Drapelul Roşu, aprilie 1979 (Anul 35, nr. 10630-10654)
1979-04-01 / nr. 10630
i auuuuuuuvuuvvuL' Realizări superioare prevederilor de plan Punînd un accent deosebit pe organizarea mai bună a producției și a muncii din acest an, lucrătorii de la Intreprinderea română de piele din Timișoara încheie bilanțul primului trimestru al celui de-al patrulea an al cincinaluilui cu rezultate economico-productive superioare prevederilor de plan. După cum ne informează tovarășul Ioan Păuna, directorul întreprinderii, colectivul a realizat suplimentar pînă la sfirșiul trimestrului o producție marfă de un million lei, o producție netă de circa 400.000 lei, precum și beneficii suplimentare în valoare de 1 500.000 lei. De notat că succesele amintite au fost obținute în condițiile reducerii cheltuielii lor materiale cu 200.000 lei, prin economisirea unor importante cantități de materii prime, iar ca urmare a înregistrării unui spor de 800 lei pe lucrător la indicatorul productivității muncii, planul producției fizice a fost depășit substanțial. A fost amînată vizita în România a președintelui Consiliului Militar Suprem al Republicii Ghana Vizita “în România a șefu- urma să aibă loc în prima lui statului ghanez, președin- parte a lunii aprilie a.c., a tele Consiliului Militar au fost amînată, de comun prem al Republicii Ghana, acord, pentru o perioadă algeneral F.W.K. Akuffo, care terioară. Indiferent de starea vremii se impune urgentarea lucrărilor reclamate de tehnologia porumbului DESIMEA PLANTELOR, FACTOR HOTĂRÎTOR IN SPORIREA PRODUCȚIEI Experiență valoroasă la ferma nr. 3 I.A.S. Grabați Experiența de mai mulți ani a lucrătorilor fermei vegetale nr. 3 de la I.A.S. Grabați dovedește că pentru valorifica din plin potențialul productiv al lui și îngrășămintele pămîntiifolosite este necesar să cultivăm un număr mai mare de plante la hectar. De exemplu, în condițiile mai puțin favorabile de anul trecut, la hibridul simplu de porumb 400, cu o densitate de 48-49 mii fire, la momentul recoltării, producția medie a fost de 10.200 kg boabe la hectar, nefiind plante sterile. Totuși, pe măsura dezvoltării bazei tehnico-materiale, consider că solul nostru permite sporirea desimii de plante la hectar. De aceea, în urma unei analize temeinice, am hotărît ca la H.S. 400 (685 hectare) să însămînțăm 60.000 boabe pentru a avea în final 52.000 leți, avînd în vedere de știuprognoza unui an mai umed, fertilizarea mai bună a solului, precum și afînarea stratului arabil. De asemenea, la H.C. 220 (120 hectare) se vor introduce 65.000 boabe brazdă pentru a realiza sub cel puțin 55.000 plante recoltabile. Pentru a obține peste 7.200 kg boabe STAS la terenul s-a arat din hectar, timp, s-a fertilizat cu cîte 120 kg azot și 50-60 kg fosfor substanță activă, iar la lotul de hibridare s-au mai dat cîte 30 kg potasiu la fiecare hectar. Patul germinativ s-a pregătit printr-o lucrare cu combinatorul, cultivatorul, sau discul cu lamă de nivelare și grapa, în funcție de specificul fiecărei sale. In prezent se execută erbicidarea, iar dacă se formează o crustă terenul se mai grăpează o dată. De îndată ce solul permite trecem și la semănat, avînd grijă să introducem semințele la o adîncime de 4-6 cm, în funcție de umiditate. Munca este în așa fel organizată nacit pînă la 20 aprilie să terminăm semănatul porumbului. Firește, hotărîtoare este și contribuția mecanizatorilor fruntași Leon Mihailiuc, Ion Emi, Remus Jurcă, Traian Pașca, Francisc Woltz, Iosif Heckl, Constantin Ghircău, Viorel Sicoe, care alături de întregul personal muncitor al fermei își vor intensifica eforturile pentru a obține o producție record de porumb și a onora exemplar angajamentele asumate în întrecerea socialistă. Ing. DUMITRU CREANGA, șef de fermă la I.A.S. Grabați Sporirea producției de porumb stă in centrul atenției țăranilor cooperatori de la