Drapelul Roşu, iulie 1979 (Anul 35, nr. 10707-10732)

1979-07-22 / nr. 10725

ANUL XXXVI NR. 10.725 DUMINICA, 22 IULIE 1979 4 PAGINI, 20 BANI La ferma a patra de la I.A.S. din Lugoj concomitent cu secerișul griului se acționează din plin și la balota­­tul paielor și eliberatul terenurilor în vederea însămîn­­țarii celei de a doua culturi. SĂ ACȚIONĂM CU TOATE FORȚELE MECANICE ȘI UMANE LA ÎNCHEIEREA GRABNICĂ A SECERIȘULUI! # Sprijin operativ și substanțial unităților rămase în urmă Printre comunele județu­lui nostru rămase în urmă la secerișul griului se nu­mără Săcălazul, Jebelul, Tormacul și Girocul, în zo­na de șes, Secașul și altele din zona de deal. Pentru a urmări cauzele care au dus la tărăgănarea recoltatului, am stat de vorbă cu cîțiva factori de conducere din lo­calitățile amintite. Tovară­șul Ioan Roșu, directorul S.M.A. Tormac, a ținut să ne precizeze că toate agre­gatele au fost concentrate la Nițchidorf și Cadăr unde griul prezenta condiții mai bune de seceriș, avînd o u­­miditate mai scăzută, fapt ce a condus la încheierea acestei operații. Acum com­binele au fost grupate la Tormac și Șipet. Trei din ele sunt prevăzute cu șenile pentru a putea lucra și pe sosele cu umiditate mai ex­cesivă. Dînsul nu ne-a vor­bit însă deloc de faptul ca întîrzierea la seceriș se ex­plică și prin slaba organiza­re a muncii, nefolosirea întreaga capacitate a timpu­lu­lui, a fiecărei ore bune de lucru în cîmp. De aici con­cluzia că întrajutorarea din­tre unități trebuie să con­stituie un factor primordial în încheierea secerișului. Ioan Steici, vicepreședin­tele Consiliului popular Se­­caș, după ce ne-a vorbit de ploile căzute în această par­te de deal, s-a apropiat mai mult de adevăr. „La Crivo­­bara, ambele combine sunt mai mult stricate, în ziua de 20 iulie — din acest mo­tiv — n-au recoltat nimic. La Checheș mai avem de a­­dunat griul de pe circa 200 de hectare, iar la Crivoba­­ra de pe 250 pentru că ni­ciodată n-am realizat viteza zilnică. De asemenea, nu se intervine cu la înlăturarea operativitate defecțiunilor care se ivesc la combine" — a conchis dînsul. Este adevărat că în co­muna Giroc, așa după cum de altfel ne-a precizat tovarășul Florea Simion, de­și cretarul consiliului popular comunal, nerealizarea vite­zei zilnice de lucru la sece­rișul griului se explică, in primul rind, pe lingă unele defecțiuni la combine, prin aceea că, o bună parte din grîu este căzut. Pentru ca nici un bob să nu se piar­dă, lanul este secerat din toate direcțiile, revenindu­­se de două și chiar trei ori pe același loc. Se impune, deci, ca imediat ce la coope­rativa din Ghiroda se în­cheie recoltatul, combinele să fie grupate la Giroc. Tot aici, trebuie să sosească a­­jutoare și din alte părți. Livrarea fondul de cerealelor la stat, obligație prioritară! Să lichidăm grabnic decalajul dintre și predat In ultima vreme secerișului la grîu a ritmul fost mult intensificat. Urmare a folosirii cu randament ma­xim a combinelor precum și a timpului bun de lucru, a organizării pe scară largă a acțiunii de întrajutorare între unități, pe de o par­te, și consiliile unice agro­industriale, pe de altă par­te, pînă în seara zilei de 20 iulie 11 comune au raportat încheierea secerișului, comitent cu recoltatul, Con­în marea majoritate a unități­lor s-a desfășurat și acțiunea de livrare a griului de su­­­ l. BURZ (Conf. in pag. a lli-a) recoltat j