Drapelul Roşu, iulie 1980 (Anul 36, nr. 11016-11042)

1980-07-01 / nr. 11016

■I ANUL XXXVII NR. 11.016 ■ MARȚI, 1 IULIE 1980 :I 4 PAGINI, 30 BANI SECERIȘUL ORZULUI ȘI ÎNSĂMÎNȚAREA CULTURILOR * » ’ DUBLE, ÎN FLUX CONTINUU, FĂRĂ NICI UN RĂGAZ! • La C.A.P. Dragșina, Otvești s-a încheiat re­coltatul orzului, iar în stadiul final sînt coope­rați­ile agricole din Sat­­chinei Gătaia, Stamora Romă, ci și altele • Se impune reducerea de­calajului între recoltat, eliberatul terenului, arat și semănatul culturilor duble • Mai multă ope­rativitate la livrarea producției • Echipe de cosași pentru lanurile căzute Orzul a ajuns într-un sta­diu avansat de coacere în toate zonele județului și ori­ce intirziere la recoltare poate aduce însemnate pier­deri de producție, prin scu­turarea boabelor. De aceea, in aceste zile se cere un maxim efort pentru aduna­rea și depozitarea de ur­gență, în bune condiții a în­tregii producții. De aseme­nea, prin organizarea mun­cii în flux tehnologic conti­nuu, culturile duble trebuie însămânțate în 24 de ore da la recoltarea unei parcele. Respectînd indicațiile Co­mandamentului agricol dețean, în multe unități ju­a­­gricole s-a lucrat din plin duminică, concentrîndu-se torțele pe suprafețele mai zvîntate. La cooperativele a­­gricole de la Dragșina și Ot­vești, de exemplu, s-a în­cheiat recoltatul orzului, iar într-un stadiu final sînt co­operativele agricole de la Satchinez, Gătaia, Stamora Romînă și altele. Bine s-a muncit duminică și pe raza consiliului unic Balinț. La C.A.P. Coștei, de exemplu, în tarlaua „Vranghița“, sub sereeta supraveghere a ingi­nerului șef, Gheorghe Vuia, lucrau 8 combine. Am re­marcat sîrguința mecaniza­ jțSmsMUUUMIUMUMUtm» tssu.ut.tuu torilor Ion Barboni, Nicolae Țăranu, Ion Munteanu, Ru­­salin Olaru. In urma combi­nelor erau presele de balo­tat, echipate cu sănii, iar Ion Popovici, Ion Lupu­­lescu și ceilalți tractoriști se străduiau să asigure func­ționarea neîntreruptă a u­­tilajelor. In flux continuu era or­ganizată munca și la C.A.P. Țipari, unde au lucrat, du­minică, 7 combine, 5 prese de balotaj, precum și 6 trac­toare la arat și o mașină la semănatul culturilor duble. Pentru a folosi cu maximă eficiență forța mecanică, consiliul unic Balinț a or­ganizat acțiuni de întra­jutorare, ducînd combinele de la Bara și Hezeriș la C.A.P. Bodo, Balinț, Coștei, pe suprafețele mai zvîntate. Mai slab s-a muncit pe terenurile altor consilii uni­ce agroindustriale. La C.A.P. Săcălaz, de exemplu, dumi­nică pînă la ora 11 combine­le nu au intrat în lan. La Cărpiniș, Bobda și Cenei a lăsat de dorit asistența teh­(Conf. în pag. a 11-a) La I.A.S. Timișoara recoltatul orzului se desfășoară intr-un ritm susținut. ­n interiorul ziarului j • COMUNIȘTII, ÎNDRUMĂTORI AI TINEREI GENERAȚII • SCRISORILE OAMENILOR MUNCII, REZOLVATE RESPONSABIL DE ORGANELE­­ COMPETENTE • SPORT 1...........................................­ Nici o intirziere la executarea prașilelor . Este necesară completarea golurilor din lanuri • Acțiuni pentru combaterea dăunătorilor Frecvența zilelor călduroa­se, intercalate cu perioade de intense precipitații, a dus la schimbarea in bine a po­rumbului și altor culturi prășitoare, lanurile căpă­­tînd tot mai mult o culoare de verde închis, semn că sunt întrunite condiții agro­­climatice pentru obținerea unor recolte bogate. Dar, așa cum se cunoaște, nivelul producțiilor este determinat, într-o mare măsură, de e­­fectuarea la timp și în con­diții calitative superioare a lucrărilor de întreținere și de combatere a dăunătorilor. Deși s-au înregistrat o se­rie de rezultate demne de subliniat, membrii coopera­tori, mecanizatori, alți lo­cuitori ai satelor participînd cu interes la munca timpu­lui, trebuie spus că există și rămîneri în urmă, nu în puține locuri buruienile, luînd-o înaintea plantelor de cultură. Astfel, după cum rezultă din situația operati­vă centralizată la Direcția agricolă județeană, mai sînt de prășit manual, in secto­rul cooperatist al agricultu­rii, importante