­ților, în entuziasmul și în­suflețirea generală, ia cuvîn­tul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar ge­neral al Partidului Comu­nist Român, președintele Republicii Socialiste Româ­nia. Ampla cuvîntare a secre­tarului general al partidului este urmărită cu deosebită atenție, cu larg interes și deplină aprobare, ea fiind subliniată, in repetate rîn­­duri, cu vii și îndelungi a­­plauze, cu urale și ovații. La sfîrșitul cuvântării, î­n sală domnește o atmosferă care relevă vibrant dragos­tea fierbinte și încrederea profundă a tuturor cetățeni­lor patriei, fără deosebire de raționalitate, în gloriosul nostru partid comunist, conducătorul încercat al po­porului pe calea luminoasă a socialismului și comunis­mului, în­ secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, de a că­rui pilduitoare viață și ac­tivitate revoluționară este indisolubil legat tot ce se făurește în România de azi, spre gloria și măreția ei. Prin prezența secretarului de partid în fruntea ierar­hiei întreprinderii pot spune, și rezultatele confirmă, că și la nivelul întreprinderii noastre a sporit considerabil rolul organului de partid în orientarea activității econo­mice, în creșterea exigenței tuturor factorilor pe linia onorării sarcinilor. Constatînd că la un mo­ment dat lucrările de inves­tiții de la Autobaza erau rămase în urmă, nr. 2 exis­­tînd pericolul ca obiectivul să nu fie dat în folosință la termenul stabilit, am cerut tovarășului inginer Ivan Heigl, director adjunct teh­nic, să-mi prezinte situația la zi a lucrărilor cu explica­țiile privind cauzele rămîne­­rilor în urmă. Toate acestea­­,Împreună cu părerile pe­­ care mi le-am formulat con­­trolînd pe teren starea de fapte au fost supuse anali­zei consiliului muncii — organism oamenilor care a adoptat hotărîri corespunză­toare. In spiritul celor stabi­lite de consiliu, organizații­le de partid, de sindicat și U.T.C au inițiat mai multe acțiuni politico-educative, specifice, Intre altele, în c­­a altor încăperi. Bucurîndu­­se de un astfel de sprijin, constructorii au putut intra în ritmul normal de muncă. Aș dori să mă mai refer la un exemplu. Fiind sesizat că în transportul de mărfuri unii șoferi fac curse clan­controlului și exigenței doi membri de partid, cu munci de răspundere, un șef de atelier, și un șef de coloană, au fost puși în discuția adu­nării organizației de partid și sancționați. La rîndul lor, șoferii care au efectuat curse clandestine, nefiind membri de partid, au fost analizați în adunările grupelor sindi­cale și puși să suporte car­buranții risipiți. Tot in scopul gospodăririi economi­coase a carburanților, consi­liul oamenilor muncii a pro­pus Centralei de transporturi auto București dotarea cu tahografe pentru întregul parc auto, lucru ce s-a și în­făptuit, începînd cu luna ia­nuarie a acestui an între­prinderea noastră, între pri­mele in țară,­dispune de a­­semenea aparate, determi­­nînd pe toți conducătorii auto să lucreze corect, minîndu-se în acest fel cu­­­risipa de carburanți și lubri­și­fianți. Concomitent, pentru eliminarea oricărei risipe și întărirea permanentă a or­dinii și disciplinei am pro­cedat la intensificarea con­trolului pe trasee atît prin personalul muncitor din ca­drul Inspectoratului auto, cit și cu tovarășii de la servicii care însoțesc contro­lorii de trafic. VICTOR DINU, secretarul comitetului partid și președinte al de consiliului oamenilor muncii de la I.T.A. Timișoara te va după-amieze și in unele destine, fapt care a condus zile de duminică, la chema­ și la depășirea cotelor de zea organizațiilor respective, carburanți și lubrifianți, cu­­numeroși muncitori, tehni­­mitetul de partid a cerut or­­d­eni, ingineri, funcționari ganizațiilor de bază să ana­­au efectuat muncă patriotică lizeze cu toată răspunderea la înlăturarea molozului din abaterile de la disciplina și hale la curățirea și amena- etica profesională. Dovedin­­țarea platoului de parcare și du-se vinovați de slăbirea EXIGENȚA DETERMINĂ CREȘTEREA CALITĂȚII MUNCII Dublă și responsabilă învestitură , secretar al organizației de partid și președinte al consiliului oamenilor muncii „SA PREGĂTIM TEMEINIC PRODUCȚIA DE PORUMB A ANULUI 1978“ Densitatea, condiție esențială în sporirea recoltei La C.A.P. Dudeștii Noi s-au creat premisele îndeplinirii și depășirii sarcinilor de plan Porumbul este cultura de bază în cadrul cooperativei agricole de la Dudeștii Noi. Pentru anul 1978, pe întrea­ga suprafață (390 hectare) s-a prevăzut o recoltă medie de 6.000 kg boabe STAS. în scopul realizării unui salt ca­litativ in activitatea noastră, pe baza unui amplu program de măsuri s-a trecut la pre­gătirea temeinică a produc­ției