Drapelul Roşu, august 1979 (Anul 35, nr. 10733-10757)

1979-08-01 / nr. 10733

ANUL XXXVI NR. 10.733 M MIERCURI, 1 AUGUST 1979 ■ 4 PAGINI, 30 BANI FIECARE OM AL MUNCII, FIECARE CETĂȚEAN, UN BUN COSPODAR AL ENERGIEI ȘI COMBUSTIBILULUI! Opinii, propuneri. Pe marginea decretului privind stabilirea unor măsuri pentru gospodărirea judicioasă și redu­cerea consumului de energie electrică, energie termică și gaze naturale Decretul privind stabili­rea unor măsuri pentru gos­podărirea judicioasă și re­ducerea consumului de ener­gie electrică, energie termi­că și gaze naturale, apărut ieri tn presa centrală, pu­ne capăt unei situații ana­cronice apărută în domeniul distribuirii și folosirii ener­giei și combustibililor. In­tr-adevăr, în timp ce pe plan mondial prețurile la materiile prime energetice și îndeosebi la petrol au cu­noscut o creștere vertigi­noasă, de 11 ori în 9 ani, ta­rifele noastre la consumul de energie pentru populație au rămas imobilizate din 1901, iar cele pentru naturale sunt de mulți gaze ani la același nivel. Prevederile Decretului sunt inspirate din grija sta­bilirii unor prețuri fundamentate economic, reale, în consens cu cerințele gospo­dăririi judicioase, ale com­baterii risipei. In acest scop, s-au stabilit norme de con­sum pentru iluminatul și în­călzitul public, al birourilor, al halelor industriale și pen­tru utilizări casnice. Indi­ferent de consumul actual, conducerile colective ale tu­turor unităților socialiste vor întocmi programe de mă­suri pentru reducerea con­sumului de energie electri­că în birouri și celelalte spații administrative cu 40 la sută față de 1978. Folosi­rea iluminatului natural și adaptarea programului de lucru în funcție de interzicerea utilizării acesta, orică­ror aparate personale, con­sumatoare de energie, sunt doar cîteva din căile indica­te prin Decret pentru rațio­nalizarea consumului. Se vor lua măsuri și pentru redu­cerea, cu cel puțin 30 la su­tă, a consumului de ener­gie electrică pentru ilumi­natul public, în timp ce temperatura de încălzire în halele industriale închise se limitează la 16 grade C, cea din birouri, din încăperile de locuit la 18 grade C. Măsuri distincte sunt pre­văzute pentru raționalizarea și reducerea consumului de energie în activitatea de producție. In acest scop, pe lîngă propunerile ce trebuie să le elaboreze pînă la septembrie a.c., unitățile de­­ cercetare, întreprinderile e­­conomice etc. sunt datoare să asigure reproiectarea in­stalațiilor și utilajelor con­sumatoare de energie în scopul creșterii randamente­lor, al obținerii de rezultate superioare la fiecare kWh consumat. Cetățenilor li se adresează apelul de a-și revizui insta­lațiile și a reduce consu­mul tuturor formelor de e­­nergie, cu cel puțin 20 la sută. Fiecare gospodar e conștient de faptul că nive­lul propus poate fi atins: in­stalarea­ de surse pentru ilu­minatul local, mai aproape de îndeletnicirile casnice, la intensități mai mici, poa­te veni în acest sens, în a­­jutorul oricărei familii. Un alt element important (Cont. in pag. a II-a) angajamente La cîteva ore după ce presa centrală de ieri a a­­d­us la cunoștința opiniei pu­blice din țara noastră De­cretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind stabilirea unor măsuri pentru gospo­dărirea judicioasă și redu­cerea consumului de ener­­­gie electrică, energie ter­mică și gaze naturale, ne-am aflat in mijlocul colectivelor de muncă din industria ti­­mișeană, consemnînd, în rîndurile de fată, opinii, pă­reri, sugestii și propuneri a­­le unor conducători de uni­tăți, specialiști, muncitori. In această ordine de idei, ia­tă ce ne-a declarat dr. ing. GHEORGHE TIKPE, pre­ședintele biroului executiv al consiliului oamenilor muncii de la