Drapelul Roşu, septembrie 1978 (Anul 34, nr. 10449-10474)
1978-09-01 / nr. 10449
ANUL XXXV NR. 10.449 VINERI, 1 SEPTEMBRIE 1978 4 PAGINI, 30 BANI LUCRĂRILE AGRICOLE RECLAMĂ O BUNĂ ORGANIZARE A MUNCII, RESPECTAREA NORMELOR DE CALITATE! Recoltarea și livrarea sfeclei de zahăr, conform graficelor stabilite! Cooperativele agricole din Consiliul intercooperatist Cărpiniș au în cultură 1210 hectare sfeclă de zahăr, întreținerea la timp a plantelor și aplicarea tehnologiei stabilite au condus la obținerea unei producții mulțumitoare, cu toate condițiile mai puțin favorabile din acest an. Un aport substanțial la sporirea recoltei îl aduc mecanizatorii de S.M.A. Cărpiniș, care efectatuează toate lucrările, pe bază de acord global, pe 860 de hectare. Cu cele mai bune rezultate, pe loturile de mecanizare completă se prezintă tractoriștii din secția de la Jimbolia, condusă de tovarășul Dumitru Tărcuță. Aici, pe 270 hectare cultivate cu sfeclă de zahăr, pregătirea terenului, fertilizarea, erbicidarea, semănatul, prășitul au fost efectuate numai de către Ion Bulat, Iosif Konrad, Adam Raicu, Iosif Alb, Ion Matei și Ion Pastor. Lucrări la un bun nivel calitativ au efectuat și mecanizatorii din secția condusă de Virgil Petrescu, care, la C.S P. Iecea Mare execută toate muncile pe 300 hectare cultivate cu sfeclă de zahăr. Suprafața a fost preluată pe bază de acord global de către tractoriștii Remus Ing. A. RACHITOVAN (Continuare in pag. a IlI-a) Printre unitățile agricole care au dobîndit o experiență valoroasă în cultura griului se numără și cooperativa din Sînmartinulesc. Pentru cele 6.613 Sîrlig de grîu — producție obținută la hectar în medie 1977 — unitatea noastră anul a fost distinsă cu Ordinul „Meritul Agricol“ clasa I. Și in acest an, cu condiții naturale mai puțin favorabile, am ajuns la o producție de aproape 5.000 kg la hectar. Acum întreaga noastră atenție este concentrată înspre asigurarea tuturor condițiilor pentru ca în anul ce vine să 7.000 kg de realizări cel puțin fiecare hectar cultivat cu această importantă plantă cerealieră. Pe lângă o bună amplasare a culturii și folosirea exclusivă a soiurilor cu potențial biologic ridicat, punem un accent deosebit pe fertilizarea cu gunoi de grajd și îngrășăminte chimice. Aș vrea să menționez aici că avem deja în stoc 200 tone îngrășăminte cu fosfor, 180 tone îngrășăminte complexe și alte 120 de tone îngrășăminte pe bază de azot. Cooperatorii noștri, penting indicațiile date resde Consfătuirea județeană griului și orzului s-au prea ocupat, cu toată răspunderea, de condiționatul semințelor, operație care a fost încheiată. Acum mecanizatorii din secția tovarășului Alexandru Găman muncesc de zor la fertilizări și arături. Ne-am propus ca pe 100 de hectare ce urmează după ceapă și plante furajere să aplicăm în medie cîte 30-40 tone gunoi de grajd. Acestea sînt încorporate în sol cu ajutorul a 12 tractoare din care două sînt de cîte 180 CP, mașini folosite pe terenurile lăcovistite și conduse cu destoinicie de Mîlorad Grubacichi și Vasile Lucaci. La transportul bălegarului de la complexul zootehnic și din curțile membrilor folosim 18 remorci, un greifer și însemnate atelaje Tot pentru cultura griului ne-am propus ca pe terenurile grele, cu exces de umiditate, pe lîngă o fertilizare masivă să facem și o afînare profundă a solului cu ajutorul scarificatoarelor. In unitatea noastră au fost repartizate acestui scop 5 mașini. Un aport deosebit