Drapelul Roşu, iulie 1980 (Anul 36, nr. 11016-11042)
1980-07-22 / nr. 11034
ANUL XXXVII NR. 11.034 MARTI, 22 IULIE 1980 4 PAGINI, 30 BANI Zile hotăritoare pentru încheierea recoltării griului și însămînțarea culturilor succesive •n toate unitățile agricole, realizarea vitezei zilnice, sarcină minimă obligatorie • Toate combinele să lucreze la întreaga capacitate, din zori și pînă în noapte • După balotat restul de paie trebuie adunat complet • Reducerea decalajului între seceriș și semănatul culturilor duble • Livrarea producției la fondul de stat în ritm cu recoltarea Oamenii muncii din agricultura timișeană, hotărîți să încheie de urgență secerișul griului, pentru a aduna fără pierderi întreaga producție au folosit duminică, din plin, în majoritatea unităților agricole, timpul favorabil, din zori și pînă seara tîrziu, respectînd indicațiile Comandamentului județean pentru coordonarea lucrărilor agricole. Ritmuri mai înalte s-au înregistrat la consiliile unice agroindustriale Deta, Timișoara, Jebel, Biled, Fibiș, Ciacova și altele. La cooperativa agricolă de la Topolovățu Mare, de exemplu, duminică s-a lucrat pînă la ora 21. Mecanizatorii din secția condusă de Cornel Stănescu au adunat producția de pe 50 de hectare. După cum ne informează președintele cooperativei agricole, inginerul Ioan Josu, astă seară se va încheia recoltatul celor 420 hectare cultivate cu grîu. Și la I.A.S. Grabați au fost luate măsuri eficiente privind sporirea vitezei zilnice. Directorul întreprinderii, inginerul Aristotel Blendea, ne spunea că în timpul pauzei de prînz combinele nu încetează activitatea, mecanizatorii servesc masa prin rotație, fiind schimbați de către mecanicii din ateliere și alte cadre cu munci de răspundere. De asemenea, pentru a evita pierderile de boabe, combinele se reglează de patru ori pe zi, astfel încît miriștea să fie cit mai scurtă și să ușureze munca la pregătirea terenurilor. Se evidențiază mecanizatorii Ion Constantinescu, Constantin Ghireău, Francisc Gruber, Nicolae Rosenzweig, care depășesc norma zilnică cu cite 5-8 tone. La cooperativa agricolă de la Sînmartinu Sîrbesc, cu cinci prese de balotaj, cu sănii, se eliberează operativ terenul, iar mijloacele de transport sunt folosite la întreaga capacitate pentru a depozita urgent paiele în sectorul zootehnic. (Foto : MIRCEA PĂUN) SA ADUNĂM CU MARE GRIJA TOATE PAIELE DE PE MIRIȘTI Fiecare fir de pai poate fi folosit la furajarea și întreținerea animalelor, în industria celulozei Din controalele efectuate în ultimul timp s-a constatat că atit cadrele tehniceinginerești cît varășii cu munci și tode răspundere din cadrul consiliilor unice agroindustriale, de la comitetele comunale de partid, nu urmăresc ca fiecare presă de balotat să funcționeze ireproșabil ; nu toate sunt echipate cu sănii pentru ca baloții să fie transportați la marginea lanului, pentru a se putea trece imediat la semănatul culturilor duble. De asemenea, nu este permis să se risipească baloții sparți, aceștia trebuind a fi adunați în grămezi transportați în sectoaștrele zootehnice. Odată se constată Totcă în miriște rămîn încă foarte multe paie necesare atît pentru furajarea animalelor și industria celulozei, cît și pentru așternut în grajduri pe timp friguros. In acest sens Comandamentul județean pentru coordonarea lucrărilor agricole recomandă ca factorii responsabili să ia măsuri urgente pentru mobilizarea tuturor forțelor, formarea de echipe cu grape tractate de cai, lucrători cu furci, în vederea adunatului, transportatului și depozitatului fiecărui fir de cai. Aprobare deplină, entuziasta față de politica clarvăzătoare a partidului, față de laborioasa activitate desfășurată de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU TELEGRAME ȘI SCRISORI ADRESATE TOVARAȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU, SECRETAR GENERAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN . CU PRILEJUL ÎMPLINIRII A 15 ANI DE LA CONGRESUL AL IX-LEA AL PARTIDULUI. 