Drapelul Roşu, septembrie 1979 (Anul 35, nr. 10758-10783)

1979-09-01 / nr. 10758

ANUL XXXVI NR. 10.758 SÎMBATA, 1 SEPTEMBRIE 1979 4 PAGINI, 30 BANI In aceste zile, bătălia pentru strîngerea ! Puternic a vrut recoltelor să nu cunoască răgaz! Ritm și calitate la recoltarea culturilor de toamnă "• La I.A.S. Sinandrei for­mația complexă de combine a adunat producția de pe 100 hectare cultivate cu floa­­rea-soarelui . A inceput cu­lesul porumbului la I.A.S. Periam ți Dudeștii Vechi. Avînd îndrumarea perma­nentă a organelor și organi­zațiilor de partid, a consili­ilor unice agroindustriale, conducerile unităților agri­cole și specialiștii se strădu­iesc să asigure desfășurarea întregii activități de recolta­re a culturilor de toamnă și de pregătire a însămînțări­­lor pe baza unor programe riguros stabilite, cu sarcini precise, clare, pe ore, zile, pentru toate formațiile de lucru, pentru fiecare om. In acest spirit se muncește și la I.A.S. Sinandrei. Specialiștii fiind permanent în cîmp, au identificat sorele de floa­­rea-soarelui cu un grad mai avansat de maturitate, tre­­cînd imediat la recoltare. Ieri, la ferma nr. 5, de la Orțișoara, condusă de ingi­nerul Avram Tirziu, în la­nul cu floarea-soarelui lu­­cra o formație de 9 combine.­­ In noua formă de orga­nizare a muncii, pe formații complexe, sporește randa­mentul combinelor și se asi­gură o mai bună corelare a recoltării cu transportul — ne spunea tovarășul Nicolae Trușcoaică, inginerul șef al I.A.S. Sinandrei. Criteriul de bază în repartizarea com­binelor de către consiliul u­­nic agroindustrial l-a consti­tuit stadiul de coacere a la­nurilor. Pentru a nu se pier­de nici un bob s-a organizat o echipă care adună toate capitulele de floarea-soarelui rămase în cîmp în combinelor. întrucît, în urma a­­ceastă sală se va însămînța grîu, pregătirea terenului se l­rig. A. RACHITOVAN (Conf. in pag. a II-a) Constatări făcute joi, la fața locului, într-unul din cele mai importante bazine legumicole timișene — res­pectiv la Cărpiniș — Jimbo­­lia — au evidențiat că, deși producția la majoritatea cul­turilor legumicole este bu­nă, o parte din recoltă se pierde din cauză că nu este strânsă și valorificată la timp. — La noi, grădina de le­gume are 62 hectare și a fost profilată pe cultura ro­șiilor — ne spune tovarășul Constantin Stoian, președin­tele C.A.P. Iecea Mare. Du­pă cum vedeți, recolta-i bu­nă. Lucrăm cu circa 80 de oameni și putem să asigu­răm un ritm corespunzător la cules. Din păcate, I.L.P.-ul nu reușește să preia zilnic un volum spo­rit de marfă, din care cauză recoltatul tomatelor trebuie uneori încetinit. Avem adu­nate in cîmp 2 vagoane de roșii și pînă diseară mai re­coltăm încă pe atît“. Care este părerea benefi­ciarului ? „Facem tot ceea ce putem, declară tovarășul Gheorghe Ciucică, șeful punctului de achiziții din Iecea Mare al C.S.F. Lovrin. Ne unim forțele cu cele ale cooperativelor agricole, în­trucît avem și noi același in­teres ca treaba să meargă bine. Transportul legumelor din cîmp la punctul de a­­chiziții îl asigurăm atît cu mijloace proprii, cît și cu cele ale C.A.P și pînă aici ne descurcăm. Mai anevo­ioasă este trimiterea mărfii la unitățile de desfacere și de industrializare. Bună­oară, azi urma ca I.T.A. Ti­miș (Autobaza nr. 1) să ne trimită 3 mașini ,­ a venit doar una. Ieri, am solicitat cinci autocamioane și a ve­nit tot unul ! Altceva, ce să vă spun ? 1“. Așadar, constatăm — chiar de la începutul raidului nos­tru — că în drumul legume­lor spre piață există neajun­suri care, după cum vom ve­dea în continuare, pe alocuri sînt deosebit de păgubitoare. In depozitul punctului de a­­chiziții de la Iecea Mare sti­vele cu roșii așteaptă zile în șir sosirea autocamioanelor de la I.T.A. Cum acestea în­­tîrzie, legumele se depre­­ciază văzînd cu ochii: „Acțio­năm cu forțe locale, că nu-i timp de pierdut, dar numai atît nu ajunge, precizează tovarășul Ioan Rîpaș, prima­rul comunei Cărpiniș. To­matele s-au copt pe întrea­ga suprafață cultivată și nu avem ce aștepta“. Aflăm că, dar nici cum