Drapelul Roşu, septembrie 1979 (Anul 35, nr. 10758-10783)
1979-09-01 / nr. 10758
ANUL XXXVI NR. 10.758 SÎMBATA, 1 SEPTEMBRIE 1979 4 PAGINI, 30 BANI In aceste zile, bătălia pentru strîngerea ! Puternic a vrut recoltelor să nu cunoască răgaz! Ritm și calitate la recoltarea culturilor de toamnă "• La I.A.S. Sinandrei formația complexă de combine a adunat producția de pe 100 hectare cultivate cu floarea-soarelui . A inceput culesul porumbului la I.A.S. Periam ți Dudeștii Vechi. Avînd îndrumarea permanentă a organelor și organizațiilor de partid, a consiliilor unice agroindustriale, conducerile unităților agricole și specialiștii se străduiesc să asigure desfășurarea întregii activități de recoltare a culturilor de toamnă și de pregătire a însămînțărilor pe baza unor programe riguros stabilite, cu sarcini precise, clare, pe ore, zile, pentru toate formațiile de lucru, pentru fiecare om. In acest spirit se muncește și la I.A.S. Sinandrei. Specialiștii fiind permanent în cîmp, au identificat sorele de floarea-soarelui cu un grad mai avansat de maturitate, trecînd imediat la recoltare. Ieri, la ferma nr. 5, de la Orțișoara, condusă de inginerul Avram Tirziu, în lanul cu floarea-soarelui lucra o formație de 9 combine. In noua formă de organizare a muncii, pe formații complexe, sporește randamentul combinelor și se asigură o mai bună corelare a recoltării cu transportul — ne spunea tovarășul Nicolae Trușcoaică, inginerul șef al I.A.S. Sinandrei. Criteriul de bază în repartizarea combinelor de către consiliul unic agroindustrial l-a constituit stadiul de coacere a lanurilor. Pentru a nu se pierde nici un bob s-a organizat o echipă care adună toate capitulele de floarea-soarelui rămase în cîmp în combinelor. întrucît, în urma această sală se va însămînța grîu, pregătirea terenului se lrig. A. RACHITOVAN (Conf. in pag. a II-a) Constatări făcute joi, la fața locului, într-unul din cele mai importante bazine legumicole timișene — respectiv la Cărpiniș — Jimbolia — au evidențiat că, deși producția la majoritatea culturilor legumicole este bună, o parte din recoltă se pierde din cauză că nu este strânsă și valorificată la timp. — La noi, grădina de legume are 62 hectare și a fost profilată pe cultura roșiilor — ne spune tovarășul Constantin Stoian, președintele C.A.P. Iecea Mare. După cum vedeți, recolta-i bună. Lucrăm cu circa 80 de oameni și putem să asigurăm un ritm corespunzător la cules. Din păcate, I.L.P.-ul nu reușește să preia zilnic un volum sporit de marfă, din care cauză recoltatul tomatelor trebuie uneori încetinit. Avem adunate in cîmp 2 vagoane de roșii și pînă diseară mai recoltăm încă pe atît“. Care este părerea beneficiarului ? „Facem tot ceea ce putem, declară tovarășul Gheorghe Ciucică, șeful punctului de achiziții din Iecea Mare al C.S.F. Lovrin. Ne unim forțele cu cele ale cooperativelor agricole, întrucît avem și noi același interes ca treaba să meargă bine. Transportul legumelor din cîmp la punctul de achiziții îl asigurăm atît cu mijloace proprii, cît și cu cele ale C.A.P și pînă aici ne descurcăm. Mai anevoioasă este trimiterea mărfii la unitățile de desfacere și de industrializare. Bunăoară, azi urma ca I.T.A. Timiș (Autobaza nr. 1) să ne trimită 3 mașini , a venit doar una. Ieri, am solicitat cinci autocamioane și a venit tot unul ! Altceva, ce să vă spun ? 1“. Așadar, constatăm — chiar de la începutul raidului nostru — că în drumul legumelor spre piață există neajunsuri care, după cum vom vedea în continuare, pe alocuri sînt deosebit de păgubitoare. In depozitul punctului de achiziții de la Iecea Mare stivele cu roșii așteaptă zile în șir sosirea autocamioanelor de la I.T.A. Cum acestea întîrzie, legumele se depreciază văzînd cu ochii: „Acționăm cu forțe locale, că nu-i timp de pierdut, dar numai atît nu ajunge, precizează tovarășul Ioan Rîpaș, primarul comunei Cărpiniș. Tomatele s-au copt pe întreaga suprafață cultivată și nu avem ce aștepta“. Aflăm că, dar nici cum