M\VVVU\*%\VVVUVW\\V\IU\WUtf\V«V\VVV’ î­­ in pag. a ll-a . UN AMPLU ȘI CUPRINZĂTOR PROGRAM DE ACȚIUNE PENTRU TOATE ORGANELE ȘI ORGANIZAȚIILE DE PARTID ACEȘTI HARNICI­­ ȘI DIRZI BARBAȚI AI ȘANTIERELOR... j MĂSURĂ RUȘINOASA A SETEI DE ÎNAVUȚIRE mmmumm­ummxfvnv In cincinalul 1981-1985 se va pune un accent sporit pe creșterea eficienței economice în toate ramurile econo­miei naționale. Așa cum se prevede în Proiectul Direc­tivelor Congresului al XII-lea al P.C.R., cheltuielile tale la 1.000 lei producție-marfă industrială urmează sa­să scadă în 1985 cu 7­ 8 la sută, față de 1980. (Cont. in pag. a IlI-a) Ne găsim angajați, în a­­ceste zile și in lunile care vor urma, în dezbaterea profundă a Proiectului de Directive ale Congresului al XII-lea al P.C.R.,, document programatic care angajea­ză dezvoltarea României în cincinalul 1981-1985 și în perspectivă, pînă în 1990. Ca de fiecare dată în astfel de împrejurări, căutăm să mă­surăm și acum, pe baza ex­perienței dobîndite, dimen­siunile progresului, facto­rii prioritari în stare să ni-l apropie. Un element real pentru realizarea esei­ioii calități a activității — asu­pra căreia stăruie Proiectul de Directive — îl constituie creșterea eficienței economi­ce, atît pe planul global, al întregii economii, cit și pe plan micro-economic, al fie­cărei unități industriale, a­­grare, de construcții, de transporturi etc. în parte. Pornim de la realizările ob­ținute, în general bune, de la conștiința faptului că principalul factor pentru lărgirea capacităților pro­ductive și creșterea bună­stării poporului, o consti­tuie munca noastră, eficien­ța ei. Nu munca slab execu­tată, nu retușurile și tema­perioară, așa cum se arată în Proiectul de Directive. Această prevedere înseamnă creșterea mai accentuată a productivității muncii, atît prin eforturi fizice, ni ci mai ales, prin valorificarea ingeniozității tehnice, ex­tinderea mecanizării și au­tomatizării principalelor pro­cese tehnologice, organiza­rea științifică a producției, generalizarea lucrului la mai multe mașini, reducerea, pe cit posibil, a personalului auxiliar și neproductiv. •Un indicator sintetic, ur­mărit cu deosebită r­eg?oa­re, va fi, în acest sens, pro­­­ducția netă la 1.000 lei fon­duri fixe, ceea ce conferă investițiilor o nouă viziune: raportul fonduri fixe-produc­­ție globală trebuie să ajun­gă in 1985 la 1.000/1.800 lei, adică la fiecare 1.000 lei in­vestiții să se obțină o pro­ducție globală de cel 1.800 lei. Acumulările puțin can­titative, obținute în aceas­tă privință — dotarea între­prinderilor cu utilaje moder­ne etc. — permit, fără în­doială realizarea acestui ra­port. Creșterea eficienței eco­nomice presupune și gospo­dărirea rațională a ilor prime, energiei și materi­com­bustibilului, intr-o lume con­fruntată serios cu limitarea resurselor, cu fenomene de irosire și risipă „Problema reducerii evidente, chel­tuielilor materiale, a consu­mului de materiale trebuie să devină problema centrală pentru întreaga economie", m­erile costisitoare ci mun­ca in stare să ridice gradul de prelucrare a prime, în vederea materiilor obținerii de produse de valoare eco­nomică sporită, care să în­corporeze în principal con­cepție tehnologică modernă și manoperă de calitate la­ RITMURILE CINCINALULUI 1981- 1985 Produse cu o ridicată valoare economică Proiectul de Directive ale Congresului al XII-lea al P.C.R. prevede o calitate nouă creșterii