Drapelul Roşu, martie 1980 (Anul 36, nr. 10913-10938)

1980-03-01 / nr. 10913

Dezbateri fructuoase, însoțite de ample inițiative­­ de interes obștesc In județ au continuat intilnirile între candidații F.D.U.S. ți alegători In localitățile din județ, ca și în întreaga țară, au continuat, într-o atmosferă de puternică însuflețire, în­­tr-un spirit de înaltă și responsabilă angajare civi­că, întîlnirile dintre candi­dații de deputați și alegă­tori, ample și exigente ,dez­bateri democratice menite să ducă la perfecționarea activității organelor puterii de stat, la dezvoltarea eco­­nomico-socială și edilitar­­gospodărească a orașelor și comunelor. Reunind mase largi de — români, oameni ai muncii germani, ma­ghiari, sîrbi și de alte na­ționalități — antrenați, deo­potrivă, la actul conducerii, la soluționarea de interes obștesc, treburilor dialoguri prilejuiesc o aceste re­trospectivă asupra bogate­lor înfăptuiri din actuala legislatură, precum și rele­varea modalităților de ac­țiune în viitor. Numeroasele propuneri și recomandări formulate, an­gajamentele luate la fiecare din aceste întîlniri cu candidații F.D.U.S. pentru alegerile de deputați în Marea Adunare Națională și­­ în consiliile populare, marchează puternica afir­mare a înaltei răspunderi patriotice a fiecărui cetă­țean față de îndeplinirea sarcinilor reieșite din docu­mentele Congresului al XII-lea al partidului și ale Congresului al II-lea al F.D.U.S. Ele ilustrează, tot­odată, hotărîrea și dorința participanților de a munci în continuare fără preget, de a participa activ la ac­țiunile ce se conturează acum pentru materia­lizarea tuturor obiective­lor din planurile de dezvol­tare economico-socială și înfrumusețare continuă a municipiilor, orașelor și comunelor. Ieri, tovarășul Eugen Proca, membru supleant al C.C. al P.C.R., ministrul sănătății, candidat al F.D.U.S. în circumscripția electorală nr. 12 — Făget pentru alegerile de deputați în Marea Adunare Naționa­lă, a participat la entuziaste întîlniri cu alegătorii in lo­calitățile Nădrag, Coștei și Bethausen. Dezbaterile fruc­tuoase din aceste întruniri au evidențiat posibilitățile de realizare exemplară a indicatorilor de plan în u­­nitățile productive, a tu­­t­­ur obștesc acțiunilor de interes care să ducă la sporirea zestrei edilitar­­gospodărești a localităților. CETĂȚENE ȘI CETĂȚENI­I Frontul Democra­ției ți Unității So­cialiste vă cheamă ca prin votul de la 9 martie , să dați glas hotârîrii voastre ne­strămutate de a în­făptui mobilizatoarele hotârîri ale Congre­sului al XII-lea al Partidului Comunist Român, să contribuiți cu toată energia, pri­ceperea ți răspunde­rea la transpunerea în viață a politicii interne de progres si prosperitate, concepu­tă ți condusă cu mină sigură de partidul nostru, la realizarea politicii sale de pace, prietenie ți colabora­re intre popoare . (Din Manifestul Frontului Demo­­­­crației și Unită­ții Socialiste) ÍN ÍNTIMPINAREA ALEGERILOR Oamenii făuresc zestrea edilitară a orașului Profilul dinamic al unei legislaturi la Jimbolia Orașul Jimbolia se află în plină prefacere edilitară. Este fără îndoială una din­tre cele mai frumos și mai atent gospodărite așezări ale județului. Despre aspectele edilitare ale ultimei legisla­turi, m-am întreținut intr-o discuție cu vicepreședintele biroului executiv al Consi­liului mari. popular, Johann Fried­la întrebarea cum este apreciată la Jimbolia ultima legislatură, ni s-a răspuns: a fost una bună, dar nu ieșită din comun. Insă, în acest răstimp orașul a înregistrat noi avansuri pe linie edilitar-gospodă­rească, aspectele C — Care ar fi mai importante ? — Intii, modernizarea tro­tuarelor. De la un capăt la altul al orașului, pe 90 km, ele sunt asfaltate, iar 70 la sută din rețeaua stradală are carosabilul asfaltat, im­­pietruit sau pavat. Cu­ des­pre rețeaua de apă potabilă, ea acoperă în prezent 80 la sută din cerințe. ^ — Sîntem nu v-au lipsit convinși că sprijinul și contribuția cetățenilor la a­­ceste realizări... Q — Nu numai la acestea ! In tot ce gospodarii orașului între­prind, contribuția cetățeni­lor este remarcabilă. Aș dori să remarc contribuția celor din cartierul „Cera­mica“, ce răspund prompt la toate acțiunile noastre. 