Drapelul Roşu, iulie 1978 (Anul 34, nr. 10397-10422)
1978-07-01 / nr. 10397
ANUL XXXV NR. 10.397 SÎMBĂTĂ, 1 IULIE 1978 4 PAGINI, 30 BANI PROGRAM CONCRET DE MODERNIZARE ȘI DEZVOLTARE A COMERȚULUI SOCIALIST Timp de două zile, 27 și 28 iunie a.c., in Capitală s-au desfășurat lucrările Consfătuirii pe țară a oamenilor muncii din comerțul socialist, convocată din inițiativa și la indicația secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Forumul reprezentanților celor peste 400.000 de slujitori ai lui Mercur s-a afirmat ca o expresie vie a practicii democratice statornicite în activitatea partidului și statului nostru de a dezbate. _______ cu masele largi, problemele importante ale fiecărui sector a de activitate, de adopta măsurile menite să contribuie la perfecționarea muncii în toate domeniile. Având un caracter profund de lucru, consfătuirea a examinat, cu exigență răspundere, în spiritul orienti tărilor și indicațiilor tovarășului Nicolae Ceaușescu, modul în care se îndeplinesc sarcinile stabilite de Congresul al XI-lea și Conferința Națională ale partidului cu privire la îmbunătățirea continuă a aprovizionării populației, pentru perfecționarea activității comerciale. Referindu-se la gradul la care a ajuns nivelul nostru de trai, secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în cuvîntarea sa rostită la încheierea lucrărilor consfătuirii, sublinia : „Dacă am compara unele din consumurile realizate astăzi în România, am vedea că la multe sîntem aproape, iar la cîteva chiar peste nivelul realizat în cele mai dezvoltate țări din lume. De altfel, din punct de vedere al consumului de calorii pe locuitor ne aflăm printre primele 10 țări ale lumii“. Aceasta atestă, în mod grăitor, viabilitatea Programului partidului de creștere a nivelului de trai material și spiritual, că tot ceea ce se înfăptuiește în țara noastră este destinat omului. In același context, dezbaterile consfătuirii au subliniat contribuția deosebită a unităților noastre comerciale, de cooperație și turism, a sutelor de mii de lucrători din aceste sectoare — români, maghiari, germani, sîrbi și de alte naționalități — care, prin munca, elanul și priceperea lor, participă în mod direct la înfăptuirea politicii partidului și statului nostru în acest important domeniu al activității economico-sociale. Dacă desfacerile de mărfuri prin comerțul socialist au crescut de 5,2 ori în 1965, față de 1950, iar în 1978 de aproape 15 ori, aceasta se datorează succeselor din industrie și agricultură, din celelalte sectoare economice care au creat posibilități pentru creșterea mai accentuată a veniturilor oamenilor muncii, materializate în hotărîrea de a se majora retribuția pe întregul cincinal, cu 32 la sută, față de 20 la sută, cit fusese stabilit inițial. „ ... Desfacerea — a subliniat secretarul general al partidului — este o continuare a producției materiale, se află în strînsă le___________gătură cu industria și agricultura, cu celelalte sectoare. Comerțul trebuie să asigure o bună aprovizionare, însă în spiritul unei politici economice de consum rațional, combătînd risipa în ——— —— orice domeniu“. Pornind de la înaltele sarcini stabilite de partid, participanții la lucrările consfătuirii au evidențiat marea responsabilitate care revine, în continuare, tuturor lucrătorilor din comerț, cooperație și turism, pentru a răspunde în condiții cît mai bune cerințelor oamenilor muncii. în același timp, consfătuirea a examinat, în spirit de înaltă responsabilitate, căile și mijloacele menite să permită ridicarea, pe treaptă superioară, a întregii activități comerciale, să evidențieze și să stabilească modalitățile concrete de acțiune ,pentru mai buna organizare a activității de studie(Continuare in pag. a HI-a) „Buna desfășurare a activității de comerț și servicii, în conformitate cu programul elaborat de partid, asigură dezvoltarea forței economice și sociale a țârii, demonstrează superioritatea orinduirii noastre socialiste, constituie o contribuție la creșterea prestigiului și autorității socialismului în întreaga lume". NICOLAE CEAUȘESCU Inițiative valoroase In ampla întrecere spcialistă ce se desfășoară anul acesta pentru îndeplinirea și depășirea sarinilor de plan și a anpa îjamentelor, inițiativa „Fie- ! Icare cadru tehnic și eco . 