sînt, coope­ratorii au recoltat neîntre­rupt, zi de zi, inclusiv du­minica numai că în acest in­terval de timp cei cu mași- VIOREL BOARBU BENŐII STANCIOIU (Conf. in pag. a IlI-a) În sectorul legumicol: Să nu irosim in citeva zile roadele muncii de un an • Activitate neîntreruptă la recoltat • Tomatele și celelalte legume se coc fără a ține seama de graficele birocratice • Nereguli ivite la transportul spre piață Recoltarea sfeclei de zahăr se desfășoară susținut și la C.A.P. Iecea Mare. Pe combină se află mecanizatorul fruntaș, Petre Crișan. Slaba organizare a muncii și dezinteresul dovedit de că­tre consiliul de conducere și specialiștii de la C.A.P. Jimbolia au dus la întîrzierea recoltării tomatelor și la însemnate pierderi de producție. — ——— l­a întierprea în întrecerea socialistă Succesele obținute in cinstea zilei de 23 August — bază temeinică a unui strălucitor bilanț economic consacrat Congresului al Xll-lea al partidului. A­­ceasta este deviza sub ca­re oamenii muncii timi­șoreni continuă, in aceste zile, întrecerea socialistă.­ ­ Prin îmbunătățirea­­ tehnologiilor, reproiectări­i și folosirea înlocuitorilor, colectivul de la I.M.A.I.A. a obținut economii de circa 150 tone metal, din care aproximativ ju­mătate sunt laminate fe­roase.­­ în acest an, la întreprinderea „Bumba­cul“ au fost introduse în fabricație peste 100 arti­cole noi, în 1300 de dese­ne și poziții coloristice — ceea ce reprezintă o re­înnoire a producției cu­rente în proporție de 76 la sută . Transformînd cantitatea într-o nouă calitate, harnicul colectiv muncitoresc de la „Azur“ are importante depășiri de plan la producția zică : 780 tone lacuri fi­și vopsele, 190 tone produse macromoleculare și a­­proape 300 tone diverse produse chimice . „Arta textilă“ a realizat, supli­mentar, 95.000 mp stofă de mobilă, producția glo­bală fiind depășită cu circa 9 milioane lei, în cea mai mare parte spo­rurile amintite au la ba­ză creșterea productivi­tății muncii . Specialiș­tii Centrului de cercetare științifică și inginerie tehnologică pentru ma­șini de ridicat și tran­sport uzinal continuă se­ria modernizărilor aduse fabricației de poduri ru­lante, realizind o redu­cere a greutății proprii a acestora în medie cu 20 la sută. Energice electrică și combustibilul, gospodărite „cu o severitate! Riguroase măsuri vizînd curmarea risipei Angajați în marea bătălie pentru economisirea kilo­­waților-oră și a combustibi­lilor, pentru curmarea ori­căror forme de risipă ener­getică, colectivele de oameni ai muncii din unitățile eco­nomice timișene se preocu­pă intens de găsirea căilor necesare atingerii scopului propus. In ateliere și în sec­ții de producție sunt anali­zate, la fiecare loc de mun­că, situațiile și posibilitățile existente, se completează programele de măsuri ac­tuale și se trece la aplica­rea lor în practică. Recent, am fost prezenți în citeva unități industriale pentru a vedea cum se pentru reducerea acționează consumu­lui de energie electrică și combustibil, în cadrul sti­mulator creat de proiectul Programului-directivă de cercetare și dezvoltare în domeniul energiei și de De­cretul Consiliului de Stat privind stabilirea unor mă­suri pentru gospodărirea judicioasă și reducerea con­sumului de energie electri­că, energie termică și gaze naturale. Peste tot remar­căm preocupări susținute pe această linie. Pentru a fi cît mai la obiect,­­ notăm citeva din punctele prevăzute în programele medii muncii inițiate de ca­de la între­prinderile română de piele și „Modern“ din Timișoara: întreprinderea română de piele . Mecanicul-șef, Ludovic Rus, ne spunea ing. că au fost purtate discuții cu muncitorii care deservesc mașinile mari consumatoare de energie electrică — com­­presoarele, instalația pas­ting, instalațiile de stropit piei etc. — pentru a lua toate măsurile de evitare a mersului în gol și risipei de energie. înlocuirea S-a trecut apoi la lămpilor fluores­cente de 65 și de 40 W cu cele de 20 W ; această mă­sură conduce la o economie anuală de 1.000 kW/oră. De asemenea, prin scurta­rea