Drapelul Roşu, noiembrie 1980 (Anul 36, nr. 11122-11147)

1980-11-01 / nr. 11122

m ANUL XXXVII NR. 11.122 Bl SIM­BATĂ, 1 NOIEMBRIE 1980 *■ 4 PAGINI, 30 BANI DIN ZORI ȘI PINĂ ÎN NOAPTE, LA STRÎNSUL ROADELOR TOAMNEI! • Prin mai buna organizare a muncii, utilizarea la întreaga capacitate a combinelor și prin participarea tuturor sătenilor, să se asigure realizarea și depășirea vitezei zilnice la culesul porumbului . Producția recoltată să fie livrată în aceeași zi la fondul de stat • Cadrele cu munci de răspundere, specialiștii, să lucreze o zi pe săptămînă pe tractor • Cocenii de porumb, vrejii de soia, toate­­ resturile vegetale de pe cîmp să fie strînse de urgență și însiiozate pentru a asigura mai buna hranire a animalelor în aceste zile, de maxim efort în agri­cultură, se cere prezența în cîmp a tu­­­turor locuitorilor satelor pentru a pune grabnic la adăpost întreaga producție de porumb, legume, fructe, sfeclă de zahăr, furaje. Pentru a urmări cum se muncește în campania agricolă de toamnă, am po­posit în comuna Blied, întrebăm unde este primarul și ni se spune că lucrează în cîmp, pe tractor. . Peste puțin timp, într-o parcelă situată la hotarul cu lecea Mică, vedem mai multe tractoare la arat. — Cadrele cu munci de răspundere și specialiștii au lucrat și în alte campanii pe tractor — ne spune tovarășul Ioan Schmidt, secretarul comitetului comunal de partid, primarul comunei Biled, care în acel moment oprise plugul la capătul parcelei. Prin rotație, o zi pe săptămînă, sîntem la executarea arăturilor, iar noap­tea muncesc mecanizatorii, în felul acesta sporește ritmul activității pe ogoare și depășim viteza zilnică stabilită. Alături de primarul comunei mai erau, pe tractoare, Petru Beșliu, președintele cooperativei agricole din Biled, iar de la S.M.A., Ion Nicolae, inginer­­ șef, Ion­ Pffeifer, șeful sectorului de reparații, Mi­­hai Vinandi, inginer principal, Gheorghe Orosz, șef de atelier. In paralel, se lucra din plin la recol­tatul porumbului, folosindu-se 8 combi­ne și peste 250 de oameni. Remarcăm răspunderea cu care muncesc mecaniza­torii Ion Moș, Dumitru Chelu, Gheorghe Benea, Vasile Miron, care depășesc cu cîte 0,5 hectare norma zilnică. Ei reglea­ză permanent utilajele pentru a evita pierderile. Cu actualul ritm, marți se termină recoltatul mecanic, iar miercuri culesul manual. . Rămînemi în urmă sînt, în schimb, la recoltatul sfeclei de zahăr. Pîn­ă aseară s-a adunat producția de pe numai 135 hectare din cele 335 hectare existente în cultură. Conducerea cooperativei agri­cole consideră că sunt prea mici preve­derile graficului zilnic de livrare stabilit de către fabrica de zahăr — numai 70 tone — în timp ce combina poate scoate 150 tone rădăcini. Considerăm că trebuie corelat graficul de livrare cu întreaga capacitate de lucru a utilajelor, pentru a fi folosite cu maximă eficiență și nu doar cu 50 la sută din randament, cum se procedează în prezent. De asemenea, avem în vedere că mai sunt de scos ră­dăcinile de sfeclă de zahăr de pe 200 de hectare, iar cu actualul ritm se va lucra încă două luni, ceea ce este prea mult. Acum, fiecare oră este prețioasă, tre­buie folosite la întreaga capacitate for­țele mecanice și manuale pentru a pune grabnic la adăpost, fără pierderi, toate roadele toamnei. » ing. A. RACHITOVAN O zi pe săptămînă — pe tractor... Primarul comunei Biled, Ioan Schmidt, împreună cu președintele cooperativei agricole din localitate, Petru Beșliu, și Ion Nicolae, inginer șef la S.M.A., ana­lizează — într-o scurtă „pauză" — calitatea arăturii efectuate de ei. (Foto : E­­irOBICSEK) Obiective de interes obștesc începînd cu 15 septem­brie, la Jebel s-a deschis o nouă grădiniță de co­pii, cu 90 de locuri. A­­ceasta se adaugă altor o­­biective de interes