sînt, cooperatorii au recoltat neîntrerupt, zi de zi, inclusiv duminica numai că în acest interval de timp cei cu mași- VIOREL BOARBU BENŐII STANCIOIU (Conf. in pag. a IlI-a) În sectorul legumicol: Să nu irosim in citeva zile roadele muncii de un an • Activitate neîntreruptă la recoltat • Tomatele și celelalte legume se coc fără a ține seama de graficele birocratice • Nereguli ivite la transportul spre piață Recoltarea sfeclei de zahăr se desfășoară susținut și la C.A.P. Iecea Mare. Pe combină se află mecanizatorul fruntaș, Petre Crișan. Slaba organizare a muncii și dezinteresul dovedit de către consiliul de conducere și specialiștii de la C.A.P. Jimbolia au dus la întîrzierea recoltării tomatelor și la însemnate pierderi de producție. — ——— la întierprea în întrecerea socialistă Succesele obținute in cinstea zilei de 23 August — bază temeinică a unui strălucitor bilanț economic consacrat Congresului al Xll-lea al partidului. Aceasta este deviza sub care oamenii muncii timișoreni continuă, in aceste zile, întrecerea socialistă. Prin îmbunătățirea tehnologiilor, reproiectării și folosirea înlocuitorilor, colectivul de la I.M.A.I.A. a obținut economii de circa 150 tone metal, din care aproximativ jumătate sunt laminate feroase. în acest an, la întreprinderea „Bumbacul“ au fost introduse în fabricație peste 100 articole noi, în 1300 de desene și poziții coloristice — ceea ce reprezintă o reînnoire a producției curente în proporție de 76 la sută . Transformînd cantitatea într-o nouă calitate, harnicul colectiv muncitoresc de la „Azur“ are importante depășiri de plan la producția zică : 780 tone lacuri fiși vopsele, 190 tone produse macromoleculare și aproape 300 tone diverse produse chimice . „Arta textilă“ a realizat, suplimentar, 95.000 mp stofă de mobilă, producția globală fiind depășită cu circa 9 milioane lei, în cea mai mare parte sporurile amintite au la bază creșterea productivității muncii . Specialiștii Centrului de cercetare științifică și inginerie tehnologică pentru mașini de ridicat și transport uzinal continuă seria modernizărilor aduse fabricației de poduri rulante, realizind o reducere a greutății proprii a acestora în medie cu 20 la sută. Energice electrică și combustibilul, gospodărite „cu o severitate! Riguroase măsuri vizînd curmarea risipei Angajați în marea bătălie pentru economisirea kilowaților-oră și a combustibililor, pentru curmarea oricăror forme de risipă energetică, colectivele de oameni ai muncii din unitățile economice timișene se preocupă intens de găsirea căilor necesare atingerii scopului propus. In ateliere și în secții de producție sunt analizate, la fiecare loc de muncă, situațiile și posibilitățile existente, se completează programele de măsuri actuale și se trece la aplicarea lor în practică. Recent, am fost prezenți în citeva unități industriale pentru a vedea cum se pentru reducerea acționează consumului de energie electrică și combustibil, în cadrul stimulator creat de proiectul Programului-directivă de cercetare și dezvoltare în domeniul energiei și de Decretul Consiliului de Stat privind stabilirea unor măsuri pentru gospodărirea judicioasă și reducerea consumului de energie electrică, energie termică și gaze naturale. Peste tot remarcăm preocupări susținute pe această linie. Pentru a fi cît mai la obiect, notăm citeva din punctele prevăzute în programele medii muncii inițiate de cade la întreprinderile română de piele și „Modern“ din Timișoara: întreprinderea română de piele . Mecanicul-șef, Ludovic Rus, ne spunea ing. că au fost purtate discuții cu muncitorii care deservesc mașinile mari consumatoare de energie electrică — compresoarele, instalația pasting, instalațiile de stropit piei etc. — pentru a lua toate măsurile de evitare a mersului în gol și risipei de energie. înlocuirea S-a trecut apoi la lămpilor fluorescente de 65 și de 40 W cu cele de 20 W ; această măsură conduce la o economie anuală de 1.000 kW/oră. De asemenea, prin scurtarea