Drapelul Roşu, iulie 1979 (Anul 35, nr. 10707-10732)
1979-07-22 / nr. 10725
ANUL XXXVI NR. 10.725 DUMINICA, 22 IULIE 1979 4 PAGINI, 20 BANI La ferma a patra de la I.A.S. din Lugoj concomitent cu secerișul griului se acționează din plin și la balotatul paielor și eliberatul terenurilor în vederea însămînțarii celei de a doua culturi. SĂ ACȚIONĂM CU TOATE FORȚELE MECANICE ȘI UMANE LA ÎNCHEIEREA GRABNICĂ A SECERIȘULUI! # Sprijin operativ și substanțial unităților rămase în urmă Printre comunele județului nostru rămase în urmă la secerișul griului se numără Săcălazul, Jebelul, Tormacul și Girocul, în zona de șes, Secașul și altele din zona de deal. Pentru a urmări cauzele care au dus la tărăgănarea recoltatului, am stat de vorbă cu cîțiva factori de conducere din localitățile amintite. Tovarășul Ioan Roșu, directorul S.M.A. Tormac, a ținut să ne precizeze că toate agregatele au fost concentrate la Nițchidorf și Cadăr unde griul prezenta condiții mai bune de seceriș, avînd o umiditate mai scăzută, fapt ce a condus la încheierea acestei operații. Acum combinele au fost grupate la Tormac și Șipet. Trei din ele sunt prevăzute cu șenile pentru a putea lucra și pe sosele cu umiditate mai excesivă. Dînsul nu ne-a vorbit însă deloc de faptul ca întîrzierea la seceriș se explică și prin slaba organizare a muncii, nefolosirea întreaga capacitate a timpulului, a fiecărei ore bune de lucru în cîmp. De aici concluzia că întrajutorarea dintre unități trebuie să constituie un factor primordial în încheierea secerișului. Ioan Steici, vicepreședintele Consiliului popular Secaș, după ce ne-a vorbit de ploile căzute în această parte de deal, s-a apropiat mai mult de adevăr. „La Crivobara, ambele combine sunt mai mult stricate, în ziua de 20 iulie — din acest motiv — n-au recoltat nimic. La Checheș mai avem de adunat griul de pe circa 200 de hectare, iar la Crivobara de pe 250 pentru că niciodată n-am realizat viteza zilnică. De asemenea, nu se intervine cu la înlăturarea operativitate defecțiunilor care se ivesc la combine" — a conchis dînsul. Este adevărat că în comuna Giroc, așa după cum de altfel ne-a precizat tovarășul Florea Simion, deși cretarul consiliului popular comunal, nerealizarea vitezei zilnice de lucru la secerișul griului se explică, in primul rind, pe lingă unele defecțiuni la combine, prin aceea că, o bună parte din grîu este căzut. Pentru ca nici un bob să nu se piardă, lanul este secerat din toate direcțiile, reveninduse de două și chiar trei ori pe același loc. Se impune, deci, ca imediat ce la cooperativa din Ghiroda se încheie recoltatul, combinele să fie grupate la Giroc. Tot aici, trebuie să sosească ajutoare și din alte părți. Livrarea fondul de cerealelor la stat, obligație prioritară! Să lichidăm grabnic decalajul dintre și predat In ultima vreme secerișului la grîu a ritmul fost mult intensificat. Urmare a folosirii cu randament maxim a combinelor precum și a timpului bun de lucru, a organizării pe scară largă a acțiunii de întrajutorare între unități, pe de o parte, și consiliile unice agroindustriale, pe de altă parte, pînă în seara zilei de 20 iulie 11 comune au raportat încheierea secerișului, comitent cu recoltatul, Conîn marea majoritate a unităților s-a desfășurat și acțiunea de livrare a griului de su l. BURZ (Conf. in pag. a lli-a) recoltat j M\VVVU\*%\VVVUVW\\V\IU\WUtf\V«V\VVV’ î in pag. a ll-a . UN AMPLU ȘI CUPRINZĂTOR PROGRAM DE ACȚIUNE PENTRU TOATE ORGANELE ȘI ORGANIZAȚIILE DE PARTID ACEȘTI HARNICI ȘI DIRZI BARBAȚI AI ȘANTIERELOR... j MĂSURĂ RUȘINOASA A SETEI DE ÎNAVUȚIRE mmmummummxfvnv In cincinalul 1981-1985 se va pune un accent sporit pe creșterea eficienței economice în toate ramurile economiei naționale. Așa cum se prevede în Proiectul Directivelor Congresului al XII-lea al P.C.R., cheltuielile tale la 1.000 lei producție-marfă industrială urmează sasă scadă în 1985 cu 7 8 la sută, față de 1980. (Cont. in pag. a IlI-a) Ne găsim angajați, în aceste zile și in lunile care vor urma, în dezbaterea profundă a Proiectului de Directive ale Congresului al XII-lea al P.C.R.,, document programatic care angajează dezvoltarea României în cincinalul 1981-1985 și în perspectivă, pînă în 1990. Ca de fiecare dată în astfel de împrejurări, căutăm să măsurăm și acum, pe baza experienței dobîndite, dimensiunile progresului, factorii prioritari în stare să ni-l apropie. Un element real pentru realizarea eseiioii calități a activității — asupra căreia stăruie Proiectul de Directive — îl constituie creșterea eficienței economice, atît pe planul global, al întregii economii, cit și pe plan micro-economic, al fiecărei unități industriale, agrare, de construcții, de transporturi etc. în parte. Pornim de la realizările obținute, în general bune, de la conștiința faptului că principalul factor pentru lărgirea capacităților productive și creșterea bunăstării poporului, o constituie munca noastră, eficiența ei. Nu munca slab executată, nu retușurile și temaperioară, așa cum se arată în Proiectul