Drapelul Roşu, iulie 1978 (Anul 34, nr. 10397-10422)

1978-07-01 / nr. 10397

ANUL XXXV NR. 10.397 SÎMBĂTĂ, 1 IULIE 1978 4 PAGINI, 30 BANI PROGRAM CONCRET DE MODERNIZARE ȘI DEZVOLTARE A COMERȚULUI SOCIALIST Timp de două zile, 27 și 28 iunie a.c., in Capitală s-au desfășurat lucrările Consfătuirii pe țară a oame­nilor muncii din comerțul socialist, convocată din ini­țiativa și la indicația secre­tarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Forumul reprezentanților celor peste 400.000 de sluji­tori ai lui Mercur s-a afir­mat ca o expresie vie a practicii democratice sta­tornicite în activitatea parti­dului și statului nostru de a dezbate. _______ cu masele largi, problemele im­portante ale fie­cărui sector a de activitate, de adopta mă­surile menite să contribuie la perfecționarea muncii în toate domeniile. Având un ca­racter profund de lucru, consfătuirea a examinat, cu exigență răspundere, în spiritul orien­ti tărilor și indicațiilor tovară­șului Nicolae Ceaușescu, mo­dul în care se îndeplinesc sarcinile stabilite de Con­gresul al XI-lea și Conferin­ța Națională ale partidului cu privire la îmbunătățirea continuă a aprovizionării populației, pentru perfecțio­narea activității comerciale. Referindu-se la gradul la care a ajuns nivelul nostru de trai, secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în cuvîntarea sa rostită la încheierea lucrări­lor consfătuirii, sublinia : „Dacă am compara unele din consumurile realizate astăzi în România, am vedea că la multe sîntem aproape, iar la cîteva ch­iar peste ni­velul realizat în cele mai dezvoltate țări din lume. De altfel, din punct de vedere al consumului de calorii pe locuitor ne aflăm printre primele 10 țări ale lumii“. Aceasta atestă, în mod grăi­tor, viabilitatea Programu­lui partidului de creștere a nivelului de trai material și spiritual, că tot ceea ce se înfăptuiește în țara noastră este destinat omului. In același context, dezba­terile consfătuirii au subli­niat contribuția deosebită a unităților noastre comercia­le, de cooperație și turism, a sutelor de mii de lucrători din aceste sectoare — ro­mâni, maghiari, germani, sîrbi și de alte naționalități — care, prin munca, elanul și priceperea lor, participă în mod direct la înfăptuirea politicii partidului și statului nostru în acest important domeniu al activității econo­­mico-sociale. Dacă desface­rile de mărfuri prin comer­țul socialist au crescut de 5,2 ori în 1965, față de 1950, iar în 1978 de aproape 15 ori, a­ceasta se datorează succese­lor din industrie și agricul­tură, din celelalte sectoare economice care au creat po­sibilități pentru creșterea mai accentuată a veniturilor oamenilor muncii, materiali­zate în hotărîrea de a se majora retribuția pe întregul cincinal, cu 32 la sută, față de 20 la sută, cit fusese sta­bilit inițial. „ .­.. Desfacerea — a subliniat secretarul ge­neral al partidului — este o continuare a producției ma­teriale, se află în strînsă le­­___________­gătură cu in­dustria și agri­cultura, cu ce­lelalte sectoare. Comerțul tre­buie să asigure o bună aprovi­zionare, însă în spiritul unei po­litici economice de consum ra­țional, combă­­tînd risipa în ——— —— orice domeniu“. Pornind de la înaltele sar­cini stabilite de partid, parti­cipanții la lucrările consfă­tuirii au evidențiat marea responsabilitate care revine, în continuare, tuturor lucră­torilor din comerț, coopera­ție și turism, pentru a răs­punde în condiții cît mai bune cerințelor oamenilor muncii. în același timp, con­sfătuirea a examinat, în spi­rit de înaltă responsabilitate, căile și mijloacele menite să permită ridicarea, pe treaptă superioară, a întregii­­ activități comerciale, să evi­dențieze și să stabilească modalitățile concrete de ac­țiune ,pentru mai buna orga­nizare a activității de studie­(Continuare in pag. a HI-a) „Buna desfășurare a activității de comerț și servicii, în conformitate cu programul ela­borat de partid, asigură dezvoltarea forței economice și sociale a țârii, demonstrează superioritatea orinduirii noastre socialiste, constituie o contribuție la creșterea prestigiu­lui și autorității socialismului în întreaga lume". NICOLAE CEAUȘESCU Inițiative valoroase In ampla întrecere sp­­­­ci­a­listă ce se desfășoară­­ anul acesta pentru înde­­­­plinirea și depășirea sar­­­­­inilor de plan și a anpa­ î­jamentelor, inițiativa „Fie- ! I­care cadru tehnic și eco­ . 