de porumb a acestui an. In primul rînd au fost alese cele mai bune terenuri, care s-au arat din toamnă. Pe 65 de hectare s-au efectuat lu­crări de afînare profundă, avînd un efect deosebit in evitarea băltirii apei, favori­­zînd zvîntarea mai degrabă a solului, pregătirea operativă a patului germinativ, insă­­mînțarea în limitele epocii optime. De asemenea, 25 de hectare s-au fertilizat cu gu­noi de grajd în toamnă și iarnă, iar alte 100 hectare au fost îngrășate de anul trecut la planta premergătoare . sfecla de zahăr. Pentru spori­rea potențialului productiv al pămîntului, 50 hectare au fost nivelate cu mașina N.T. 2, 8, și vom continua pînă la 125 hectare. Terenul este pregătit pe 80 hectare și de îndată ce temperatura din sol va ajunge la limita necesară germinării boabe­lor, vom trece la semănat. In ceea ce privește hibrizii de porumb, H.S. 400 se va cultiva pe 260 hectare, iar H.L. 415 pe 130 hectare. In­­trucît densitatea este o ce­rință esențială în sporirea producției, noi am stabilit ca în toamnă să fie cel puțin 45.000 plante recolta­bile hectar, adică cu cîte 7.000­ la 8.000 știuleți în plus față de anul trecut. Pentru aceasta, pe suprafețele neerbicidate se vor introduce în sol 57.140 boabe la hectar. Munca este organizată pe bază de acord global. Avem două echipe mixte de țărani cooperatori și mecanizatori și o echipă de tractoriști pen­tru lotul de mecanizare com­pletă - 140 hectare. Expe­riența dobîndită și răspunde­rea cu care lucrează țăranii cooperatori din echipele con­duse de Magdalena Siebold și Francisc Kirsch, alături de mecanizatorii Traian Hopide, Ion Necker, Ștefan Sami și alții din secția condusă de Marin Leonte sunt o garanție că toate activitățile se vor desfășura în limitele perioa­dei optime, la un nivel cali­tativ, factor de seamă în spo­rirea recoltei de porumb, ing. VESELIN PRIN, președintele cooperativei agricole de producție Dudeștii Noi Lucrările de campanie se desfășoară susținut în toate uni­tățile agricole timișene. Imaginea redă un aspect de la ferma nr. 5 Beregsău­, aparținînd I.A.S. Becicherecu Mic, în timpul insămințării de plante furajere CONFERINȚA UNIUNII JUDEȚENE TIMIȘ A COOPERATIVELOR DE CONSUM în sala Casei tineretului, di­n Timișoara s-au desfășurat, ieri, lucrările Conferinței U­­niunii județene Timiș a coope­rativelor de consum la care au luat parte delegați aleși în adunările generale ale coope­rativelor comunale și orășe­nești, cadre cu munci de răs­pundere din unități economi­ce, reprezentanți ai organizați­­ilor de masă și obștești, alți invitați. Darea de către de seamă prezentată tovarășul Dumitru Rus, președintele U.J.C.C. Ti­miș, dezbaterile, în cadrul că­rora au luat cuvîntul nu­meroși participanți la confe­rință, au relevat rezultatele obținute de cei peste 250.000 membri ai cooperativelor ti­mișene, de cei 5.300 lucrători din aceste unități în înfăptui­rea sarcinilor ce le revin, pe baza documentelor celui de-al XI-lea Congres și ale Confe­rinței Naționale a P.C.R., în realizarea măsurilor stabilite privind ridicarea economică și socială a localităților, înfățișînd acțiunile inițiate pe linia modernizării rețelei comerciale, diversificării uni­tăților prestatoare de servicii, sporirii volumului desfacerilor, vorbitorii s-au oprit, totodată, asupra activității ce trebuie desfășurată, în continuare, pentru îmbunătățirea aprovi­zionării populației sătești, dez­voltarea prestațiilor de servi­cii, amplificarea contribuției cooperativelor de consum la achiziționarea unor impor­tante cantități de produse a­­groalimentare, educarea tu­turor lucrătorilor, în spiritul normelor eticii și echității so­cialiste, păstrarea și gospodă­rirea judicioasă a bunurilor încredințate. La Conferință a luat, de asemenea, cuvîntul tovarășul Ion Smedescu, mem­bru în Biroul executiv al Cen­­trocoop. Conferința județeană a ales noul consiliu, comisia de cen­zori ale U.J.C.C. Timiș și a a­­probat răspunsul la Chemarea la întrecere socialistă pe anul 1978 lansată de U.J.C.C. Argeș, adoptînd hotărîri corespunză­toare­ în încheierea lucrărilor Con­ferinței a luat cuvîntul tova­rășa Maria Bradea, secretar al Comitetului județean Timiș al P.C.R., vicepreședinte al Co­mitetului executiv al Consi­liului popular județean. într-o atmosferă de însufle­țire, participanții la Conferin­­ță au adresat o telegramă Co­mitetului Central al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu, prin care în numele tuturor membrilor cooperativelor de consum din satele și orașele timișene, se angajează să de­pună toate eforturile pentru înfăptuirea exemplară a sarci­nilor ce le revin pe acest an și în următorii ani ai actualu­lui cincinal.

Next