1n pag. a l|-a ivu\uv\nuuu\uY\vuuuuu\mvu\uuuvuvmmuumvmuuuvuuuuukuviii rești din industrie. FAPTE DE PRESTIGIU. Desfășurînd cu elan sporit întrecerea socialistă, oamenii muncii de la întreprinderea „Electromotor“ din Timișoara obțin rezultate economico-productive demne de subliniat. Astfel, depășirile la indicatorul „producție fizică“, însumează, de la începutul anului și pînă în prezent, 23.000 motoare electrice, cu o putere echivalentă de 50.000 kW. La rîndul lor, prevederile de plan la producția globală au fost depășite cu circa 46 milioane lei. Colectivul întreprinderii este hotărît ca, în cinstea zilei de 23 August, să înscrie noi fapte de prestigiu pe graficul întrecerii socialiste. angajament muncitoresc. Oamenii muncii de la întreprinderea timișoreană „Electrometal“ au raportat îndeplinirea prevederilor indicatorului producție majoră, încă de la finele lunii mai. In continuare, destoinicul detașament muncitoresc și-a propus ca, printr-o organizare riguroasă a procesului de producție, să obțină, pînă la finele anului, produse, destinate economiei naționale și pieții externe, în valoare de peste 450 milioane lei. AN • ECONOMII DE MATEPRIME, ENERGIE ȘI COMBUSTIBIL. Datorită bunei organizări a muncii, prin folosirea eficientă a mașinilor și utilajelor din dotare, colectivul de oameni ai muncii de la întreprinderea „Arta textilă“, în perioada care a trecut din acest an și-a depășit toți indicatorii de plan. Astfel, producția globală a fost depășită cu 2,7 milioane lei, producția netă cu 1,9 milioane lei, în timp ce productivitatea muncii calculată în raport cu producția netă consemnează un spor de 1506 lei pe un singur lucrător. In același timp s-au economisit 1,2 tone de fire, 29 Mwh energie electrică și 21.000 mc gaz metan. I în pag. a III-a ■ [UNK] M ............— jrrrrrarrrrrM 11 Mm I © JOCURILE OLIMPICE ’80 Cele mai importante întîlniri la care au participat sportivii români 9 CONTRASTE (Conf. în pag. a II-a) Stadiul efectuării principalelor lucrări agricole la 21 iulie 1980 (în procente) Desfășurată sub înălțătorul generic „15 ani de la Congresul al IX-lea al partidului, ani de istorie, ani pentru istorie“, actuala ediție a zilelor culturii și educației, la Nădrag, a marcat, printr-o cuprinzătoare gamă de acțiuni politice, științifice, artistice, remarcabilele împliniri ale comunei în plan economic social, în ridicarea miveilului de bunăstare și cultură al oamenilor săi. Un adevărat reviriment a cunoscut in ultimii ani viața spirituală. Clubul muncitoresc, universitatea cultural-științifică, cinematograful, cele patru biblioteci ale comunei își multiplică și îmbunătățesc activitatea, punînd un accent deosebit pe dezvoltarea conștiinței cetățenești, pe ridicarea permanentă a pregătirii ideologice și profesionale a oamenilor muncii, lucrători în uzina „Ciocanul“, înmeroase alte unități nusociale, de prestații. Cunoscuți și apreciați la expozițiile tehnice și de creație științifică, lucrătorii uzinei sunt,celași timp, oameni în atalentați, pasionați activiști ai formațiilor artistice amatoare ce îmbogățesc peisajul cultural al acestei zone cu semnificative manifestări. „Zilele Padeșului” fac parte tocmai din acest complex de acțiuni și inițiative vizînd valorificarea a tot ceea ce înseamnă talent, pasiune, șansă de afirmare in muncă, în cultură, în artă. In această sferă de interes și dăruit efort se ANTOANETA MAGURA, NICOLAE MUNTEANU (Conf. in pag. a Il-a) ETALARE A POTENȚIALULUI CULTURAL AL LOCALITĂȚII „Zilele Padeșului“, complex de manifestări organizate în zona Nădrag o '"'S Consiliul unic "" ® -g agroindustrial -2 ‘6 _ a £ Stg .23 £ lasy “ 3 -2 » «a, c2 S Sacoșa Turcesc 67 24 37 33 Timișoara 75 40 42 43 Cărpiniș 72 38 34 43 Cenei ’ 65 42 42 57 febel 72 36 38 46 Peciu Nou 69 38 41 38 Săcălaz 41 18 30 18 Filiș 49 24 41 50 Orțișoara 53 33 34 50 Piscina 50 21 36 47 Remetea Mare 56 25 42 42 Recaș 60 27 37 53 Biled 79 51 36 43 Dudeștii Vechi 65 33 34 40 Iovrin 76 56 40 39 Periam 59 34 33 33 Sînnicolaul Mare 74 46 43 35 Variaș 69 49 42 39 Banloc 61 18 49 29 Ciacova 51 36 37 46 Deta 59 26 33 30 Gătaia 57 15 46 32 i Tamnu Mare 41 16 —38 33 Tormac 67 23 39 36 Balinț 40 21 26 61 Belinț 44 10 29 52 «laiaș 54 10 46 56 Topolovățu Mare 55 27 42 54 Bethausen 50 16 30 67 Făget 42 14 28 53 Boldur 31 18 25 49 Găvojdia 42 11 31 58 fugoj 49 22 28 46 Intre formațiile artistice care au evoluat pe estrada de la „Căpriorul“ s-a bucurat de succes și echipa de jocuri populare a Casei de cultură a sindicatelor din Lugoj. \ | \