suprafețe de porumb. Lucrarea a fost ter­minată ori se apropie de fi­nalizare în consiliile unice agroindustriale Cărpiniș, Ce­nei, Lovrin, Remetea Mare, în vreme ce în alte locuri se constată importante ră­­mîneri în urmă. VIOREL BOARIU (Conf. în pag. a IlI-a) Aoif Stimă și prețuire pentru­­ toți slujitorii școlii . Manifestări prilejuite de „Ziua cadrelor didactice" ■ “ Duminică s-a sărbătorit „Ziua cadrelor didactice“, marcîndu-se, în cadrul unor festivități desfășurate la Ti­mișoara, în alte localități ale județului Timiș, străda­nia slujitorilor școlii de a înfăptui exemplar misiunea de onoare ce le revine de a educa tînăra generație în spiritul dragostei față de pa­trie și partid, al respectului pentru muncă. In­sula Magna a Univer­sității din Timișoara a avut loc adunarea cadrelor di­dactice din centrul univer­sitar. Prof. dr. Constantin Popa, președintele Consiliu­lui rectorilor din Timișoara, a înfățișat realizările obți­nute de învățămîntul supe­rior timișorean în anul uni­versitar 1979-1980, cotele de calitate atinse în educarea tineretului studios, în inte­grarea învățămîntului cu cercetarea și producția. In numele organelor județene de partid și de stat, tovară­șul Iordache Marin, secretar al Comitetului județean Ti­miș al P.C.R., vicepreședinte al Comitetului Executiv al Consiliului popular județean, a adresat un călduros salut cadrelor didactice din învă­țămîntul superior timișo­rean. Vorbitorul a reliefat locul și rolul școlii superioa­re în viața economico-socia­­lă a județului Timiș, aportul acesteia la rezolvarea unor probleme de seamă ale dez­voltării industriei, agricultu­rii, vieții social-culturale și a prezentat sarcinile ce re­vin puternicului detașament de intelectuali care compun colectivul didactic al celor patru institute timișorene. După ce a dat citire salu­tului adresat de Ministerul Educației și învățămîntului, tovarășul prof. univ. dr. Gheorghe Păunescu, inspec­tor general în minister, a înmînat 24 de diplome de „Cadru didactic evidențiat“, conferite unor merituoși oa­meni ai școlii din centrul universitar Timișoara, pre­cum și diplome de onoare ale Uniunii sindicatelor din învățămînt, știință și cul­tură. ★ La Liceul de artă „Ion Vidu“ s-a desfășurat aduna­rea festivă a cadrelor di­dactice din învățămîntul preșcolar, primar, gimnazial și liceal. Prof. Vasile Bolog, inspector­ general al Inspec­toratului școlar județean Ti­miș, a trecut în revistă în­făptuirile din anul școlar 1979-1980, obiectivele de perspectivă aflate în aten­ția cadrelor didactice timi­­șene, în lumina recentelor hotărîri de partid și de stat vizînd dezvoltarea învăță­­mîntului, sporirea rolului școlii în formarea prin mun­că și pentru m­uncă a tine­retului. Salutînd adunarea, tovarășul Radu Bălan, prim­­secretar al Comitetului mu­nicipal Timișoara al P.C.R. președintele Comitetului e­­xecutiv al Consiliului popu­lar municipal, a dat expre­sie prețuirii de care se bu­cură oamenii școlii, calitatea activității lor, adresîndu-le îndemnul de a munci cu și mai multă dăruire pentru a-și îndeplini cu cinste mi­siunea de înaltă răspundere încredințată de partid. Au fost înmînate, apoi, 59 (Cont. in pag. a II-a) I) delegație a Comitetului județean Timiș al P.C.R. și a Consiliului județean al Frontului Democrației și Unității Socialiste a plecat in regiunea Gera-lt.D.G. Jean Timiș al P.C.R., pre­ In cursul zilei de ieri, a plecat în regiunea Gera (Re­publica Democrată Germa­nă), o delegație a Comitetu­lui județean Timiș al P.C.R. și a Consiliului județean Ti­miș al Frontului Democrației și Unității Socialiste care, la invitația Secretariatului re­giunii Gela al Frontului Național al Republicii De­mocrate Germane, efectuea­ză, intre 30 iunie — 5 iulie a.c., o vizită de schimb de experiență. Delegația este condusă de tovarășa Maria Bradea,­­se­cretar al Comitetului jude­ședința Consiliului județean al Frontului Democrației și Unității Socialiste. Din dele­gație face parte tovarășul Carol Friedrich, activist al Comitetului