Drapelul Roşu, noiembrie 1978 (Anul 34, nr. 10501-10526)

1978-11-01 / nr. 10501

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXXV NR. 10.501 MIERCURI, 1 NOIEMBRIE 1978 4 PAGINI, 30 BANI ȘEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. AL Marți, 31 octombrie, sub președinția tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, se­cretar general al lui Comunist Român. Partidu­s­ au desfășurat lucrările ședinței Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Comitetul Politic Executiv a examinat și aprobat pro­gramul cu privire la apro­vizionarea populației pe ul­timul trimestru al acestui an, precum și pe semestrul I al anului 1979. Elaborat pe baza indica­țiilor tovarășului Ceaușescu, programul Nicolae pre­vede măsurile necesare pen­tru asigurarea unei bune a­­provizionări a populației cu o gamă largă de produse a­­limentare­­ de bază și de bu­nuri industriale de consum, în sortimente diversificate și de calitate superioară. Programul este alcătuit în strînsa concordanță cu ce­rințele de consum determi­nate de creșterea mai ac­centuată a ven­iurilor popu­lației, de trecerea la reali­zarea celei de-a doua etape a majorării retribuției per­sonalului muncitor. In acest sens, fondul de marfă sta­bilit pentru perioada toam­­nă-iarnă este mai mare de­cit cel desfăcut în perioada precedentă. Comitetul Politic Executiv a stabilit, totodată, o serie de sarcini pentru organis­­mele răspunzătoare de du­cerea la îndeplinire a tutu­ror obiectivelor programu­lui de aprovizionare. S-a indicat Ministerului Comer­țului Interior, Centroco­­op-ului, consiliilor rare, celorlalți factori popii­în­sărcinați ca să acționeze, în aprovizionarea continuare, cu­ perseverență pentru per­fecționarea organizării și funcționării rețelei c­ale și de alimentație comer­pu­blică, pentru aprovizionarea ritmică, la nivelul și în sor­timentele stabilite, a popu­lației. Comitetul Politic Executiv a dezbătut și aprobat Co­dul vamal al Republicii So­cialiste România, important act normativ al politicii va­male a țării noastre. Preve­derile sale au drept scop stimularea dezvoltării modernizării economiei noas­­s­tre naționale, extinderea participării României la di­viziunea internațională muncii, intensificarea schim­­­burilor cultural-științifice cu alte țări și promovarea tu­rismului­­ internațional, în condițiile protejării patri­moniului cultural național, a intereselor generale ale poporului român. Prin­ sis­tematizarea și unificarea normelor vamale se asigură întărirea rolului de control al organelor vamale asupra respectării monopolului de stat al comerțului exterior, precum și creșterea răspun­derilor organelor centrale, unităților producătoare, a întreprinderilor de comerț exterior și a celorlalte uni­tăți socialiste în desfășura­rea tuturor schimburilor. Codul vamal conține, pe linia reglementărilor refe­ritoare la trecerea peste frontieră a mărfurilor, pre­cizări privind introducerea sau scoaterea de bunuri din țară de către persoane fizi­ce, scutirile de taxe vamale, răspunderile și sancțiunile în caz de nerespectare a normelor vamale. Codul vamal urmează să fie publicat în Buletinul O­­ficial. In încheierea ședinței, Co­mitetul Politic Executiv a discutat și soluționat pro­bleme privind activitatea curentă de partid și de stat, adoptînd măsuri co­respunzătoare. POLITIC P. C. R. ȘEDINȚA CONSILIULUI DE STAT în ziua de 31 octombrie a.c., a avut loc ședința Con­siliului de Stat, prezidată de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, președintele Republicii Socialiste Româ­nia. La ședință au participat, ca invitați, tovarășul Manea Mănescu, primul