de Directive. Această prevedere înseamnă creșterea mai accentuată a productivității muncii, atît prin eforturi fizice, ni ci mai ales, prin valorificarea ingeniozității tehnice, extinderea mecanizării și automatizării principalelor procese tehnologice, organizarea științifică a producției, generalizarea lucrului la mai multe mașini, reducerea, pe cit posibil, a personalului auxiliar și neproductiv. •Un indicator sintetic, urmărit cu deosebită reg?oare, va fi, în acest sens, producția netă la 1.000 lei fonduri fixe, ceea ce conferă investițiilor o nouă viziune: raportul fonduri fixe-producție globală trebuie să ajungă in 1985 la 1.000/1.800 lei, adică la fiecare 1.000 lei investiții să se obțină o producție globală de cel 1.800 lei. Acumulările puțin cantitative, obținute în această privință — dotarea întreprinderilor cu utilaje moderne etc. — permit, fără îndoială realizarea acestui raport. Creșterea eficienței economice presupune și gospodărirea rațională a ilor prime, energiei și matericombustibilului, intr-o lume confruntată serios cu limitarea resurselor, cu fenomene de irosire și risipă „Problema reducerii evidente, cheltuielilor materiale, a consumului de materiale trebuie să devină problema centrală pentru întreaga economie", merile costisitoare ci munca in stare să ridice gradul de prelucrare a prime, în vederea materiilor obținerii de produse de valoare economică sporită, care să încorporeze în principal concepție tehnologică modernă și manoperă de calitate la RITMURILE CINCINALULUI 1981- 1985 Produse cu o ridicată valoare economică Proiectul de Directive ale Congresului al XII-lea al P.C.R. prevede o calitate nouă creșterii eficienței întregii activități economice Noi succese in cinstea marii sărbători naționale Inițiativă lăudabilă La începutul lunii mai Comitetul sindicatului de la întreprinderea „1 Iunie“ din Timișoara a lansat, in cadrul principalelor secții de producție, inițiativa „Contul colector de economii“. In ce se concretizează aceasta acțiune după două luni de desfășurare ? La secția „croit I“ s-a obținut o economie de 10.704 lei, la secția „croit II“, peste 9.900 lei, iar la secția „croit-e.cport“ aproape 5.000 lei. Aceste economii au fost agonisite datorită unor măsuri în colectiv de muncitori, tehnicieni și ingineri de la întreprinderea de confecții „Ilega" din Timișoara a conceput și aplicat în practică o nouă metodă de confecționare a unor repere aflate în fabricația de serie a unității. In faza de experimentare, la o stație-pilot, s-a obținut un spor de productivitate de 15-20 la sută pe operație. Grupindu-se apoi produsele pe tehnologii comune s-au specializat și grupe de executanți în confecționarea luate in vederea reducerii consumului specific de materii prime și materiale. Dintre acestea să amintim doar pe cele care s-au dovedit a fi mai eficiente: folosirea lui din rațională a tricotul d de tip bumbac, printr-o încadrare mai corectă a șabloanelor la operațiile de croit, prelucrarea capetelor baloților de tricot, precum și prin croirea complementară a unor produse din necesarul materialelor destinate articolelor de bază, pozițiilor respective, măsură care s-a soldat cu creșterea producției fizice de 0.5-0.8 bucăți pe lucrător în opt ora. Din rezultatele scontate, metoda de grupare pe tehnologii asemănătoare se extinde și la rochii și bluze pentru femei. Activitate spornică pe șantier Pe măsură ce ne apropiem de ziua de 23 August, activitatea de pe șantierul complexului zootehnic intercooperatist de la Gătaia — șef al punctului de lucru ing. Iosif Szűcs — cunoaște o intensitate tot mai spontan Cu puțin timp în urmă, cele cinci cooperative agricole asociate pentru ființarea noului obiectiv economic au trecut la afluirea spre complex a primelor loturi de porcine. Concomitent cu popularea primului adăpost, constructorii echipelor conduse de Iacob Binder și Teodor Creța, între care se află soții Henrich și Maria Hermann. Henrich și Ecaterina Gherner, Dumitru Țuțuleanu, Francisc Grosman, Ilie Romilă și Florin Costin, doresc lucrările la alte două hale, acestea urmînd să fie date și ele în scurt timp în exploatare. De remarcat că beneficiarul, mai cu seamă sectoarele unice de mecanizare ale consiliului agroindustrial Gătaia, aduce o contribuția importantă la buna desfășurare a lucrărilor la noua construcție. Efectele unui studiu Realizări în transportul rutier Faptele de muncă consemnate in întrecerea socialistă ce se desfășoară, între muncitorii de la Autobaza T.A. din Sinnicolaul Mare, în întîmpinarea aniversării a 35 de ani de la eliberarea patriei de sub dominația fascistă și a Congresului al XII-lea al partidului atestă că întregul colectiv al acestei unități este hotărît să obțină rezultate cit mai frumoase in cinstea celor două mari evenimente. Iată și cîteva exemple: depășirea, după prima jumătate a anului, cu 3.9 la sută, a indicatorului tone nete marfă transportată, cu 9 la sută la tone km și cu 8,2 la sută la venituri. (GH. NEGRICIOIU, corespondent)