ca două ore a timpului de funcționare a butoaielor de vălcuit și a compresoru­lui se prevede economisirea a 21.000 kWh, respectiv a 36 MWh pe an. Dintre mă­surile stabilite mai consem­năm : montarea unui rezer­vor suplimentar de apă cal­dă de 20 mc, care se soldea­ză cu o economie de 100 to­ne cc pe an, racordarea în­călzirii birourilor, gardero­belor, băilor și a secției de blănărie la condens cu apă caldă (economii de 50 tone cc pe an), întreprinderea de încălță­minte „Modern" din Timi­șoara . Aici discutăm, pe a­­ceeași temă, cu tovarășul inginer-șef, Nicolae Dănilă. Măsurile luate — ne preci­zează interlocutorul — se a­­xează pe reducerea substan­țială a numărului de corpuri de iluminat. Așa de e­­xemplu, numai în atelierul de cusut, numărul corpuri­lor de iluminat a fost redus cu 104 bucăți, iar la benzile 1 și 2 de la atelierul tras­­tălpuit cu 46. Aceasta are ca efect micșorarea puterii in­stalate de la 34,4 la 13,8 kW, în primul atelier, și de la 15,1 la 6,2 kW, în cel de-al doilea. Un alt punct din­ plan se referă la înlocuirea unui cuptor de uscat forme de matrițe cu o putere de 24 kW cu un altul de 10 kW. Prin aplicarea acestor mă­suri, și a altora se estimea­ză reducerea consumului de energie electrică cu 28,8 MWh numai pe luna august 1979. întreruperii aici șirul re­latărilor despre activitățile colectivelor de lucrători din unele unități industriale pe linia reducerii consumului de energie electrică și com­bustibili. Intr-un număr vi­itor al ziarului vom conti­nua popularizarea preocu­părilor în această direcție a altor colective de oameni ai muncii. DUMITRU RADA m­­pag. a l­­ și OBIECTIVELE DE INVESTIȚII — ÎNAINTE DE TERMEN­I SCRISORILE OAMENILOR MUNCII, REZOLVATE RESPONSABIL DE ORGANELE COMPETENTE Imperativele cercetării: MAI BUN, MAI IEFTIN! Am studiat cu deosebită atenție Proiectul Progra­mului-directivă de cercetare științifică, dezvoltare tehno­logică și de introducere a progresului tehnic în peri­oada 1981-1990 și direcțiile principale pînă în a­­nul 2000 — complex și mobilizator document de activitate creatoare, îndru­mător prețios al tuturor a­­celora care sunt chemați să promoveze, în etapa urmă­toare, progresul tehnic științific în întreaga econo­mi­mie națională. Mai nou, mai bun, mai ieftin, trebuie să fie imperativul fiecărui cer­cetător, tehnolog sau proiec­tant. Mai nou, mai bun, mai ieftin, este calea sigură de a creștere a nivelului de trai, bunăstării materiale spirituale a întregului nos­și­tru popor. Trebuie să recunoaștem că nu tot ceea ce producem în fabrică, în momentul de față, satisface exigențele cincinalului revoluției teh­­nico-științifice. Este adevărat, am întreprins pași însem­nați de înnoire și moderni­zare a producției, a procese- DOCUMENTELE CONGRESULUI AL XII-LEA AL P.C.R. IN DEZBATERE PUBLICE­ lor tehnologice, prin imple­mentarea în producție a re­zultatelor cercetărilor pro­prii. Am obținut și rezultate cu care ne mîndrim, dar consider că trebuie făcut mult mai mult. Așadar, mo­bilizați de obiectivele pre­văzute în programul-direc­­tivă, comuniștii din fabrica noastră, toți oamenii muncii acționează pentru a stimula și valorifica gîndirea teh­nică proprie. De asemenea, vom impune o gîndire în­drăzneață, revoluționară, pentru a putea fi în orice moment în pas cu știința și tehnica mondială. Nu ne vom sfii, în același timp, să schimbăm mentalitățile ace­lora care, din spirit de pre­vedere , rău înțeleasă, prefe­ră mereu cărări bătătorite. Iar pentru a putea găsi so­luții cît mai noi, cît mai e­­ficiente, vom pretinde de la fiecare inginer și tehnician, de la fiecare om al muncii să-și ridice permanent ni­velul pregătirii profesionale. Cunoscînd capacitatea de mobilizare a comuniștilor, a întregului nostru colectiv de la Fabrica de baterii din Timișoara, apreciez că efor­turile noastre vor fi încunu­nate de succese din ce în ce mai mari, iar rezultatele muncii noastre vor vorbi, în scurt timp, de la sine. ing. LIVIU POPA secretarul comitetului de partid, Fabrica de baterii „Electrobanat“ Timișoara

Next