ministru al guvernului, viceprim-mi­­niștri ai guvernului, miniș­tri, alți conducători de or­gane centrale, președinți ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naționale. In cadrul ședinței, Consi­liul de Stat a dezbătut și adoptat Decretul privind prelevarea pentru societate a unei părți din valoarea producției nete și privind unele măsuri Decretul pen­tru apărarea civilă. Consiliul de Stat a exa­minat și ratificat : Tratatul de prietenie și colaborare între Republica Socialistă România și Kampuchia De­­mocrată, încheiat la Phnom Penh la 29 mai 1978 ; Acor­dul de cooperare economi­că și tehnică dintre Guver­nul Republicii Socialiste România și Guvernul Rega­tului Maroc, semnat la București la 28 iunie 1978 . Acordul comercial dintre Republica Socialistă Româ­nia și Republica Zair, sem­nat la București la 8­­ august 1978 . Acordul dintre Repu­blica Socialistă România și Republica Islamică Pakistan privind protejarea și ga­rantarea reciprocă a inves­tiției de capital, semnat la Islamabad la 21 ianuarie 1978 . Convenția referitoa­re la statutul juridic și fa­cilitățile Centrului interna­țional de informare științifi­că și tehnică, încheiată la Moscova la 26 iunie 1973 • Convenția dintre Guvernul Republicii Socialiste Româ­nia și Guvernul Uniunii Re­publicilor Sovietice Socialis­te privind soluționarea și prevenirea cazurilor de dublă cetățenie, semnată la Mos­cova la 28 iunie 1978 . Con­venția între Guvernul Re­publicii Socialiste România și Guvernul Republicii Popu­lare Bulgaria privind pro­tecția, întreținerea și recon­stituirea liniei de frontieră și a semnelor de frontieră, în sectorul de uscat al fron­tierei de stat româno-bulga­­ră, semnată la București la 27 mai 1978 : Convenția din­tre Republica Socialistă România și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord privind asistența rictică în materie civilă in­comercială, semnată la Lon­di­dra la 15 iunie 1978 : Con­venția cu privire la evitarea dublei impuneri a venitu­rilor și bunurilor persoa­nelor juridice, încheiată la Ulan-Bator la 19 mai 1978, Convenția dintre Republi­ca Socialistă România și Regatul Suediei pentru e­­vitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe ve­nit și avere și Protocolul la această Convenție, în­cheiate la Stockholm, la 22 decembrie 1976 . Protocolul încheiat la Islamabad, la 23 ianuarie­ 1978, cu privire la modificările Acordului de cooperare economică, teh­nică și științifică dintre Re­publica Socialistă România și Republica Islamică Pakis­tan. Totodată, Consiliul de Stat a acceptat Amenda­mentele la ale Convenției regulile anexe internaționa­le pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, încheia­tă la Londra la 17 iunie 1960. Toate decretele menționa­te au fost, în prealabil, dez­bătute și avizate favorabil de comisiile permanente ale Marii Adunări Națio­nale, precum și de către Consiliul Legislativ. Consiliul de Stat a anali­zat apoi și aprobat Raportul privind eficiența investiți­ilor realizate la Sistemul Porțile de Fier, și, în legă­tură cu aceasta, a adoptat Decretul pentru aprobarea Procesului verbal privind terminarea executării Siste­mului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier, încheiat la Belgrad la 1 oc­tombrie 1977. Consiliul de Stat constată că lucrările acestui impor­tant obiectiv hidroenergetic și de navigație, rod al co­operării prietenești dintre Republica Socialistă Româ­nia și R.S.F. Iugoslavia s-au realizat înainte de termen, cu o economie la investiții și cu o putere celei prevăzute în superioară proiect. Performanțele tehnico-eco­­nomice ridicate ale obiectiv rezultă