întreprinde­rea de aparate electrice ,si a măsurat din Tim­ișo­ara : „Ieri -dim­ineață, întrunit intr-o ședință operativă spe­cială, consiliul oamenilor muncii de la întreprinde­rea de aparate electrice de măsurat Timișoara a anali­zat în profunzime stabilite de recentul măsurire al Consiliului de Stat Decret pen­tru gospodărirea judicioasă și reducerea consumurilor de energie electrică, ener­gie termică și gaze natura­le, exprimîndu-și, cu acest prilej, deplina aprobare fa­ță de această nouă și im­ Opinii consemnate de ing. CORNELIU POPOVICI și ION ULARU (Conf. in pag. a II-a) întreprinderea de aparate electrice de măsurat din Ti­mișoara. Aici a început, în ultima vreme, serie a aparatelor de înaltă precizie, ce pot producția de stabili cu rigurozitate „pulsul" mărimilor caracteristice ale elec­tricității. Ib foto : două harnice muncitoare : Marinela Creț și Ana Schön lucrînd la verificarea și c­atonarea unui nou tot de asemenea aparate. ? t wwwwum www"""""""""""5 \ 5 La întreprinderea de­­­i ciorapi din Timișoara a­­­­ fost înscris, in cartea de 4­­ onoare a fabricii, un e­­­­­­veniment emoționant : i­n omagierea, in cadrul u­­­­­­nei adunări, a statorni­­t i­d­ei in muncă a 166 i 5 membri, ai colectivului 1­5 și 81 de pensionari, care­­ j și-au petrecut peste 25­­ ț de ani de viață, fără nn- Ș­­­trerupere, lingă mașinile î­n de tricotat. Acest devota­­­­­­ment a fost calificat de­­­­ tovarășa Paulina Basica,­­­i secretara comitetului de Í i t f i 4 Cinstire muncii statornice Însemnări \ partid, de alți vorbitori \ \ ca un act al înaltei con­ | \ științe profesionale. Cu­­­ \­vintele au fost rostite cu j j emoția clipelor unice pe l­a care le-a oferit 5 festiv de a privi în cadrul j ur­­­­­­mă, la anii celui peste un 1­5 sfert de veac in care, < j umăr lingă umăr, ro­­­­­­mâni, germani, maghiari, j l ca o singură familie, au­­­i înțeles să-și facă dato­ î­n ria cu dorința sinceră de­­ - a da economiei patriei­­­­ produse de cit mai bună r f calitate. — Fiind considerat ca­­ , unul care are 35 de ani % J munciți la această fabri­­c­ă că, spunea, de pildă, Ioan 1 5 Pelici, am un motiv in j­i plus să fiu emoționat ca \ C. PETRE­­ l Í ----------------------------- \ (Cont. in pag. a lll­ a) \ s 2 La recoltarea sfeclei de zahăr, nici o abatere de la grafice! Pe raza unor S.M.A­ combine defecte sau în stare de... rodaj In multe unități agricole din județul nostru a în­ceput cu cîteva zile in urmă recoltatul. Condițiile clima­tice și îndeosebi cantitățile sporite de îngrășăminte umiditatea din sol au favo­ri­rizat dezvoltarea normală a acestei importante materii prime pentru fabricarea za­hărului astfel că fiecare u­­nitate cultivatoare poate să treacă, cu forțe sporite, la adunatul rădăcinilor și la expedierea acestora, potri­vit graficelor, spre fabrică. Dar, din constatările făcute in teren de către organele agricole județene și servi­ciul agricol al întreprinde­rii contractante rezultă că, nu peste tot, conducerile de unități și consiliile unice a­­groindustriale se preocupă, cu răspunderea cuvenită, de recoltarea în ritm susținut a sfeclei de zahăr. In timp ce acțiunea a demarat bine la Gottlob, Lovrin­­heim, Comloșu Mare, Lenau- Sin­­nicolaul Mare, Șandra și in alte părți, in altele ea n-a început fie din cauza com­binelor defecte, care n-au fost­ puse în stare fionare la momentul de fune­potri­vit, fie din cauza celor nou intrate în dotare care nu și-au făcut încă rodajul. Deși fabrica de zahăr tre­buia să înceapă procesul de fabricație din ziua de 31 iu­lie aceasta nu s-a intimplat pentru că de pe raza Con­siliului unic agroindustrial Cărpiniș, de exemplu, au fost livrate pînă la 30 iulie numai 125 din cele 2.125 to­ne de sfeclă înscrise în gra­fic. In