aduc mecanizatorii Ion Rusu, Victor Stănescu, Gheorghe Botnar, Vlastimir Roicov și alții. Toate operațiile legate de buna pregătire a solului și de fertilizări sunt conduse și controlate cu competență profesională de tovarășul Vladimir Muranievici care este și inginerul șef al unității. Zi de zi el se găsește in mijlocul mecanizatorilor Ștefan Puia, Traian Cărăbaș, Ștefan Halade, Milivoi Grubacichi, Slobodan Matici urmărind îndeaproape adincimea la care se fac arăturile, felul în care îngrășămintele organice și chimice sunt încorporate în sol, calitatea lucrării de afînare profundă. MILOS JIVANOV, președintele C.A.P. din Sînmartinu Sîrbesc SA PREGĂTIM TEMEINIC PRODUCȚIA DE GRIU A ANULUI 1979 Acționăm pentru obținerea a 7000 kg de fiecare hectar pregătirea terenului pentru cooperativa agricolă în sămințările de toamnă, la de producție din liled. |uu\HmmtvvuMU\umwumwu) 0 0 â 0 2 i . in pagina a U-a Obiectivele j de investiții, inainte 0\ 20 de termen ! 1 • ACCELERAREA ' RITMULUI# DE EXECUJIE PE ȘANTIERE, ÎN PLINA** ACTUALITATE I I H SEPTEMBRIE ESTE APROAPE ! Ce ați întreprins pentru demarajul optim al noului an școlar? (III) Completînd armonios noul edificiu școlar, inaugurat în cel din urmă trimestru al anului de învățămînt trecut, atelierul Școlii generale din Cărpiniș va fi, ne asigură șeful de echipă Petre Ponoran, gata la El și echipa 15 septembrie, sa, compusă din trei lucrători au preluat lucrarea la 13 iunie și au înțeles că timpul nu are răbdare — dealtfel tuspatru sunt localnici și cauza școlii o simt ca pe a lor personală. S-au turnat grinzile, s-a pus pardoseala. Tot ei lucrează și la ridicarea sălii de educație fizică, ajunsă la etapa montării stîlpilor, urmînd a fi predată elevilor în octombrie. Buni dari, oamenii școlii, gosposprijiniți susținut de părinții elevilor au reușit să dea clădirii un aspect primitor , s-a zugrăvit și vopsit în toate sălile de clasă, la ambele clădiri unde se desfășoară procesul instructiv-educativ. Mobilierul a fost la rîndul lui reparat, manuale au sosit deja în proporție de nouăzeci la sută. Prin colaborarea cu Liceul industrial nr. 8 din Timișoara elevii vor avea, în curînd, un laborator de fizică modern, adecvat unui proces de învățămînt exigent. La școlile generale din satele aparținătoare comunei, Iecea Mare și Iecea Mică, întîlnim aceeași atmosferă propice începerii muncii : reparații încheiate, curățenie ; o sală de gimnastică care nu a împlinit un an de existență va putea fi folosită, din plin, la Iecea Mare, datorită strădaniei cadrelor didactice de aici pentru a o autodota cît mai corespunzător. Școala generală bolta beneficiază de din timpatru edificii, oferind, fiecare, o altă imagine a pregătirilor, direct proporțională cu gradul de interes al celor care răspund, direct, de efectuarea ordinii și curățeniei. La clădirea din str. Gheorghe Doja lucra Ana Sfetcu, o ajutau benevol soțul și nepotul, împreună zugrăveau și vopseau, ziduri, uși, bănci, rame de ferestre, pereți de coridoare, imaginea pe care o oferea această clădire vorbea despre conștiinciozitate, simț al ordinii și inițiativei. Clădirea „centrală“ a școlii era în plin proces de reînnoire, se montau, la etaj, uși, operație care a încetinit, firesc, ritmul vopsitului, al zugrăvitului. Nu era nimeni la clădirea din Calea TimI- ILDICO ACHIMESCU (Continuare in pag. a III-al Dată de curînd în folosință, noua clădire a Școlii generale din Cărpiniș oferă condiții optime