Drapelul Roşu, noiembrie 1980 (Anul 36, nr. 11122-11147)
1980-11-01 / nr. 11122
m ANUL XXXVII NR. 11.122 Bl SIMBATĂ, 1 NOIEMBRIE 1980 *■ 4 PAGINI, 30 BANI DIN ZORI ȘI PINĂ ÎN NOAPTE, LA STRÎNSUL ROADELOR TOAMNEI! • Prin mai buna organizare a muncii, utilizarea la întreaga capacitate a combinelor și prin participarea tuturor sătenilor, să se asigure realizarea și depășirea vitezei zilnice la culesul porumbului . Producția recoltată să fie livrată în aceeași zi la fondul de stat • Cadrele cu munci de răspundere, specialiștii, să lucreze o zi pe săptămînă pe tractor • Cocenii de porumb, vrejii de soia, toate resturile vegetale de pe cîmp să fie strînse de urgență și însiiozate pentru a asigura mai buna hranire a animalelor în aceste zile, de maxim efort în agricultură, se cere prezența în cîmp a tuturor locuitorilor satelor pentru a pune grabnic la adăpost întreaga producție de porumb, legume, fructe, sfeclă de zahăr, furaje. Pentru a urmări cum se muncește în campania agricolă de toamnă, am poposit în comuna Blied, întrebăm unde este primarul și ni se spune că lucrează în cîmp, pe tractor. . Peste puțin timp, într-o parcelă situată la hotarul cu lecea Mică, vedem mai multe tractoare la arat. — Cadrele cu munci de răspundere și specialiștii au lucrat și în alte campanii pe tractor — ne spune tovarășul Ioan Schmidt, secretarul comitetului comunal de partid, primarul comunei Biled, care în acel moment oprise plugul la capătul parcelei. Prin rotație, o zi pe săptămînă, sîntem la executarea arăturilor, iar noaptea muncesc mecanizatorii, în felul acesta sporește ritmul activității pe ogoare și depășim viteza zilnică stabilită. Alături de primarul comunei mai erau, pe tractoare, Petru Beșliu, președintele cooperativei agricole din Biled, iar de la S.M.A., Ion Nicolae, inginer șef, Ion Pffeifer, șeful sectorului de reparații, Mihai Vinandi, inginer principal, Gheorghe Orosz, șef de atelier. In paralel, se lucra din plin la recoltatul porumbului, folosindu-se 8 combine și peste 250 de oameni. Remarcăm răspunderea cu care muncesc mecanizatorii Ion Moș, Dumitru Chelu, Gheorghe Benea, Vasile Miron, care depășesc cu cîte 0,5 hectare norma zilnică. Ei reglează permanent utilajele pentru a evita pierderile. Cu actualul ritm, marți se termină recoltatul mecanic, iar miercuri culesul manual. . Rămînemi în urmă sînt, în schimb, la recoltatul sfeclei de zahăr. Pînă aseară s-a adunat producția de pe numai 135 hectare din cele 335 hectare existente în cultură. Conducerea cooperativei agricole consideră că sunt prea mici prevederile graficului zilnic de livrare stabilit de către fabrica de zahăr — numai 70 tone — în timp ce combina poate scoate 150 tone rădăcini. Considerăm că trebuie corelat graficul de livrare cu întreaga capacitate de lucru a utilajelor, pentru a fi folosite cu maximă eficiență și nu doar cu 50 la sută din randament, cum se procedează în prezent. De asemenea, avem în vedere că mai sunt de scos rădăcinile de sfeclă de zahăr de pe 200 de hectare, iar cu actualul ritm se va lucra încă două luni, ceea ce este prea mult. Acum, fiecare oră este prețioasă, trebuie folosite la întreaga capacitate forțele mecanice și manuale pentru a pune grabnic la adăpost, fără pierderi, toate roadele toamnei. » ing. A. RACHITOVAN O zi pe săptămînă — pe tractor... Primarul comunei Biled, Ioan Schmidt, împreună cu președintele cooperativei agricole din localitate, Petru Beșliu, și Ion Nicolae, inginer șef la S.M.A., analizează — într-o scurtă „pauză" — calitatea arăturii efectuate de ei. (Foto : EirOBICSEK) Obiective de interes obștesc începînd cu 15 septembrie, la Jebel s-a deschis o nouă grădiniță de copii, cu 90 de locuri. Aceasta se adaugă altor obiective de interes obștesc ridicate în ultimii ani în comună, prin folosirea materialelor locale, a fondurilor din contribuția bănească, a inițiativei și priceperii maselor largi de locuitori , un dispensar medical uman și o grădiniță de copii, în satul Pădureni, extinderea alimentării cu apă potabilă pe 8.000 m, construirea a 6.200 mp trotuare din hale de beton, precum și întreținerea și modernizarea unor drumuri. în aceste zile au fost aduse încă 7.000 bucăți dale de beton pentru continuarea acțiunii de modernizare a străzilor din localitate. . Pînă la adoptarea noii Legi, termenul de industrie »mică“ era confundat cu industrie minoră sau neînsemnată. Acum se știe exact, mica industrie e o industrie în toată puterea cuvîntului, care produce anual bunuri în valoare de peste 40 miliarde lei, iar la finele