Drapelul Roşu, iulie 1980 (Anul 36, nr. 11016-11042)

1980-07-22 / nr. 11034

ANUL XXXVII NR. 11.034 MARTI, 22 IULIE 1980 4 PAGINI, 30 BANI Zile hotăritoare pentru încheierea recoltării griului și însămînțarea culturilor succesive •­­n toate unitățile agricole, realiza­rea vitezei zilnice, sarcină minimă obligatorie • Toate combinele să lu­creze la întreaga capacitate, din zori și pînă în noapte • După balotat restul de paie trebuie adunat complet • Reducerea decalajului între seceriș și semănatul culturilor duble • Livra­rea producției la fondul de stat în ritm cu recoltarea Oamenii muncii din agricultura timișeană, hotărîți să încheie de urgență secerișul griului, pentru a aduna fără pierderi întrea­ga producție au folosit duminică, din plin, în majoritatea unităților agricole, timpul favo­rabil, din zori și pînă seara tîrziu, respectînd indicațiile Comandamentului județean pen­tru coordonarea lucrărilor agricole. Ritmuri mai înalte s-au înregistrat la consiliile uni­ce agroindustriale Deta, Timișoara, Jebel, Biled, Fibiș, Ciacova și altele. La cooperativa agricolă de la Topolovățu Mare, de exemplu, duminică s-a lucrat pînă la ora 21. Mecanizatorii din secția condusă de Cornel Stănescu au adunat producția de pe 50 de hectare. După cum ne informează președintele cooperativei agricole, inginerul Ioan Josu, astă seară se va încheia recolta­tul celor 420 hectare cultivate cu grîu. Și la I.A.S. Grabați au fost luate măsuri eficiente privind sporirea vitezei zilnice. Directorul întreprinderii, inginerul Aristotel Blendea, ne spunea că în timpul pauzei de prînz combinele nu încetează activitatea, mecanizatorii servesc masa prin rotație, fi­ind schimbați de către mecanicii din ateliere și alte cadre cu munci de răspundere. De asemenea, pentru a evita pierderile de boa­be, combinele se reglează de patru ori pe zi, astfel încît miriștea să fie cit mai scur­tă și să ușureze munca la pregătirea terenu­rilor. Se evidențiază mecanizatorii Ion Con­­stantinescu, Constantin Ghireău, Francisc Gruber, Nicolae Rosenzweig, care depășesc norma zilnică cu cite 5-8 tone. La cooperativa agricolă de la Sînmartinu Sîrbesc, cu cinci prese de balotaj, cu sănii, se eliberează operativ terenul, iar mijloacele de transport sunt folosite la întreaga capacitate pentru a depozita urgent paiele în sectorul zootehnic. (Foto : MIRCEA PĂUN) SA ADUNĂM CU MARE GRIJA TOATE PAIELE DE PE MIRIȘTI Fiecare fir de pai poate fi folosit la furajarea și întreținerea animalelor, în industria celulozei Din controalele e­­fectuate în ultimul timp s-a constatat că atit cadrele tehnice­­inginerești cît varășii cu munci și to­de răspundere din cadrul consiliilor unice agro­industriale, de la co­mitetele comunale de partid, nu urmăresc ca fiecare presă de balotat să funcționeze ireproșabil ; nu toate sunt echipate cu sănii pentru ca baloții să fie transportați­ la marginea lanului, pen­tru a se putea trece imediat la semănatul culturilor duble. De asemenea, nu este permis să se risipeas­că baloții sparți, aceș­tia trebuind a fi adu­nați în grămezi transportați în sectoa­șt­rele zootehnice. Odată se constată Tot­că în miriște rămîn încă foarte multe paie ne­cesare atît pentru fu­rajarea animalelor și industria celulozei, cît și pentru așternut în grajduri pe timp fri­guros. In acest sens Comandamentul jude­țean pentru coordona­rea lucrărilor agri­cole recomandă ca factorii responsabili să ia măsuri urgente pentru mobilizarea tu­turor forțelor, forma­rea de echipe cu gra­pe tractate de cai, lu­crători cu furci, în vederea adunatului, transportatului și de­pozitatului fiecărui fir de cai. Aprobare deplină, entuziasta față de politica clarvăzătoare­­ a partidului, față de laborioasa activitate desfășurată de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU TELEGRAME ȘI SCRISORI ADRESATE TO­­­­VARAȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU, SECRETAR­­ GENERAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN . CU PRILEJUL ÎMPLINIRII A 15 ANI DE LA­­ CONGRESUL AL IX-LEA AL PARTIDULUI. 1n pag. a l|-a ivu\uv\nuuu\uY\vuuuuu\mvu\uuuvuvmmuumvmuuuvuuuuukuviii rești din industrie.