pentru desfășurarea unui proces instructiv-educativ modern. Foto : G. STOICOVICI Experiența de aproape doi ani a Consiliului de educație politică și cultură socialistă al întreprinderii Electromotor din Timișoara înseamnă nu doar continuarea unor tradiții cultural-educative ci, mai ales, îmbogățirea universului de cunoștințe, ridicarea nivelului politico-ideologic al celor peste 5.000 de lucrători, eforturi deschise inițiativelor în producție și cercetare, în diversificarea genurilor artistice în concordanță cu pasiunea lor pentru frumos. Interlocutorii — tineri și vîrstnici, muncitori, economiști, ingineri — ne relatează despre preocupările diverse ale entuziaștilor activiști ai consiliului de educație, despre faptele deosebite ce au determinat mutații profunde in felul de a gândi și a munci al colectivului. Revelatoare, în acest sens, este activitatea brigăzii artistice. Componenții ei, vechi activiști culturali ca Iosif Schmidt, Traian Conciatu, Emeric Lorinz, în frunte cu președintele consiliului de educație, Traian Șchiopu, aduc pe scenă date și întîmplări din munca și viața întreprinderii faptele exemplare de muncă, ori situațiile satirice, judecate, în spiritul exigenței înaintate, muncitorești, cu inteligență și dezinvoltură Interpretativă, au conturat autoritatea distinctă a formației laureată a mai multor concursuri ale artei amatoare. Dar oamenii Electromotorului sunt, deopotrivă, atrași de imensul tezaur de valori folclorice, de noile modalități de exprimare artistică ; de aceea dansurile și cântecele populare și bineînțeles muzica folk, poezia, montajul literar ori dansul tematic găsesc la tinerii de aici o largă audiență. „Scopul muncii noastre — accentuează Traian Șchiopu — este să oferim colegilor noștri, indiferent de vîrstă, posibilitatea să folosească din plin timpul liber de care dispun în chiar incinta întreprinderii noastre“, ... In secțiile uzinei, la mesele și liniile tehnologice, o mare de oameni, femei și bărbați urmăresc bobinarea motoarelor, supraveghează atent utilajele grele acționate de mașini pe bază de comandă. Gesturile, mereu aceleași, calme, încărcate de cîștigurile unei îndelungate experiențe dau în final motoarele care au dus prestigiul întreprinderii în peste 80 de țări ale lumii. Imperativele actuale ale producției solicită în primul rînd, eforturi de gîndire, de acțiune fermă, responsabilă în vederea sporirii eficienței economice, a dobîndirii unei noi calități. In acest scop, la nivelul organizației de partid, al consiliului oamenilor muncii, al grupelor sindicale, al tuturor factorilor educaționali se acționează neobosit pentru ridicarea calificării profesionale, pentru educarea politică și cetățenească a oamenilor, Dezbaterilor și consultațiilor, propunerilor și sugestiilor pe marginea obiectivelor economice ale uzinei le urmează o bogată propagandă vizuală, desfășurată în fiecare loc de muncă ; panouri și grafice cu principalii Indicatori ai producției nete, fotomontaje cu aspecte din Întrecerea socialistă, expoziții ale cercurilor tehnico-științifice conferă întreprinderii tabloul unei mari școli de educație comunistă, de ridicare permanentă a calității umane. Inginerul Grigorie Iponuț, ne spune că principalele acțiuni ale comisiei inginerilor și tehnicienilor se circumscriu ANTOANETA MAGURA (Continuare in pag. a Ola» Festivalul național „Cîntarea României" Preocupările educative, adînc implicate in realitățile întreprinderii