alte zone ale județu­lui, ca de exemplu la Cenad, s-au recoltat numai 45 în loc de 500 tone, la Variaș 60 in loc de 600 tone, la Gelu nici măcar o singură rădăcină de sfeclă din cele 275 de tone înscrise în grafic. Nici de pe raza Consiliului unic a­­groindustrial­ Peciu Nou, co­operativele din Foeni, Cru­­ceni, Ivanda, Diniaș, Sîn­­martinu Sirbesc și Giulvăz n-au livrat pînă la data a­­mintită nici măcar o singu­ră tonă de sfeclă ; lucruri asemănătoare pot fi spuse și despre cooperativele din Livezile, Giera și Toager. De menționat este faptul că la Livezile — Giera — Toager, combina nouă pen­tru recoltatul sfeclei nu funcționează de cîteva zile , combine care acum se gă­sesc in stadiul de „repara­ții intîlnim și la Gelu, iar defecte pe raza Consiliului unic agroindustrial Deta, întrebați fiind despre fe­lul în care au demarat cam­pania de recoltare tovarășii de la Consiliul unic agroin­dustrial Cărpiniș au răspuns cam în felul acesta :­­„Mer­ge, dar nu prea“. Este normal ca să nu meargă pentru că singura recoltată se află la cantitate C.A.P. B. BCRZ (Conf. in pag. a lll-a) w­a v»­s »a sărbătorii Contribuții­­ deosebite Colectivul atelieru­­lui-școală din cadrul între­prinderii „Electrotimiș“ în­­tîmpină marea sărbătoare a Eliberării cu realizări deo­sebite. Asigurarea unei înal­te calități a pieselor con­fecționate în acest atelier specific a devenit o deviză în întrecere, încă de la în­ceputul anului au fost por­nite largi acțiuni în vede­rea realizării indicatorilor de plan, folosirii integrale a mașinilor și timpului de lu­cru, reducerii consumului de materii prime și mate­riale. Ca rezultat al activi­­ tapte demne de muncă in întimpinarea naționali­ tații însuflețite la producția marfă se consemnează o de­pășire de 100.000 lei. La toa­te aceste succese o contri­buție substanțială o au e­­chipele de muncitori, îndru­mate de maiștrii N. Iovano­­vici, I. Fulga, și N. Mun­­teanu. Sporuri ale vredniciei Recenta adunare genera­lă a oamenilor muncii din cadrul secției CT-1, Regio­nala C.F.R. Timișoara, a constituit momentul unei profunde analize a intregii activități desfășurată în a­nul 197* și in primul semes­tru din acest an. Dezbate­rile au evidențiat în mod deosebit căile și mijloacele ce au contribuit la reduce­rea duratei medii a tuturor deranjamentelor la instala­țiile de siguranța circulației, care în semestrul întîi, com­parativ cu aceeași perioadă a anului trecut, a fost re­dusă cu 31 de minute. De Dornic să întimpine a 35-a aniversare a eliberării patriei și Congresul XII-lea al partidului cu re­al zultate cit mai bune în pro­ducție, colectivul întreprin­derii „Ciocanul" din comuna Nădrag a amplificat între­cerea socialistă, stimulînd continuu inițiativele mun­citorești. Ca urmare, de la începutul anului și pînă in prezent, pe graficul întrece­asemenea, prin executarea unor revizii de întreținere și reparații de o bună cali­tate, cheltuielile materiale au înregistrat o reducere de 21.000 lei, ceea ce reprezin­tă angajamentul pe întreg anul. In întrecerea socialistă s-au evidențiat Ioan Glăvan, Dan Grosu, Ilie Telbiș, Os­car Georgescu, Nicolae Stăn­­cescu, Vasile Galea și alții. Nu­ au fost consemnate în­semnate depășiri de 5,2 la sută la valoarea plan , pro­ducției globale, 3,9 la sută la valoarea producției mar­fă și 3,9 la sută la valoarea producției nete, livrînd su­plimentar beneficiarilor pes­te 300 tone tablă subțire, aproape 400 tone tablă zin­­cată și circa 300 tone de piese turnate din fontă și metale neferoase. Produse siderurgice peste plan La secția mașini de ridicat a întreprinderii mecanice Timișoara, trei muncitori fruntași : Vlăduț Apreotesei, Ilie Roșea și Stelian Fizeșan lucrînd la realizarea unui nou utilaj greu

Next