eficienței întregii activități economice Noi succese in cinstea marii sărbători naționale Inițiativă lăudabilă La începutul lunii mai Comitetul sindicatului de la întreprinderea „1 Iunie“ din Timișoara a lansat, in ca­drul principalelor secții de producție, inițiativa „Con­tul colector de economii“. In ce se concretizează a­­ceasta acțiune după două luni de desfășurare ? La secția „croit I“ s-a obținut o economie de 10.704 lei, la secția „croit II“, peste 9.900 lei, iar la secția „croit-e.c­­port“ aproape 5.000 lei. A­­ceste economii au fost ago­nisite datorită unor măsuri în colectiv de muncitori, tehnicieni și ingineri de la întreprinderea de confecții „Ilega" din Timișoara a con­ceput și aplicat în practică o nouă metodă de confecțio­nare a unor repere aflate în fabricația de serie a unității. In faza de experimentare, la o stație-pilot, s-a obținut un spor de productivitate de 15-20 la sută pe operație. Grupindu-se apoi produsele pe tehnologii comune s-au specializat și grupe de exe­cutanți în confecționarea luate in vederea reducerii consumului specific de ma­terii prime și materiale. Dintre acestea să amintim doar pe cele care s-au do­vedit a fi mai eficiente: fo­losirea lui din rațională a tricotu­l d de tip bumbac, printr-o încadrare mai co­rectă a șabloanelor la ope­rațiile de croit, prelucrarea capetelor baloților de tricot, precum și prin croirea com­plementară a unor produse din necesarul materialelor destinate articolelor de ba­ză, pozițiilor respective, măsu­ră care s-a soldat cu crește­rea producției fizice de 0.5-0.8 bucăți pe lucrător în opt ora. Din­ rezultatele scontate, metoda de grupare pe tehnologii asemănătoare se extinde și la rochii și bluze pentru femei. Activitate spornică pe șantier Pe măsură ce ne apropiem de ziua de 23 August, activi­tatea de pe șantierul com­plexului zootehnic interco­­operatist de la Gătaia — șef al punctului de lucru ing. Iosif Szűcs — cunoaște o intensitate tot mai spon­tan Cu puțin timp în urmă, cele cinci cooperative agri­cole asociate pentru ființa­rea noului obiectiv economic au trecut la afluirea spre complex a primelor loturi de porcine. Concomitent cu popularea primului adăpost, constructorii echipelor con­duse de Iacob Binder și Te­odor Creța, între care se a­­flă soții Henrich și Maria Hermann. Henrich și Ecate­­rina Gherner, Dumitru Țu­­țuleanu, Francisc Grosman, Ilie Romilă și Florin Costin, doresc lucrările la alte două hale, acestea urmînd să fie date și ele în scurt timp în exploatare. De remarcat că beneficiarul, mai cu seamă sectoarele unice de mecani­zare ale consiliului agroin­dustrial Gătaia, aduce o contribuția­ importantă la buna desfășurare a lucrări­lor la noua construcție. Efectele unui studiu Realizări în transportul rutier Faptele de muncă consem­nate in întrecerea socialistă ce se desfășoară, între mun­citorii de la Autobaza T.A. din Sinnicolaul Mare, în în­­tîmpinarea aniversării a 35 de ani de la eliberarea pa­triei de sub dominația fas­cistă și a Congresului al XII-lea al partidului atestă că întregul colectiv al aces­tei unități este hotărît să ob­țină rezultate cit mai fru­moase in cinstea celor două mari evenimente. Iată și cî­­teva exemple: depășirea, du­pă prima jumătate a anului, cu 3.9 la sută, a indicatoru­lui tone nete marfă trans­portată, cu 9 la sută la to­ne km și cu 8,2 la sută la venituri. (GH. NEGRICIOIU, corespondent)

Next