Drapelul Roşu, septembrie 1978 (Anul 34, nr. 10449-10474)

1978-09-01 / nr. 10449

ANUL XXXV NR. 10.449 VINERI, 1 SEPTEMBRIE 1978 4 PAGINI, 30 BANI LUCRĂRILE AGRICOLE RECLAMĂ O BUNĂ ORGANIZARE A MUNCII, RESPECTAREA NORMELOR DE CALITATE! Recoltarea și livrarea sfeclei de zahăr, conform graficelor stabilite! Cooperativele agricole din Consiliul intercooperatist Cărpiniș au în cultură 1210 hectare sfeclă de zahăr, în­treținerea la timp a plante­lor și aplicarea tehnologiei stabilite au condus la obți­nerea unei producții mulțu­mitoare, cu toate condițiile mai puțin favorabile din a­­cest an. Un aport substan­țial la sporirea recoltei îl aduc mecanizatorii de S.M.A. Cărpiniș, care efec­ta­tuează toate lucrările, pe bază de acord global, pe 860 de hectare. Cu cele­ mai bune rezulta­te, pe loturile de mecanizare completă se prezintă tracto­riștii din secția de la Jim­­bolia, condusă de tovarășul Dumitru Tărcuță. Aici, pe 270 hectare cultivate cu sfe­clă de zahăr, pregătirea te­renului, fertilizarea, erbici­­darea, semănatul, prășit­ul au fost efectuate numai de către Ion Bulat, Iosif Kon­rad, Adam Raicu, Iosif Alb, Ion Matei și Ion Pastor. Lu­crări la un bun nivel cali­tativ au efectuat și mecani­zatorii din secția condusă de Virgil Petrescu, care, la C.S P. Iecea Mare execută toate muncile pe 300 hectare cultivate cu sfeclă de zahăr. Suprafața a fost preluată pe bază de acord global de către tractoriștii Remus Ing. A. RACHITOVAN (Continuare in pag. a IlI-a) Printre unitățile agricole care au dobîndit o experien­ță valoroasă în cultura griu­lui se numără și cooperativa din Sînmartinu­lesc. Pentru cele 6.613 Sîr­­lig de grîu — producție obținută la hectar în medie 1977 — unitatea noastră anul a fost distinsă cu Ordinul „Meritul Agricol“ clasa I. Și in acest an, cu condiții naturale mai puțin favora­bile, am ajuns la o producție de aproape 5.000 kg la hec­tar. Acum întreaga noastră atenție este concentrată în­spre asigurarea tuturor con­dițiilor pentru ca în anul ce vine să 7.000 kg de realizări cel puțin fiecare hectar cultivat cu această importan­tă plantă cerealieră. Pe lân­gă o bună amplasare a cul­turii și folosirea exclusivă a soiurilor cu potențial biologic ridicat, punem un accent deosebit pe fertilizarea cu gunoi de grajd și îngrășă­minte chimice. Aș vrea să menționez aici că avem deja în stoc 200 tone îngrășăminte cu fosfor, 180 tone îngrășă­minte complexe și alte 120 de tone îngrășăminte pe ba­ză de azot. Cooperatorii noștri, penting indicațiile date res­de Consfătuirea județeană griului și orzului s-au pre­a ocupat, cu toată răspunderea, de condiționatul semințelor, operație care a fost înche­iată. Acum mecanizatorii din secția tovarășului Alexan­dru Găman muncesc de zor la fertilizări și arături. Ne-am propus ca pe 100 de hectare ce urmează după ceapă și plante furajere să aplicăm în medie cîte 30-40 tone gunoi de grajd. Acestea sînt încorporate în sol cu ajutorul a 12 tractoare din care două sînt de cîte 180 CP, mașini folosite pe tere­nurile lăcovistite și conduse cu destoinicie de Mîlorad Grubacichi și Vasile Lucaci. La transportul bălegarului de la complexul zootehnic și din curțile membrilor folo­sim 18 remorci, un greifer și însemnate atelaje Tot pentru cultura griului ne-am propus ca pe terenu­rile grele, cu exces de umi­ditate, pe lîngă o fertilizare masivă să facem și o afînare profundă a solului cu ajuto­rul scarificatoarelor. In u­­nitatea noastră au fost re­partizate acestui scop 5 ma­șini. Un aport deosebit