Jimbolia și a mecanizatorilor de la S.M.A. Cărpiniș care lucrează pe ogoarele cooperativei noastre. Acumulind o bună experiență și aplicînd tehnologia stabilită pentru această cultură, producțiile cresc de la un an la altul. In 1978, de exemplu, lucrătorii fermei nr. 2 au avut in cultură 293 hectare cu porumb și au reușit să recolteze cite 8.000 kg boabe, in medie. La această producție a contribuit, intre altele, semănatul mai devreme, care facilitează scurtarea perioadei de vegetație, folosirea deplină a umidității din sol, grăbirea răsăririi, sporirea rezistenței la secetă și la atacul de boli și dăunători, evitarea tasării terenului din cauza ploilor ce survin, de regulă, la sfirșitul lunii aprilie. Anul trecut, semănatul porumbului s-a încheiat la 24 aprilie. Deși in luna mai a fost ger, iar jumătate din suprafață fusese lovită de grindină, totuși, la H.L. 400, in data de 2 octombrie a început recoltatul, fapt ce ne-a convins de avantajele insămințării timpurii. Pentru 1979 ne-am prevăzut să cultivăm 317 hectare cu porumb pentru boabe. ... Ca un meridian zero pe harta industrială a Căii Buziașului, unind — printr-o perpendiculară reală — frontoanele noului „Tehnometal“ și „Spumptim“-ului, Fabrica mișcarei de tractoare a Tia și devenit, de acum, punctul cel mai impresionant al marii platforme. Deocamdată, s-a ridicat structura de rezistență — nu se vede încă elaborarea interioară, ci numai opera ; 40.000 mp suprafață desfășurată. In această proiecție de spectacol Industrial, scenele și secvențele se succed cu repeziciune, concentrind luni întregi de efort intr-o imagine ce sintetizează, printr-un detaliu constructiv, munca tenace a zeci sute de oameni. Iar dinamist ca acestui film panoramic — oferit pe un ecran înalt de aproape 9 metri și lung de jumătate kilometru — te face și spectator, dar și participant adevărat la un moment cu istoric din viața economică a Timișoarei. Fiindcă apropierea de cota finală este unul din acele momente in care, sub emblema unui obiectiv de asemenea mari proporții, se unesc, parcă, toate meridianele de hărnicie ale timișorenilor, concentrate intr-o oglindă in care se răsfringe larga deschidere a județului către ramuri de virf ale industriei. Pe înălțimea siluetelor de beton, in cabinele uriașelor macarale, la volanul mașinilor de șantier, in febra operațiilor de montaj se află — intr-o continuă mișcare — oameni care deși sunt foarte tineri au devenit personalități in ierarhia profesională a Grupului 5 I.C.I.M.B. Cunoscindu-i, poți defini, practic, un portret, o fizionomie singur unică de constructor, urmărită in creșterile ei succesive. Unul dintre aceștia e comunistul Vechi centru economic, leagăn al mișcării muncitorești, Timișoara a avut cinstea de a găzdui între 2-5 aprilie 1929 Congresul Sindicatelor Unitare din România. Sosiți aici din toate colțurile țării, reprezentanții muncitorimii organizate, in frunte cu comuniștii, au transformat Congresul intr-o puternică manifestație a voinței muncitorești de unitate, a înaltei combativități revoluționare. Prin dezbaterile sale, prin măsurile și hotărîrile stabilite, Congresul a dat mișcării sindicale din țara noastră o orientare în sensul desfășurării luptei împotriva exploatării și asupririi, pentru eliberarea clasei muncitoare de exploatare, asigurarea libertăților cetățenești, a independenței patriei. Perioada istorică în care a fost pregătit și s-a desfășurat Congresul Sindicatelor Unitare, caracterizată prin creșterea valului revoluționar, a reclamat adoptarea unor măsuri eficace in vederea organizării luptei clasei muncitoare. In acest sens Congresul a chemat clasa Dumitru Dumitru, brigadier al instalatorilor și realizator — intre altele —al complicatelor sisteme de aer comprimat, încălzire și de colectare a apelor pluviale de la I.M.T și Institutul de sudură. Muncește de 17 