0 — Ce figurează acum pe agenda dv.?. — Lucrările de la baza de agrement a ora­șului, unde s-a și deschis șantierul. Intre altele, men­ționez că va fi prevăzută cu ștrand termal. A — Cum se prezintă orașul in ceea ce privește creșterea locuri­lor de muncă ? — A lucra la Jimbolia nu este o pro­blemă, lunar peste 30 de ti­neri din județ și din alte locuri se angajează in cele trei mari unități și in alte întreprinderi ale orașului. Față de dezvoltarea pe care a luat-o, cu toate eforturi­le, construcțiile de locuințe nu țin încă pasul. Este ade­vărat, „Ceramica“ a con­struit 117 apartamente, „în­călțămintea“, 20, dar între­prinderea de nasturi nu a depus nici un efort în a­­ceastă privință. Q — Cine dintre deputații orășenești au sprijinit mai îndeaproape SIMION DIMA (Conf. in pag. a ll-a) ! Cu linia sa elegantă, hotelul „Parc", dat în folosință de pe in chip fericit cartea de vizită a renumitei stațiuni curînd la Buziaș, întregeș­­balneare. VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU ÎN UNITĂȚI ECONOMICE DIN CAPITALĂ Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, s-a aflat din nou, de vineri, în mijlocul oamenilor muncii în cursul zilei dintr-o serie de mari întreprinderi bucur­eștene de pe platforma in­dustrială din min zona de sud a municipiului, unități de frunte ale economiei noastre, a căror activitate este semnificativă pentru evoluția în ritmuri înalte a între­gii industrii românești în ultimii ani. lui Noua întîlnire a tovarășii­Nicolae Ceaușescu cu reprezentanți ai clasei mun­citoare din Capitală se în­scrie, totodată, ca un eveni­ment de­ o însemnătate deo­sebită în cronica politică a patriei, desfășurîndu-se în atmosfera de intensă activi­tate în care întregul nostru popor, strîns unit în jurul secretarului general al partidului, întîiul fiu al na­țiunii noastre socialiste, în­­tîmpină alegerile de depu­tați de la 9 martie. Dialogul de lucru din cea de-a doua zi a vizitei în Capitală a început la între­prinderea mecanică de uti­laj chimic — unitate moder­nă, profilată pe realizarea de instalații complexe, de înaltă tehnicitate, în majo­ritate unicate. In principalele secții ale întreprinderii, Nicolae Ceaușescu tovarășului îi sunt prezentate o gamă variată de utilaje și instalații teh­nologice aflate în diferite stadii de execuți și destina­te, echipării noilor capacități aflate în construcție la com­binatele chimice și petro­chimice de la Brazi, Bor­­zești, Midia , Năvodari, Teleajen, Brăila,­ Săvinești, sau unor unități cu acest profil, construite de Româ­nia în cooperare, în diverse țări ale lumii. Rețin atenția tehnologiile moderne de fa­bricație, de control și tes­tare pe faze și în standuri de probă a pieselor și pro­duselor finite, fapt ce con­firmă preocuparea susținută în direcția executării de u­­tilaje și instalații la cei mai înalți parametri calita­tivi. Pe parcursul vizitei, sunt înfățișate preocupările per­manente ale colectivului pentru gospodărirea raționa­lă a metalului, diminuarea consumului de energie și a cheltuielilor de producție, sporirea eficienței întregii activități — laturi definito­rii ale procesului de afir­mare a noii calități. In încheierea vizitei, to­varășul Nicolae Ceaușescu analizează împreună cu con­ducerea ministerului de re­sort, cu cadrele din condu­cerea centralei industriale și întreprinderii perspective­le de dezvoltarea a unității. Pînă în 1985, aici vor intra (Conf. în pag. a IV-a) • „NOI. JUDEȚUL. ȚARA“. Sub