aduc mecanizatorii Ion Rusu, Victor Stănescu, Gheorghe Botnar, Vlastimir Roicov și alții. Toate operațiile legate de buna pregătire a solului și de fertilizări sunt conduse și controlate cu competență profesională de tovarășul Vladimir Muranievici care este și inginerul șef al uni­tății. Zi de zi el se găsește in mijlocul mecanizatorilor Ștefan Puia, Traian Cărăbaș, Ștefan Halade, Milivoi Gru­bacichi, Slobodan Matici ur­mărind îndeaproape adinci­­­mea la care se fac arăturile, felul în care îngrășămintele organice și chimice sunt în­corporate în sol, calitatea lucrării de afînare profundă. MILOS JIVANOV, președintele C.A.P. din Sînmartinu Sîrbesc SA PREGĂTIM TEMEINIC PRODUCȚIA DE GRIU A ANULUI 1979 Acționăm pentru obținerea a 7000 kg de fiecare hectar pregătirea terenului pentru cooperativa agricolă în sămințările de toamnă, la de producție din l­iled. |uu\HmmtvvuMU\umwumwu) 0 0 â 0 2 i . in pagina a U-a Obiectivele j de investiții, inainte 0\ 20 de termen ! 1 • ACCELERAREA ' RITMULUI# DE EXECUJIE PE ȘANTIERE, ÎN PLINA** ACTUALITATE I I H SEPTEMBRIE ESTE APROAPE ! Ce ați întreprins pentru demarajul optim al noului an școlar? (III) Completînd armonios noul edificiu școlar, inaugurat în cel din urmă trimestru al anului de învățămînt trecut, atelierul Școlii generale din Cărpiniș va fi, ne asigură șeful de echipă Petre Pono­­ran, gata la El și echipa 15 septembrie, sa, compusă din trei lucrători au preluat lucrarea la 13 iunie și au înțeles că timpul nu are răbdare — dealtfel tuspatru sunt localnici și cauza școlii o simt ca pe a lor persona­lă. S-au turnat grinzile, s-a pus pardoseala. Tot ei lu­crează și la ridicarea sălii de educație fizică, ajunsă la etapa montării stîlpilor, ur­­mînd a fi predată elevilor în octombrie. Buni dari, oamenii școlii, gospo­spriji­niți susținut de părinții ele­vilor au reușit să dea clădi­rii un aspect primitor , s-a zugrăvit și vopsit în toate sălile de clasă, la ambele clădiri unde se desfășoară procesul instructiv-educativ. Mobilierul a fost la rîndul lui reparat, manuale au so­sit deja în proporție de nouăzeci la sută. Prin cola­borarea cu Liceul industrial nr. 8 din Timișoara elevii vor avea, în curînd, un la­borator de fizică modern, adecvat unui proces de în­vățămînt exigent. La școli­le generale din satele apar­ținătoare comunei, Iecea Mare și Iecea Mică, întîlnim aceeași atmosferă propice începerii muncii : reparații încheiate, curățenie ; o sală de gimnastică care nu a îm­plinit un an de existență va putea fi folosită, din plin, la Iecea Mare, datorită stră­daniei cadrelor didactice de aici pentru a o autodota cît mai corespunzător. Școala generală bolta beneficiază de din tim­­patru edificii, oferind, fiecare, o altă imagine a pregătirilor, direct proporțională cu gra­dul de interes al celor care răspund, direct, de efectua­rea ordinii și curățeniei. La clădirea din str. Gheorghe Doja lucra Ana Sfetcu, o a­­jutau benevol soțul și nepo­tul, împreună zugrăveau și vopseau, ziduri, uși, bănci, rame de ferestre, pereți de coridoare, imaginea pe care o oferea această clădire vor­bea despre conștiinciozitate, simț al ordinii și inițiativei. Clădirea „centrală“ a școlii era în plin proces de reîn­noire, se montau, la etaj, uși, operație care a încetinit, firesc, ritmul vopsitului, al zugrăvitului. Nu era nimeni la clădirea din Calea TimI- ILDICO ACHIMESCU (Continuare in pag. a III-al Dată de curînd în folosință, noua clădire a Școlii generale din Cărpiniș oferă con­diții optime pentru