5 norme să rezolve cite 6• 5 problemă de producție in care nu este cuprinsă în I nici un plan de mărfuri tehnico-organizatorii ce" cîștigă tot mai mulți ? adepți la întreprinderea II „Electrobanat" din Timișșoara. Așa se explică ; I faptul că, de la începutul I J anului și pină în prezent, j J din totalul temelor propu jse, comisia inginerilor și jS tehnicienilor de pe lângă j ! comitetul sindicatului din junitate, a selectat 120, iar J a căror rezolvare sunt antetrenați 128 de oameni ai 5 muncii. Se estimează astfel că, j I prin aplicarea în practică JS a acestora, va rezulta o d eficiență economică de í 5 aproape 8,7 milioane lei 5 anual. Demn de evidențiat este faptul că 18 din 5 aceste teme au și fost finalizate, rezultând prin aceasta circa un milion lei $ economii anual, iar alte 5 opt teme au ajuns la un stadiu de rezolvare de la circa 80 la sută. \ tnntmtuvunvumunnut tutunni* gi 5 ... Nu de mult, pe pe 5 tronul Gării din Lugoj, nu 5 I așteptarea unui accelerat, i s era o tobotă neobișnuită; 5 5 elevi și eleve, profesori și ? profesoare, mame și toți se priveau cu toții pe direcția % 5 lucitoare a șinelor de cale ferată. Deodată, un șuie- 5 § rat prelung și... a apăs 5rat trenul. Cum se intimplă, de la ferestrele vat goanelor, zeci de miini 5 5 fluturau saluturi de bun ți găsit, celor dragi, tuturor ] g celorlalți, știuți sau ne- s g știuți. Soseau cu acel tren I AȘTEPTIND TRENUL însemnări accelerat Ionel Gora, Marinel Mladescu, Nándor Nagy, Ion Petrif, Gheorghe Roșu, Aurel Sirbu, Géza Szabó, Emil Magheți, S Dorel Țubrea, alături de maistrul instructor Iosif Magier, elevi ai Liceului industrial nr. 1 Lugoj. De ce veniseră abția cunoscuți să-i intimpine la gară, cu flori ? Primele amănunte le aflăm de la directoarea liceului, prof. Tatiana Streian, un dascăl de mare valoare, de 32 de ani in invățămint : „Sunt tem mindri, suntem fericiți , cu toții, cadre didactice, 5 elevi, părinți, vecini, rude, i intrucit cei nouă băieți j TEODOR BULZA 5 (Continuare în pag.ani a) în municipiile Timișoara și Lugoj, în orașele Jimbolia, Sînnicolaul Mare, Deta, Buziaș, în toate centrele de comună au avut loc, în cursul zilei de ieri, adunări festive la care au participat educatoare, învățători, maiștri-instructori, profesori, reprezentanți ai întreprinderilor patronatoare. La adunări au luat parte reprezentanți ai organelor județene și locale de partid și de stat, ai organizațiilor de tineret și de pionieri. în cuvîntările rostite a fost evidențiată semnificația acestei sărbători oamenilor școlii, a celor care a sînt chemați să educe tînăra generație în spiritul dragostei față de muncă, față de patria socialistă. Trecînd în revistă rezultatele obținute în învățămîntul timișean, în pregătirea tineretului pentru muncă și viață, participanții la adunări angajamentul și-au exprimat de a nu-și precupeți eforturile pentru a contribui la formarea unor generații de tineri cu o înaltă conștiință revoluționară, cu o temeinică pregătire teoretică și practică. Participanții la adunări au adresat telegrame Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU. In telegrama adunării festive ce a avut loc la Casa tineretului din Timișoara se spune printre