ob­ștesc ridicate în ultimii ani în comună, prin folo­sirea materialelor locale, a fondurilor din contri­buția bănească, a inițiati­vei și priceperii maselor largi de locuitori , un dispensar medical uman și o grădiniță de copii, în satul Pădureni, extin­derea alimentării cu apă potabilă pe 8.000 m, con­struirea a 6.200 mp tro­tuare din hale de beton, precum și întreținerea și modernizarea unor dru­muri. în aceste zile au fost aduse încă 7.000 bu­căți dale de beton pen­tru continuarea acțiunii de modernizare a străzi­lor din localitate. . Pînă la adoptarea noii Legi, termenul de industrie »­mică“ era confundat cu in­dustrie minoră sau neîn­semnată. Acum se știe e­­xact, mica industrie e o in­dustrie în toată puterea cu­­vîntului, care produce a­­nual bunuri în valoare de peste 40 miliarde lei, iar la finele deceniului viitor va ajunge la peste 130 miliarde lei. Vă adresăm, prim-vicepreședinte, tovarășe rugă­mintea de a aprofunda ro­lul acestei industrii în eco­nomia Județului Timiș. — După cum se cunoaște, chiar în primul articol al dispozițiilor generale ale Legii adoptate de recenta sesiune a Marii Adunări Naționale, se prevede in­cluderea activității indus­triei mici în Planul unic de dezvoltare eco­nomico- socială. Elementele­­ de sin­teză ale evoluției acestei industrii sunt conținute, deci, în chiar Planul-direc­­tiră de dezvoltare econo­­mico-socială a județului Ti­miș în profil teritorial pe perioada 1981-1985, capitol distinct. Iată intr-un cîte­va exemple sugestive : în Cincinalul viitor, peste 200 noi unități ale vor fi înființate în industriei ne și orașe, în cadrul comit­operației meșteșugărești ca­și de consum Rețin atenția , dublarea și diversificarea articolelor de uz casnic­ și gospodăresc, a de construcții, a materialelor producției de artă populară și artiza­nat; dezvoltarea producției de băuturi răcoritoare, prin folosirea de concentrate de fructe și plante din flora spontană ; creșterea ponde­rii muncii de domiciliu, astfel ca pînă la finele a­­nului 1981 aceasta să ajun­gă la 20 la sută, iar pînă în anul 1985 la 40 la sută din totalul producției. In cadrul sectorului cooperatist al a­­griculturii, în vederea creș­terii veniturilor din activi­tatea economică și ocuparea pe tot parcursul anului a forței de muncă, se va dez­volta producerea de cără­mizi, var și agregate de rîu, vor fi înființate noi sec­ții pentru semiconserve și produse de panificație, se va extinde cooperarea cu unități economice socialiste. In unitățile subordonate Comitetului executiv al Consiliului popular jude­țean, prin înființarea unei Exploatări de producție și prestări servicii, vom dez­volta fabricația bunurilor de larg consum de mică, prin articole de serie uz casnic și gospodăresc, din lemn și metal, mic mobilier, împletituri din răchită ș.a. Vor fi deschise cariere și exploatări pentru extrage­rea și prelucrarea de argo­­nit și piatră de var în zona Făget — Tomești, precum și balastiere pe rîurile Timiș și Bega, în vederea crește­rii producț­i­ei materialelor de construcții, necesare in­vestițiilor proprii și pentru vînzare la populație. Se va dezvolta activitatea econo­mică a consiliilor populare comunale, prin­te noi secții de organizarea la Dudeștii Vechi, producție Biled, Mânăștur ș.a. Gătaia. Majo­ritatea consiliilor populare vor realiza lucrări de in­vestiții în regie și vor am­plifica volumur­ilor noi de case. construcți­reparații Interviu realizat de MIREL ILUATEȘ (Cort*. în pag. a 111-a) Marile resurse ale micii industrii Interviu cu tovarășul ing. I.M­­l­ MINDA, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliu­lui popular județean Timiș CONSFĂTUIRE DE LUCRU LA C.C. AL P.C.R. CU ACTIVUL DIN DOMENIUL GEOLOGIEI Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Republi­cii