5 norme să rezolve cite 6­­• 5 problemă de producție i­n care nu este cuprinsă în­­ I nici un plan de mă­­­­r­furi tehnico-organizatori­­­­i ce" cîștigă tot mai mulți­­ ? adepți la întreprinderea I­I „Electrobanat" din Timi­­ș­­­șoara. Așa se explică ; I faptul că, de la începutul I J anului și pină în prezent, j J din totalul temelor propu­ j­­­se, comisia inginerilor și j­S tehnicienilor de pe lângă j ! comitetul sindicatului din j­­­unitate, a selectat 120, ia­r J a căror rezolvare sunt an­­t­e­trenați 128 de oameni ai­­ 5­­ muncii. Se estimează astfel că, j I prin aplicarea în practică J­S a acestora, va rezulta o d­­ eficiență economică de í 5 aproape 8,7 milioane lei 5 anual. Demn de eviden­­­­țiat este faptul că 18 din 5 aceste teme au și fost fi­­­­nalizate, rezultând prin a­­­­ceasta circa un milion lei $ economii anual, iar alte 5 opt teme au ajuns la un­­­­ stadiu de rezolvare de l­a circa 80 la sută. \ tnntmtuvunvumunnut tutunni* g­i 5 ... Nu de mult, pe pe­ 5 t­ronul Gării din Lugoj, nu 5 I așteptarea unui accelerat, i s era o tob­otă neobișnuită; 5 5 elevi și eleve, profesori și ?­­ profesoare, mame și toți s­e priveau cu toții pe direcția % 5 lucitoare a șinelor de cale­­ ferată. Deodată, un șuie- 5 § rat prelung și... a apă­­s 5­rat trenul. Cum se intim­­­­­­plă, de la ferestrele va­­t g­­oanelor, zeci de miini 5 5 fluturau saluturi de bun ț­i găsit, celor dragi, tuturor ] g celorlalți, știuți sau ne- s g știuți. Soseau cu acel tren I AȘTEPTIND TRENUL însemnări accelerat Ionel Gora, Ma­­­­rinel Mladescu, Nándor­­ Nagy, Ion Petrif, Gheor­­­­ghe Roșu, Aurel Sirbu,­­ Géza Szabó, Emil Magheți, S Dorel Țubrea, alături de­­ maistrul instructor Iosif­­ Magier, elevi ai Liceului­­ industrial nr. 1 Lugoj. De­­ ce veniseră ab­ția cunos­­­­cuți să-i intimpine la­­ gară, cu flori ? Primele amănunte le­­ aflăm de la directoarea­­ liceului, prof. Tatiana­­ Streian, un dascăl de­­ mare valoare, de 32 de­­ ani in invățămint : „Sun­­t tem mindri, suntem­ fericiți , cu toții, cadre didactice, 5 elevi, părinți, vecini, rude, i intrucit cei nouă băieți j TEODOR BULZA 5 (Continuare în pag.­a­ni­ a) în municipiile Timișoara și Lugoj, în orașele Jimbolia, Sînnicolaul Mare, Deta, Bu­­ziaș, în toate centrele de co­mună au avut loc, în cursul zilei de ieri, adunări festive la care au participat educa­toare, învățători, maiștri-instructori, profesori, repre­zentanți ai întreprinderilor patronatoare. La adunări au luat parte reprezentanți ai organelor județene și locale de partid și de stat, ai orga­nizațiilor de tineret și de pionieri. în cuvîntările rosti­te a fost evidențiată semni­ficația acestei sărbători oamenilor școlii, a celor care a sînt chemați să educe tînăra generație în spiritul dragos­tei față de muncă, față de patria socialistă. Trecînd în revistă rezultatele obținute în învățămîntul timișean, în pregătirea tineretului pentru muncă și viață, participanții la adunări angajamentul și-au exprimat de a nu-și precupeți eforturile pentru­ a contribui la formarea unor generații de tineri cu o înal­tă conștiință revoluționară, cu o temeinică pregătire teo­retică și practică. Participanții la adunări au adresat telegrame Comitetu­lui Central al Partidului Comunist Român, tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU. In telegrama adunării fes­tive ce a avut loc la