ani pe șantiere, un regim de lucru prelungit, dar mai presus de cei 4.000 de lei ciștigați, în medie, pe lună ,are — după propria sa declarație — satisfacția participării la o muncă de mare importanță și răspundere. da pe care o conduce Briganumără 10 oameni — au început lucrarea cu 16, trei au plecat in armată, alții trei „s-au vaporizat, fiindcă el, de fel, fac parte din categoria plimbăreților. Pe ăștia din urmă nu-i regre- MIREL BRATEȘ ! (Conf. in pag. a III-a) muncitoare la lupta hotărîtă împotriva ofensivei patronale, la intensificarea acțiunilor revendicative , economice și politice, importanța unității Subliniind mișcării sindicale — pe baza principiului luptei de clasă și solidarității internaționale a a oamenilor muncii, sindicul a adoptat un forumul program unice și de revendicări econopolitice, a militat pentru realizarea unității de luptă a clasei muncitoare, care, așa cum se știe, și-a arătat roadele în anii următori de bătălii pentru libertate și neînfricate dreptate socială, pentru socialism. In condițiile istorice nou create, ale victoriei revoluției socialiste, dezvoltării impetuoase a forțelor de producție, generalizării și perfecționării relațiilor de producție socialistă s-au produs schimbări esențiale în ansamblul societății românești. S-a schimbat natura socială a claselor și categoriilor de oameni ai muncii, au loc importante mutații avut de ordin cantitativ și calitativ în rîndul acestora, în privința locului și rolului claselor și categoriilor sociale în sistemul economic și social-politic al țării. Devenită clasă conducătoare, clasa muncitoare, împreună cu întregul popor, sub conducerea înțeleaptă a Partidului Comunist Român, edifică societatea socialistă multilateral dezvoltată — ridicînd patria pe noi trepte ale civilizației materiale și spirituale. In acest sens, o importanță deosebită prezintă concepția P.C.R. despre rolul organizațiilor de masă în cadrul relațiilor politice socialiste. Este vorba de relația prin care aceste organizații recunosc în partidul comunist organismul capabil să fundamenteze programul de voltare al societății, să dezîndrume înfăptuirea acestuia. CORNELIU POPEȚI, lector la Universitatea din Timișoara (Conf. în pag. a IlI-a) Aici sămînțînd mai devreme obținem o recoltă mai mare Din activitatea fermei nr. 2 de la C.A.P. Jimbolia Terenul este arat din toamnă, fertilizat cu fosfor și azot, grăpat din vreme și a început pregătirea patului germinativ. Firește, semănătorile sunt încredințate celor mai buni mecanizatori: Virgil Grecu, Ion Pastor, Adalbert Balog, Ion Buiac, care împreună cu ceilalți tractoriști și cu țăranii cooperatori lucrează pe bază de acord global. Am stabilit ca cel tîrziu in 23 aprilie să începem semănatul, acțiune ce se va termina in zece zile. Se va lucra cu patru semănători, bine reglate, pentru a pune 54.000 boabe la hectar și a asigura, in final, cel puțin 44.000 plante recoltabile. De asemenea, adincimea de semănat va fi intre 5-7 cm, in funcție de specificul fiecărei parcele. ing. VASILE MANICA, șeful fermei nr. 2 C.A.P. Jimbolia OAMENII UNUI MARE ȘANTIER • Pe platforma Fabricii de tractoare a fost ridicată structura de rezistență și s-a turnat jumătate din pardoseli • In prezent se lucrează la fundațiile halei de presaj greu PARTICIPARE ACTIVA LA EDIFICAREA SOCIALISTĂ A PATRIEI 50 de ani de cînd a avut loc la Timișoara Congresul Sindicatelor Unitare din România Scurt moment de răgaz pe platforma Fabricii de tractoare. In fotografie (de la stingă la dreapta) : Ion Iorga, șeful brigăzii de electricieni, instalatorul Aurel Talpoș, Dumitru Dumitru, brigadierul instalatorilor, sudorii Constantin Bîgu și Tomiță Mitu, inginerul Florin Căpușa, șeful lotului „Tehnometal“: Si in pag. a 1-a • TEATRUL, TERITORIU GENEROS AL CREATIVITĂȚII • LUMINA LUGOJULUI, IN CREAȚIA PICTORILOR SAI • CONTEXTUL OPEREI