Socialiste România, a participat, vineri diminea­ța, la­­ ședința de închidere a Consfătuirii de lucru cu activul din domeniul geolo­giei, ale cărei lucrări s-au desfășurat la C.C. a­ P.C.R. in zilele de 30 și 31 octom­brie. Organizată din inițiativa tovarășului Nicolae Ceaușescu, consfătuirea se înscrie pe linia analizelor și măsurilor stabilite pentru (Conf. in pag. a IV-a) CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA DECRET Privind unele măsuri pentru stimularea persona­lului muncitor din industria extractivă care depă­șește producția planificată la extracția de țiței, cărbune și alte materii prime Consiliul de Stat al Re­publicii Socialiste România decretează : Art. 1. — Personalul mun­citor din industria extracti­vă care depășește producția fizică planificată la uia de țiței, cărbune, extrac­mine­reuri neferoase și alte mate­rii prime, contribuind, pe această cale, la asigurarea nevoilor de materii prime ale economiei naționale și la reducerea importurilor, be­neficiază de premii speciale pentru fiecare zonă sau, du­pă caz, altă unitate fizică de produs, obținut peste plan. Art. 2. — Produsele și cuantumul premiilor specia­le pe unitate de produs se stabilesc anual prin planul național unic de dezvoltare economico-socială, in limita unei cote de pînă la 15 la sută din valoarea produselor obținute peste plan. Art. 3. — Premiile cuve­nite, potrivit prevederilor prezentului decret, se acor­dă anual, peste celelalte drepturi prevăzute de lege, muncitorilor, maiștrilor, in­ginerilor și tehnicienilor, celuilalt personal muncitor din unitățile de producție care contribuie efectiv la depășirea sarcinilor de plan la producția fizică. Art. 4 — Sumele necesa­re pentru plata premiilor speciale pe unitate de pro­dus se suportă din rezulta­tele financiare ale între­prinderii, iar plata acestora se face peste fondul de retribuire planificat. Art. 5. — Prevederile pre­zentului decret se aplică în­cepînd cu activitatea anului 1981. Cotele stabilite pentru produsele obținute peste plan ce se aplică pentru ac­tivitatea anului 1981 sunt prevăzute in anexă, care fa­ce parte integrantă din pre­zentul decret. NICOLAE CEAUȘESCU președintele Republicii Socialiste România C­O­T­E­E­E pentru produsele obținute peste plan ce se aplică pentru activitatea anului 1981 1 Țiței ÎS la sută 2’ Gazolină 15 „ 3 Gaze asociate utilizabile, la 15 grade celsius 760 mm coloană kg 15 „ 4 Lignit și cărbune brun 15 „ 5 Huilă netă 15 „ 6 Huilă spălată pentru cocs 5 „ 7 Cupru în concentrare 15 „ 8 Plumb în concentrate 15 „ 9 Zinc in concentrate 15 „ 10 Aur în concentrate 15 „ 11 Argint în concentrate­­­­ 10 „ 12 Minereu de fier marfă echivalent 100 la sută fier 15 „ 13 Pirită în concentrate 15 „ 14 Sulf în concentrate­­ 10 „ 15 Sulf în concentrat 45 la sută de Călimani 10 „ 16 Barită 12 „ 17 Nisipuri cuarțoase săpătate 10 „ 18 Argilă refractară 10 „ 19 Caolin preparat 15 „ 20 Feldspat 12 „ 21 Bisulfură de molibden 5 „ 22 Molibden In concentrate 8 „ 23 Bismut în concentrate 5 „ DE LA 1 NOIEMBRIE Lucrătorii din domeniul cercetării științifice, ingineriei tehnologice și proiectării beneficiază de majorarea retribuției Majorarea retribuțiilor constituie, evident, un pu­ternic imbold pentru toate categoriile de oameni ai muncii. Continuîn­du-se apli­carea prevederilor Progra­mului de creștere a nivelu­lui de trai în actualul cin­cinal, începînd de astăzi vor beneficia de retribuții spo­rite lucrătorii din domeniul cercetării științifice, ingine­riei tehnologice și proiectării. Cifrele și calculele sînt semnificative. In acest do­meniu, al cercetării, ingine­riei tehnologice și proiectă­rii, majorarea retribuțiilor se va face, în medie, cu 11.5 la sută. Această creștere — (Conf. In pag. a 111-a)

Next