desfășurarea unui proces instructiv-educativ modern. Foto : G. STOICOVICI Experiența de aproape doi ani a Consiliului de educație politică și cultură socialistă al întreprinderii Electromo­tor din Timișoara înseamnă nu doar continuarea unor tradiții cultural-educative ci, mai ales, îmbogățirea uni­versului de cunoștințe, ridi­carea nivelului politico-ideo­logic al celor peste 5.000 de lucrători, eforturi deschise inițiativelor în producție și cercetare, în diversificarea genurilor artistice în concor­danță cu pasiunea lor pen­tru frumos. Interlocutorii — tineri și vîrstnici, muncitori, economiști, ingineri — ne re­latează despre preocupările diverse ale entuziaștilor ac­tiviști ai consiliului de edu­cație, despre faptele deo­sebite ce au determinat mu­tații profunde in felul de a gândi și a munci al colecti­vului. Revelatoare, în acest sens, este activitatea brigă­zii artistice. Componenții ei, vechi activiști culturali ca Iosif Schmidt, Traian Con­­ciatu, Emeric Lorinz, în frunte cu președintele con­siliului de educație, Tra­ian Șchiopu, aduc pe sce­nă date și întîmplări din munca și viața între­prinderii­­ faptele exem­plare de muncă, ori situați­ile satirice, judecate, în spi­ritul exigenței înaintate, muncitorești, cu inteligență și dezinvoltură Interpretati­vă, au conturat autoritatea distinctă a formației laurea­tă a mai multor concursuri ale artei amatoare. Dar oamenii Electromoto­rului sunt, deopotrivă, atrași de imensul tezaur de valori folclorice, de noile modali­tăți de exprimare artistică ; de aceea dansurile și cânte­­cele populare și bineînțeles muzica folk, poezia, monta­jul literar ori dansul tematic găsesc la tinerii de aici o largă audiență. „Scopul muncii noastre — accentuea­ză Traian Șchiopu — este să oferim colegilor noștri, indi­ferent de vîrstă, posibilitatea să folosească din plin timpul liber de care dispun în chiar incinta întreprinderii noas­tre“, ... In secțiile uzinei, la mesele și liniile tehnologice, o mare de oameni, femei și bărbați urmăresc bobinarea motoarelor, supraveghează atent utilajele grele acționa­te de mașini pe bază de co­mandă. Gesturile, mereu a­­celeași, calme, încărcate de cîștigurile unei îndelungate experiențe dau în final mo­toarele care au dus presti­giul întreprinderii în peste 80 de țări ale lumii. Impe­rativele actuale ale produc­ției solicită în primul rînd, eforturi de gîndire, de ac­țiune fermă, responsabilă în vederea sporirii eficienței e­­conomice, a dobîndirii unei noi calități. In acest scop, la nivelul organizației de par­tid, al consiliului oamenilor muncii, al grupelor sindica­le, al tuturor factorilor edu­caționali se acționează ne­obosit pentru ridicarea cali­ficării profesionale, pentru educarea politică și cetățe­nească a oamenilor, Dezba­terilor și consultațiilor, pro­punerilor și sugestiilor pe marginea obiectivelor eco­nomice ale uzinei le urmează o bogată propagandă vizuală, desfășurată în fiecare loc de muncă ; panouri și grafice cu principalii Indicatori ai pro­ducției nete, fotomontaje cu aspecte din Întrecerea socia­listă, expoziții ale cercurilor tehnico-științifice conferă întreprinderii tabloul u­­nei mari școli de educație comunistă, de ridicare per­manentă a calității umane. Inginerul Grigorie Iponuț, ne spune că principalele acțiuni ale comisiei inginerilor și tehnicienilor se circumscriu ANTOANETA MAGURA (Continuare in pag. a Ol­a» Festivalul național „Cîntarea României" Preocupările educative, adînc implicate in realitățile întreprinderii

Next