altele . ..Noi, educatoarele, învățătorii, profesorii, maiștri instructori din unitățile de învățămînt timișorene, fără deosebire de naționalitate, sub permanenta îndrumare a organizațiilor de partid, ne-am asumat datoria civică și patriotică, misiunea de a cultiva în rîndurile tinerei generații înaltele trăsături morale ale omului nou, constructor al socialismului și comunismului. Alături de toți oamenii muncii din România socialistă ne exprimăm profunda recunoștință și mîndrie patriotică, dragostea noastră caldă, sincerul nostru devotament față de partid, față de țară și popor și vă rugăm să primiți, mult iubite și stimate tovarășe secretar general, urările noastre de sănătate multă putere de muncă penitru binele poporului român, pentru triumful păcii și rațiunii pe planeta noastră“. în încheierea adunărilor festive au fost prezentate programe susținute de formații artistice ale elevilor și cadrelor didactice. Pentru obținerea unor producții suplimentare la cooperativa agricolă din Pesac se însămințează, în miriște, suprafețe mari cu porumb pentru boabe, pentru siloz și masă verde. Și aici munca se desfășoară în flux tehnologic continuu : imediat după recoltarea cerealelor păioase se face transportul producției din cîmp, eliberatul terenului de paie, pregătirea patului germinativ și semănatul culturilor succesive. — Pentru acest an ne-am planificat să însămînțăm după orz și grîu 120 hectare cu porumb pentru boabe și 400 hectare cu porumb pentru siloz și masă verde — ne spune tovarășul Nicolae Baciu, președintele cooperativei agricole. Pentru a spori potențialul productiv al solului facem fertilizări cu îngrășăminte naturale ; de asemenea, ne grăbim cu semănatul pentru a folosi mai bine rezerva de apă din pămînt. Avem o experiență bună in această direcție : anul trecut, de pildă, pe 70 hectare cultivate cu porumb pentru boabe, după orz, a rezultat o recoltă medie de 2.200 kg la hectar. Combinele secției de mecanizare din Pesac erau deplasate marți la Periam pentru a ajuta cooperativa din localitate , la Pesac, din 160 hectare cultivate cu orz, producția s-a adunat de pe 60 hectare, evidențiindu-se mecanizatorii Ion Todor, Iacob Ricich, Mihai Păuț, Ion Selejan, Gheorghe Groza Pe terenurile eliberate de paie acționează o formație compusă din 6 remorci și două greifere care transportă și împrăștie îngrășăminte naturale. De asemenea, sînt folosite și 6 căruțe. Pînă acum s-au fertilizat 30 hectare de miriște și se preconizează să se ajungă la cel puțin 100 hectare. Mai amintim însămînțate că 120 hectare cu orz sînt îngrășate din toamnă cu gunoi de grajd, efectul fiind favorabil și la cultura succesivă.* La arat se lucrează în permanență cu 6 tractoare, în schimburi prelungite, remarcîndu-se mecanizatorii Ion Olaru, Gheorghe Szekeres, Ion Madea, Gheorghe Pîrvari. Pînă ieri s-au însămînțat și 25 hectare cu porumb pentru boabe, folosindu-se semințe de la hibrizii timpurii, tractoriștii Gheorghe Folescu și Gheorghe Mariș efectuînd lucrări de bună calitate. De asemenea, după recoltatul culturilor pentru masă verde, pe 30 de hectare s-a imediat porumb, însămințat care se dezvoltă bine, și s-a și executat prășitul mecanic. ing. A. RACHITOVAN Culturi duble pe suprafețe cit mai mari La C.A.P. Pesac există o bună experiență • Se fertilizează însemnate suprafețe cu îngrășăminte naturale ) Țăranii cooperatori de vin Pesac cultivă suprafețe importante cu cartofi pentru a contribui la mai buna aprovizionare a populației, în clișeu , aspect de la recoltarea și transportul cartofilor timpurii. (Foto : E. ROBICSEK) s in pag. a ll-a • In dezbaTere publică PROIECTUL LEGII PRIVIND ASIGURAREA SĂNĂTĂȚII POPULAȚIEI • CREATIVITATEA TEHNICĂ ȘI SPORIREA CALITĂȚII PRODUSELOR • VITRINA CU CĂRȚI 1