județean de partid, membru al Biroului executiv al Consiliului ju­dețean al Frontului Demo­crației și Unității Socialiste. Situînd în centrul său un obiectiv de excepțională în­semnătate — construirea so­cietății socialiste multilate­ral dezvoltate și trecerea la comunism — politica parti­dului nostru, căreia i-a pus bazele Congresul al IX-lea și care a fost potențată noi valori de Congresele cu al X-lea, al XI-lea și al XII-lea, de către Conferințele na­ționale ale partidului, se leagă nemijlocit de concep­ția științifică, dinamică, no­vatoare a tovarășului Nicolae Ceaușescu. Profunda sa gîn­­dire economică se relevă pregnant și în indicațiile prețioase date cu ocazia vi­zitelor în municipiul nostru de-a lungul celor cînd, de fiecare dată, 15 ani, oa­menii muncii ai celui mai important edificiu indus­trial din județ — întreprin­derea mecanică Timișoara — l-au avut pe secretarul ge­neral al partidului drag înainte de orice oaspete tre­buie să relevăm contribuția nemijlocită a tovarășului Nicolae Ceaușescu la dez­voltarea întreprinderii noas­tre — această modernă ce­tate a industriei. Astfel, pentru perioada 1966-1968, dotările cu utilaje s-au ri­dicat la 28,9 milioane lei­­ în 1969 a fost aprobată pri­ma etapă de dezvoltare sistematizare pentru perioa­­­­da 1969-1975, alocîndu-se 366 milioane lei, iar pentru cea de a doua etapă, respectiv 1975-1980, 775.1 De fiecare dată, milioane lei, tovarășul Nicolae Ceaușescu a anali­zat, împreună cu conducerea întreprinderii, îndeplinirea sarcinilor stabilite la anterioară. Un exemplu vizita e­­locvent în acest sens este „diminuarea locurilor în­guste“. Pentru accentuarea procesului de modernizare a producției, tot la conducătorului iubit, sugestia cola­borăm cu Institutul tehnic „Traian Vuia“ și poli­In­stitutul de sudură și încerca­re a materialelor, elucidînd și îmbunătățind diferite pro­bleme tehnologice de pre­lucrare a metalelor și de su­dură, stabilim noi tehnolo­gii și fluxuri de fabricație. In rîndul celor priorități înscriem mai vitale reduce­rea sortotipo dimensiunilor de materiale și elemente tipi­zate. Astfel, din 160 sorto­­tipo dimensiuni de tablă groa­să și 36 de tablă subțire se prevăd în prezent numai 111, respectiv 21. Am redus numărul tipurilor de motoa­șt­re pentru poduri rulante ti­pizate de la 17 la 14, în spațiul celor 15 ani de dezvoltare fără egal a în­treprinderii noastre, harni­cul colectiv, condus de par­tid și îndrumat de secreta­rul său general, dublînd te­meinica pregătire profesio­nală cu o înaltă conștiință muncitorească, a prevăzut și, totodată, a executat im­ VICTOR POPESCU, secretar al Comitetului de partid la întreprinderea mecanică Timișoara, președintele Consiliului oamenilor muncii (Conf. în pag. a fii-a) 15 ANI DE LA CONGRESUL AL IX-LEA AL P.C.R., ÎNCEPUTUL CELEI MAI RODNICE PERIOADE DIN ISTORIA TARII PROIECT SI REALITATE 7 S întreprinderea mecanică Timișoara — mărturie a politicii științifice a partidului de dezvoltare a industriei Sesiunea Consiliului popular județean Comitetul executiv al Consiliului popular al jude­țului Timiș, prin decizia nr. 1255/1980, convoacă deputații Consiliului popular al jude­țului Timiș în sesiunea a II-a, ce va avea loc în ziua de 6 iulie 1980, ora 8,30, la sediul Consiliului popular al județului Timiș din Timi­șoara, nv. 23 August nr. 17, cu următoarea ordine de zi: — Proiect de hotărîre cu privire la activitatea Comi­tetului executiv al Consiliu­lui popular al județului Ti­miș pentru aplicarea Legii privind asigurarea sănătății populației. — Proiect de hotărîre cu privire la preocuparea Co­mitetului executiv al Consi­liului popular al județului Timiș referitor la sistemati­zarea teritoriului și locali­tăților urbane și rurale și pentru dezvoltarea economi­­co-socială a acestora.­­ Alegerea președintelui și judecătorilor Tribunalului județean și judecătorii pen­tru judecătoriile din cuprin­sul județului Timiș. Alege­rea asesorilor populari. Ale­gerea procurorului șef al Procuraturii Județului Timiș.

Next