din acestui faptul că, în perioada de la pune­rea în funcțiune, s-au pro­dus în fiecare an cu 500 mi­lioane kWh peste prevede­rile planului, în condițiile reducerii prețului de cost și recuperării întregii investi­ții înainte de termenele pre­văzute inițial. In continuarea lucrărilor, Consiliul de Stat a dezbătut și aprobat Raportul Comi­siei pentru analiza activită­ții de soluționare a propu­nerilor, sesizărilor, recla­­mațiilor și cererilor­­ilor muncii adresate oame­Con­siliului de Stat în perioada 1 ianuarie — 31 august 1978 și Raportul Consiliului de Miniștri privind rezolvarea propunerilor, sesizărilor, re­­clamațiilor și cererilor oa­menilor muncii în semes­trul 1/1978. Consiliul de Stat a dat o apreciere pozitivă modului în care au fost soluționate propunerile, sesizările, re­clamați­ile și cererile oame­nilor muncii și a recoman­dat Consiliului de Miniștri și Comisiei de pe lîngă Con­siliul de Stat să acționeze în continuare pentru o mai bu­nă organizare și desfășura­re a acestei activități. Tot­odată, Consiliul de Stat a indicat ministerelor, celor­lalte organe centrale, con­siliilor populare și unităților socialiste să se ocupe cu toată răspunderea pentru re­zolvarea problemelor ridica­te de cetățeni în scrisori sau în cadrul audiențelor în con­formitate cu prevederile le­gilor țării. Consiliul de Stat a exa­minat apoi Raportul cu­­prinzîn­d concluziile contro­lului cu privire la legalita­tea construirii­­ unor locuin­țe proprietate personală în municipiul Piatra Neamț. Din verificările efectuate s-a constatat că unele per­soane din municipiul Pia­tra Neamț și-au locuințe proprietate construit perso­nală, tip vile, prin abuzuri și alte încălcări grave ale prevederilor legale, ale nor­melor eticii și echității so­cialiste. Consiliul de Stat a ho­­tărît trecerea în proprieta­tea statului a acestor imo­bile, construite cu încălca­rea legilor țării, urmînd ca ele să fie date în folosință oamenilor muncii care lu­crează nemijlocit în pro­ducție. Consiliul de Stat a solu­ționat, în continuare, unele probleme ale activității cu­rente. Sporește viteza zilnică la recoltatul porumbului • La Sinpetru Mare, întreaga forță a satului participă la culesul știuleților • Se impune o mai bună organizare a transportului Consiliul de conducere al cooperativei agricole de la Sinpetru Mare, cu sprijinul organizației de partid, a reușit să organizeze mai bine munca în campania­­ a­­gricolă de toamnă. Pe baza indicațiilor Biroului Comi­tetului județean de partid și a prevederilor din planul de măsuri adoptat de consfă­tuirea județeană a girului, s-a stabilit un program con­cret de acțiune, cu termene pentru fiecare lucrare și sarcini precise pentru fie­care echipă și om. De ase­menea, seară de seară, noi analizăm mersul lucrărilor, realizarea vitezei zilnice pla­nificate pe fiecare tractor, mașină și formație de mun­că. Ca­ urmare, folosind în­treaga forță mecanică și umană, din zori și pînă-n noapte, în schimburi pre­lungite și duble, am reușit să încheiem însămînțarea orzului și griului, pe supra­fețele planificate. De aseme­nea, s-a terminat recoltatul sfeclei de zahăr, al soiei și al altor culturi, rămînînd doar să ne concentrăm cu toții la adunatul producției de porumb. Participarea la muncă este bună. Pe suprafețele prelua­te în acord global sunt, zil­nic, la recoltare, peste 220 de țărani cooperatori și 80 de navetiști și lucrători de la diferite instituții din co­mună ; pe loc de­­ frunte se situează echipele conduse de Slobodan Stoianov, Elisabeta Wambach, Milița Vulcin. Dintre țăranii cooperatori se evidențiază Milan Rădici, Pavel Sălăjan, Anghelina