Casa tineretului din Ti­mișoara se spune printre altele . ..Noi, educatoarele, învățătorii, profesorii, maiș­tri instructori din unitățile de învățămînt timișorene, fără deosebire de naționali­tate, sub permanenta îndru­mare a organizațiilor de partid, ne-am asumat dato­ria civică și patriotică, mi­siunea de a cultiva în rîndu­­rile tinerei generații înaltele trăsături morale ale omului nou, constructor al socialis­mului și comunismului. Ală­turi de toți oamenii muncii din România socialistă ne exprimăm profunda recunoș­tință și mîndrie patriotică, dragostea noastră caldă, sin­cerul nostru devotament față de partid, față de țară și popor și vă rugăm să primiți, mult iubite și stimate tova­rășe secretar general, urări­le noastre de sănătate multă putere de muncă pen­­i­tru binele poporului român, pentru triumful păcii și ra­țiunii pe planeta noastră“. în încheierea adunărilor festive au fost prezentate programe susținute de for­mații artistice ale elevilor și cadrelor didactice. Pentru obținerea unor producții suplimentare la cooperativa agricolă din Pesac se însămințează, în miriște, suprafețe mari cu porumb pentru boabe, pentru siloz și masă ver­de. Și aici munca se des­fășoară în flux tehnologic continuu : imediat după recoltarea cerealelor pă­­ioase se face transportul producției din cîmp, eli­beratul terenului de paie, pregătirea patului germi­nativ și semănatul cultu­rilor succesive. — Pentru acest an ne-am planificat să însă­­mînțăm după orz și grîu 120 hectare cu porumb pentru boabe și 400 hec­tare cu porumb pentru si­loz și masă verde — ne spune tovarășul Nicolae Baciu, președintele coope­rativei agricole. Pentru a spori potențialul produc­tiv al solului facem ferti­lizări cu îngrășăminte na­turale ; de asemenea, ne grăbim cu semănatul pentru a folosi mai bine rezerva de apă din pă­­mînt. Avem o experiență bună in această direcție : anul trecut, de pildă, pe 70 hectare cultivate cu porumb pentru boabe, după orz, a rezultat o re­coltă medie de 2.200 kg la hectar. Combinele secției de mecanizare din Pesac erau deplasate marți la Periam pentru a ajuta co­operativa din localitate , la Pesac, din 160 hectare cultivate cu orz, produc­ția s-a adunat de pe 60 hectare, evidențiindu-se mecanizatorii Ion Todor, Iacob Ricich, Mihai Păuț, Ion Selejan, Gheorghe Groza­ Pe terenurile elibe­rate de paie acționează o formație compusă din 6 remorci și două greifere care transportă și împrăș­tie îngrășăminte naturale. De asemenea, sînt folosi­te și 6 căruțe. Pînă acum s-au fertilizat 30 hectare de miriște și se preconi­zează să se ajungă la cel puțin 100 hectare. Mai amintim însămînțate că 120 hectare cu orz sînt îngrășate din toamnă cu gunoi de grajd, efectul fiind favorabil și la cultu­ra succesivă.* La arat se lucrează în permanență cu 6 tractoare, în schim­buri prelungite, remarcîn­­du-se mecanizatorii Ion Olaru, Gheorghe Szeke­res, Ion Madea, Gheorghe Pîrvari. Pînă ieri s-au în­­sămînțat și 25 hectare cu porumb pentru boabe, fo­­losindu-se semințe de la hibrizii timpurii, tractoriș­­tii Gheorghe Folescu și Gheorghe Mariș efectuînd lucrări de bună calitate. De asemenea, după re­coltatul culturilor pentru masă verde, pe 30 de hectare s-a imediat porumb, însămințat care se dezvoltă bine, și s-a și executat prășitul mecanic. ing. A. RACHITOVAN Culturi duble pe suprafețe cit mai mari La C.A.P. Pesac există o bună experiență • Se fertilizează însemnate suprafețe cu îngrășăminte naturale ) Țăranii cooperatori de v­in Pesac cultivă suprafețe im­portante cu cartofi pentru a contribui la mai buna a­­provizionare a populației, în clișeu , aspect de la recoltarea și transportul cartofilor timpurii. (Foto : E. ROBICSEK) s in pag. a ll-a • In dezbaTere publică PROIECTUL LEGII­­ PRIVIND ASIGURAREA SĂNĂTĂȚII POPULAȚIEI • CREATIVITATEA­­ TEHNICĂ ȘI SPORIREA CALITĂȚII PRODUSELOR • VITRINA CU CĂRȚI 1

Next