ca două ore a timpului de funcționare a butoaielor de vălcuit și a compresorului se prevede economisirea a 21.000 kWh, respectiv a 36 MWh pe an. Dintre măsurile stabilite mai consemnăm : montarea unui rezervor suplimentar de apă caldă de 20 mc, care se soldează cu o economie de 100 tone cc pe an, racordarea încălzirii birourilor, garderobelor, băilor și a secției de blănărie la condens cu apă caldă (economii de 50 tone cc pe an), întreprinderea de încălțăminte „Modern" din Timișoara . Aici discutăm, pe aceeași temă, cu tovarășul inginer-șef, Nicolae Dănilă. Măsurile luate — ne precizează interlocutorul — se axează pe reducerea substanțială a numărului de corpuri de iluminat. Așa de exemplu, numai în atelierul de cusut, numărul corpurilor de iluminat a fost redus cu 104 bucăți, iar la benzile 1 și 2 de la atelierul trastălpuit cu 46. Aceasta are ca efect micșorarea puterii instalate de la 34,4 la 13,8 kW, în primul atelier, și de la 15,1 la 6,2 kW, în cel de-al doilea. Un alt punct din plan se referă la înlocuirea unui cuptor de uscat forme de matrițe cu o putere de 24 kW cu un altul de 10 kW. Prin aplicarea acestor măsuri, și a altora se estimează reducerea consumului de energie electrică cu 28,8 MWh numai pe luna august 1979. întreruperii aici șirul relatărilor despre activitățile colectivelor de lucrători din unele unități industriale pe linia reducerii consumului de energie electrică și combustibili. Intr-un număr viitor al ziarului vom continua popularizarea preocupărilor în această direcție a altor colective de oameni ai muncii. DUMITRU RADA mpag. a l și OBIECTIVELE DE INVESTIȚII — ÎNAINTE DE TERMENI SCRISORILE OAMENILOR MUNCII, REZOLVATE RESPONSABIL DE ORGANELE COMPETENTE Imperativele cercetării: MAI BUN, MAI IEFTIN! Am studiat cu deosebită atenție Proiectul Programului-directivă de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și de introducere a progresului tehnic în perioada 1981-1990 și direcțiile principale pînă în anul 2000 — complex și mobilizator document de activitate creatoare, îndrumător prețios al tuturor acelora care sunt chemați să promoveze, în etapa următoare, progresul tehnic științific în întreaga economimie națională. Mai nou, mai bun, mai ieftin, trebuie să fie imperativul fiecărui cercetător, tehnolog sau proiectant. Mai nou, mai bun, mai ieftin, este calea sigură de a creștere a nivelului de trai, bunăstării materiale spirituale a întregului nosșitru popor. Trebuie să recunoaștem că nu tot ceea ce producem în fabrică, în momentul de față, satisface exigențele cincinalului revoluției tehnico-științifice. Este adevărat, am întreprins pași însemnați de înnoire și modernizare a producției, a procese- DOCUMENTELE CONGRESULUI AL XII-LEA AL P.C.R. IN DEZBATERE PUBLICE lor tehnologice, prin implementarea în producție a rezultatelor cercetărilor proprii. Am obținut și rezultate cu care ne mîndrim, dar consider că trebuie făcut mult mai mult. Așadar, mobilizați de obiectivele prevăzute în programul-directivă, comuniștii din fabrica noastră, toți oamenii muncii acționează pentru a stimula și valorifica gîndirea tehnică proprie. De asemenea, vom impune o gîndire îndrăzneață, revoluționară, pentru a putea fi în orice moment în pas cu știința și tehnica mondială. Nu ne vom sfii, în același timp, să schimbăm mentalitățile acelora care, din spirit de prevedere , rău înțeleasă, preferă mereu cărări bătătorite. Iar pentru a putea găsi soluții cît mai noi, cît mai eficiente, vom pretinde de la fiecare inginer și tehnician, de la fiecare om al muncii să-și ridice permanent nivelul pregătirii profesionale. Cunoscînd capacitatea de mobilizare a comuniștilor, a întregului nostru colectiv de la Fabrica de baterii din Timișoara, apreciez că eforturile noastre vor fi încununate de succese din ce în ce mai mari, iar rezultatele muncii noastre vor vorbi, în scurt timp, de la sine. ing. LIVIU POPA secretarul comitetului de partid, Fabrica de baterii „Electrobanat“ Timișoara