Todea, Milivoi Stoianov, Mi­­lorad Jivanov, Alexa Bexa și alții, care au terminat re­coltatul porumbului, tran­sportul producției, tăiatul cocenilor, eliberînd terenul pentru a fi arat. In același timp, mecanizatorii Vasile Birou, Petru Jurca, Teodor Stănilă și Petru Juriuț, cu patru combine „Gloria“ adu­nă producția de porumb de DRAGOMIR SEZDIMIR, președintele Cooperativei agricole de producție Sinpetru Mare (Continuare In pag a III-a) Pentru finalizarea muncilor agricole de sezon, lucrătorii ogoarelor timișene desfășoară o activitate neobosită, urmă­­rindu-se folosirea la întreaga capacitate a forței mecani­zate, în foto­­ aspect de la recoltatul culturii de soia, în lanurile din raza comunei Lenauheim Ritmuri mai înalte la culesul știuleților Decalajul dintre recoltat și transportat trebuie redus la maximum Recoltatul porumbului este, în prezent, principala activita­te a lucrătorilor ogoarelor ti­mișene. In ultima perioadă condițiile climatice au fost favorabile desfășurării mun­cilor în cîmp, dar ritmurile zilnice sînt nesatisfăcătoare, din care cauză consemnăm în­semnate rămîneri în la cooperativele agricole urmă , din județul nostri, pînă ieri di­mineață, știuleții s-au cules de pe numai 55 la sută din suprafața existentă în cultură. t. a Consiliul intercooperatist Fibiș, unde președinte este tovarășul inginer Gheorghe Furde, și inginer șef, tovară­șă Elena Popescu. porumbul s-a recoltat în proporție de numai 35 la sută, la Remetea Mare (ing. Victor Coposescu, ing. Mihai Popovici), Topolovățu Mare (ing. Romică Stamatoiu, ing. Nicolae Lungu) — 39 la sută. Biled (ing. Petru Bilic, ing. Nicolae Plopeanu), — 40 la sută. Pișchia (ing. Andrei Gorșcovoz). Belinț (ing. Pe­tru Doboșan, ing. Gheorghe Pomană) — 43 la sută. Periam (Vasile Truță, ing. Traian Chira) — 44 la sută. Cărpiniș (ing. Marin Albu, ing. Vasile Apetrei) — 45 la sută, Săcălaz (ing. Nicolae Băcanu, ing. Ste­lian Popescu), Balint (ing. Ia­­cob Damian, ing. Teodor Ro­­xin) — 46 la sută, Recaș (ing. Ștefan Micu, ing. Gheorghe Pîriog), Lovrin (Andrei Dram­ba, ing Petru Dumbravă), Găvojdia (ing. Ion Radu, ing. Florea Tomescu) — 48 la su­tă, Boldur (ing. Alexandru Cătănutoiu, ing. Ion Vărgatu) 49 la sută, Dudeștii Vechi (ing. Ernest Pazman, ing. Si­­mion Văcaru), Lugoj (ing. Constantin Gentoiu, ing. Ion Pogány) — 50 la sută, Orți­­șoara (ing. Valeriu Ciupe, ing. Ion Romescu) — 52 la sută, Sînnicolaul Mare (ing. Her­bert Rörich) — 53 la sută, Ce­­nei (ing. Lazăr Radu, ing. Pompiliu Beza) — 54 la sută. In perioada 24-30 octombrie, față de un ritm mediu planificat de 5,2 la sută, zilnic la Consiliul intercooperatist Fi­­bis s-a realizat numai 1,4 la sută, Cenei — 1,8 la sută, Pișchia, Timișoara, Lovrin, Periam — 2,1 la sută, Jebel — 2,2 la sută, Remetea Mare, Cărpiniș, Banloc, Sinnico­­laul Mare, Variaș — 2,4 la sută, Biled, Gătaia — 2,5 la sută, ceea ce reprezintă mai puțin de jumătate din capaci­tatea forței mecanice și umane. Pentru a încheia până la 1# noiembrie recoltatul Întregii suprafețe cultivate cu porumb, este imperios necesar ca, sub directa îndrumare a organelor și organizațiilor de partid, co­mandamentele agricole, con­siliile intercooperatiste și con­siliile de conducere ale coope­rativelor agricole să mobilizeze întreaga forță a satelor, din zori și pînă în noapte, la re­coltat, depănușatul știuleților, transportul întregii cantități de porumb din cîmp, livrarea produselor la bazele de recep­ție și F.N.C., eliberarea tere­nului de coceni, în așa fel în­cit să se realizeze viteza zil­nică planificată pe fiecare formație de muncă, combină și mijloc de transport.

Next