genericul „Noi județul, țara“, du­minică, 2 martie, între orele 10 și 11,50, pe pro­gramul I al postului de radio București, în ca­drul unei transmisii di­recte vor fi prezenți a­­legătorii județului Timiș. Se vor derula reportaje, instantanee, interviuri, momente semnificative din actuala legislatură din Timișoara, Lugoj, Buziaș, Lovrin și alte lo­calități. Făuritorii de bunuri materiale și spi­rituale, locuitori ai ju­dețului Timiș — români, germani, maghiari, sîrbi și de alte naționalități vor fi prezenți în acest dialog cu țara. Pe par­cursul emisiunii vor fi transmise și numeroase înregistrări muzicale. „Noi, județul țara“ — emisiune realizată de Studioul teritorial de ra­dioteleviziune Timișoara — va fi prezentată de muncitoarea Aurelia Brujan și de scriitorul Nikolaus Berwanger. • ACȚIUNI CU CA­RACTER EDUCATIV. La liceul timișorean cu profil de matematică­­fizică „C. Diaconovici- Loga“ se acordă o aten­ție specială desfășurării activităților pionierești, orelor educative și lec­țiilor de științe sociale. Dintre manifestările re­cente, mai izbutite, cu o pronunțată eficiență educativă, menționăm ac­­țiunea-model de semna­re a legămîntului pio­nieresc. Manifestarea, condusă de profesoara Doina­fășurat Bugariu, s-a des­cu clasa a V-a B la Muzeul Banatului. In același cadru, s-au ținut și lecțiile de isto­rie cu clasele a­­ X-a B și C, precum și a XII-a. Cu mult interes au vi­zionat elevii și pionierii expoziția „Să cunoaștem trecutul Timișoarei o­­glindit în documentele istorice“. • CREAȚII NOI. Is­cusiți și harnici, oamenii muncii de la întreprinde­rea „Lux“ din Periam îm­pletesc armonios efortul pentru îndeplinirea și depășirea prevederilor de plan la producția fi­zică și marfă, cu preo­cupările de a ridica ne­contenit calitatea produ­selor. „Mirela“, „Tran­dafir“, „Cristina“, „O­­limp“, „Polar“ sunt doar cîteva din denumirile celora 200 de modele de pălării aflate în fabri­cație. 70 dintre acestea sunt creații noi, în reali­zarea cărora s-a ținut cont de linia actuală și de tendința modei. • MECANIZATORII IN PLINA ACTIVITATE. La cooperativa agricolă de producție din Giroc, mecanizatorii din secția lui Pandele Marcovici continuă de tor fertili­zările chimice, cu îngrășăminte pe bază de a­­zot, a celor 419 hectare cu grân și 185 hectare cu orzoaică. De aseme­nea, cu 5 M.I.G.-uri s-au împrăștiat peste 600 tone gunoi de grajd pe 20 hectare pe care se vor de teren cultiva legume și zarzavaturi. Cooperativa și-a planifi­cat și însămînțarea a 150 hectare de mazăre. In acest scop mecaniza­torii au arat din toamnă întreaga suprafață, iar acum continuă de zor­a pregătirea, prin discuire, terenului. Pînă în ziua de 29 februarie pa­tul germinativ pentru semințe a fost pregătit pe 50 de hectare.­ ­ CRONICĂ TIMIȘEANÂ ~ > I Să facem și din inimi mărțișoare” ... Explozie de mărți­șoare ! Nici nu se poate altfel în pragul primă­verii. Acest anotimp al melancoliei, visării și împlinirilor, este anti­cipat, an de an, de mi­cuțul și gingașul obiect — mărțișor. Fertilitatea locului de lungă inimă adună cu fiecare 1 Mar­tie, pe piepturile soți­ilor, mamelor și surori­lor, al colegelor de mun­că, rod îmbelșugat de J­nâemu­ri sublime, mărțișoare, semn al dăruirii și pre­țuirii ce le-o purtăm. Mii, sute de mii, multi­colore, nid în soare, co­munică direct cu inimile noastre, prin simplitatea gesturilor. 1 Martie, o zi pli­nă de zîmbete, de căldu­ră și încredere, o zi în care fiecare din noi fa­cem firescul gest de a anina la piepturile celor dragi această micuță și gingașă podoabă încolți­tă sub mustul zăpezii — mărțișorul. Așadar, „Să facem și din inimi măr­­țișoare / Prin spațiu, li­ra lor am s-o ascult / Și-o pune țara i­a ei de soare / De-ar rîde măr­­­­țișoarele mai mult“.­­ Colegelor noastre, tu­turor cititoarelor noastre acest chenar de mărțișor. IOAN DAVID

Next