­ ­ FAPTE DE PRESTI­GIU. Desfășurînd cu elan sporit întrecerea socialistă, oamenii muncii de la între­prinderea „Electromotor“ din Timișoara obțin rezultate e­­conomico-productive dem­ne de subliniat. Astfel, depăși­rile la indicatorul „produc­ție fizică“, însumează, de la începutul anului și pînă în prezent, 23.000 motoare elec­trice, cu o putere echiva­lentă de 50.000 kW. La rîn­­dul lor, prevederile de plan la producția globală au fost depășite cu circa 46 milioa­ne lei. Colectivul întreprin­­der­ii este hotărît ca, în cinstea zilei de 23 August, să înscrie noi fapte de pres­tigiu pe graficul întrecerii socialiste.­­ angajament mun­citoresc. Oamenii muncii de la întreprinderea timișo­reană „Electrometal“ au ra­portat îndeplinirea prevede­rilor indicatorului producție majoră, încă de la finele lu­nii mai. In continuare, des­toinicul detașament munci­toresc și-a propus ca, prin­­tr-o organizare riguroasă a procesului de producție, să obțină, pînă la finele anu­lui, produse, destinate eco­nomiei naționale și pieții externe, în valoare de peste 450 milioane lei. AN­ • ECONOMII DE MATE­PRIME, ENERGIE ȘI COMBUSTIBIL. Datorită bu­nei organizări a muncii, prin folosirea eficientă a mașinilor și utilajelor­­ din dotare, colectivul de oameni ai muncii de la întreprin­derea „Arta textilă“, în pe­rioada care a trecut din a­­cest an și-a depășit toți in­dicatorii de plan. Astfel, producția globală a fost de­pășită cu 2,7 milioane lei, producția netă cu 1,9 milioane lei, în timp ce productivitatea muncii calculată în raport cu producția netă consem­nează un spor de 1506 lei pe un singur lucrător. In a­­celași timp s-au economisit 1,2 tone de fire, 29 Mwh e­­nergie electrică și 21.000 mc gaz metan. I în pag. a III-a­­ ■ [UNK] M ............— j­rrrrrarrrrrM 1­1 M­m I © JOCURILE OLIMPICE ’80 Cele mai impor­tante întîlniri la care au participat sportivii­­ români 9 CONTRASTE (Conf. în pag. a II-a) Stadiul efectuării principalelor lucrări agricole la 21 iulie 1980 (în procente) Desfășurată sub înălță­torul generic „15 ani de la Congresul al IX-lea al partidului, ani de istorie, ani pentru istorie“, ac­tuala ediție a zilelor cul­turii și educației, la Nă­drag, a marcat, printr-o cuprinzătoare gamă de acțiuni politice, științifi­ce, artistice, remarcabi­lele împliniri ale comu­nei în plan economic social, în ridicarea mive­­i­lului de bunăstare și cultură al oamenilor săi. Un adevărat reviriment a cunoscut in ultimii ani viața spirituală. Clubul muncitoresc, uni­versita­tea cultural-științifică, cinematograful, cele pa­tru biblioteci ale comu­nei își multiplică și îm­bunătățesc activitate­a, punînd un accent deose­bit pe dezvoltarea con­științei cetățenești, pe ridicarea permanentă a pregătirii ideologice și profesionale a oamenilor muncii, lucrători în uzi­na „Ciocanul“, în­meroase alte unități nu­so­ciale, de prestații. Cu­noscuți și apreciați la expozițiile tehnice și de creație științifică, lucră­torii uzinei sunt,­celași timp, oameni în a­­ta­lentați, pasionați activiști ai formațiilor artistice a­­matoare ce îmbogățesc peisajul cultural al aces­tei zone cu semnificative manifestări. „Zilele Padeșului” fac parte tocmai din acest complex de acțiuni și i­­nițiative vizînd valorifi­carea a tot ceea ce în­seamnă talent, pasiune, șansă de afirmare in muncă, în cultură, în ar­tă. In această sferă de interes și dăruit efort se ANTOANETA MAGURA, NICOLAE MUNTEANU (Conf. in pag. a Il-a) ETALARE A POTENȚIALULUI CULTURAL AL LOCALITĂȚII „Zilele Padeșului“, complex de manifestări organizate în zona Nădrag o '"'S Consiliul unic "" ® -g agroindustrial -2 ‘6 _ a £ S­t­g .2­3 £ las­y “ 3 -2 » «a, c­2 S Sacoșa Turcesc 67 24 37 33­ Timișoara 75 40 42 43 Cărpiniș 72 38 34 43 Cenei ’ 65 42 42 57 f­ebel 72 36 38 46 Peciu Nou 69 38 41 38 Săcălaz 41 18 30 18 Fil­iș 49 24 41 50 Orțișoara 53 33 34 50 Piscina 50 21 36 47 Remetea Mare 56 25 42­­ 42 Recaș 60 27 37 53 Biled 79 51 36 43 Dudeștii Vechi 65 33 34 40 I­ovrin 76 56 40 39 Periam 59 34 33 33 Sînnicolaul Mare 74 46 43 35 Variaș 69 49 42 39 Banloc 61 18 49 29 Ciacova 51 36 37 46 Deta 59 26 33 30 Gătaia 57 15 46 32 i Tamnu Mare 41 16 —­­38 33 Tormac 67 23 39 36 Balinț 40 21 26 61 Belinț 44 10 29 52 «laiaș 54 10 46 56 Topolovățu Mare 55 27 42 54 Bethausen 50 16 30 67 Făget 42 14 28 53 Boldur 31 18 25 49 Găvojdia 42 11 31 58 f­ugoj 49 22 28 46 Intre formațiile artistice care au evoluat pe estrada de la „Căpriorul“ s-a bucurat de succes și echipa de jocuri populare a Casei de cultură a sindicatelor din Lugoj. \ | \

Next