deceniului viitor va ajunge la peste 130 miliarde lei. Vă adresăm, prim-vicepreședinte, tovarășe rugămintea de a aprofunda rolul acestei industrii în economia Județului Timiș. — După cum se cunoaște, chiar în primul articol al dispozițiilor generale ale Legii adoptate de recenta sesiune a Marii Adunări Naționale, se prevede includerea activității industriei mici în Planul unic de dezvoltare economico- socială. Elementele de sinteză ale evoluției acestei industrii sunt conținute, deci, în chiar Planul-directiră de dezvoltare economico-socială a județului Timiș în profil teritorial pe perioada 1981-1985, capitol distinct. Iată intr-un cîteva exemple sugestive : în Cincinalul viitor, peste 200 noi unități ale vor fi înființate în industriei ne și orașe, în cadrul comitoperației meșteșugărești cași de consum Rețin atenția , dublarea și diversificarea articolelor de uz casnic și gospodăresc, a de construcții, a materialelor producției de artă populară și artizanat; dezvoltarea producției de băuturi răcoritoare, prin folosirea de concentrate de fructe și plante din flora spontană ; creșterea ponderii muncii de domiciliu, astfel ca pînă la finele anului 1981 aceasta să ajungă la 20 la sută, iar pînă în anul 1985 la 40 la sută din totalul producției. In cadrul sectorului cooperatist al agriculturii, în vederea creșterii veniturilor din activitatea economică și ocuparea pe tot parcursul anului a forței de muncă, se va dezvolta producerea de cărămizi, var și agregate de rîu, vor fi înființate noi secții pentru semiconserve și produse de panificație, se va extinde cooperarea cu unități economice socialiste. In unitățile subordonate Comitetului executiv al Consiliului popular județean, prin înființarea unei Exploatări de producție și prestări servicii, vom dezvolta fabricația bunurilor de larg consum de mică, prin articole de serie uz casnic și gospodăresc, din lemn și metal, mic mobilier, împletituri din răchită ș.a. Vor fi deschise cariere și exploatări pentru extragerea și prelucrarea de argonit și piatră de var în zona Făget — Tomești, precum și balastiere pe rîurile Timiș și Bega, în vederea creșterii producției materialelor de construcții, necesare investițiilor proprii și pentru vînzare la populație. Se va dezvolta activitatea economică a consiliilor populare comunale, printe noi secții de organizarea la Dudeștii Vechi, producție Biled, Mânăștur ș.a. Gătaia. Majoritatea consiliilor populare vor realiza lucrări de investiții în regie și vor amplifica volumurilor noi de case. construcțireparații Interviu realizat de MIREL ILUATEȘ (Cort*. în pag. a 111-a) Marile resurse ale micii industrii Interviu cu tovarășul ing. I.Ml MINDA, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean Timiș CONSFĂTUIRE DE LUCRU LA C.C. AL P.C.R. CU ACTIVUL DIN DOMENIUL GEOLOGIEI Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, a participat, vineri dimineața, la ședința de închidere a Consfătuirii de lucru cu activul din domeniul geologiei, ale cărei lucrări s-au desfășurat la C.C. a P.C.R. in zilele de 30 și 31 octombrie. Organizată din inițiativa tovarășului Nicolae Ceaușescu, consfătuirea se înscrie pe linia analizelor și măsurilor stabilite pentru (Conf. in pag. a IV-a) CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA DECRET Privind unele măsuri pentru stimularea personalului muncitor din industria extractivă care depășește producția planificată la extracția de țiței, cărbune și alte materii prime Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează : Art. 1. — Personalul muncitor din industria extractivă care depășește producția fizică planificată la uia de țiței, cărbune, extracminereuri neferoase și alte materii prime, contribuind, pe această cale, la asigurarea nevoilor de materii prime ale economiei naționale și la reducerea importurilor, beneficiază de premii speciale pentru fiecare zonă sau, după caz, altă unitate fizică de produs, obținut peste plan. Art. 2. — Produsele și cuantumul premiilor speciale pe unitate de produs se stabilesc anual prin planul național unic de dezvoltare economico-socială, in limita unei cote de pînă la 15 la sută din valoarea produselor obținute peste plan. Art. 3. — Premiile cuvenite, potrivit prevederilor prezentului decret, se acordă anual, peste celelalte drepturi prevăzute de lege, muncitorilor, maiștrilor, inginerilor și tehnicienilor, celuilalt personal muncitor din unitățile de producție care contribuie efectiv la depășirea sarcinilor de plan la producția fizică. Art. 4 — Sumele necesare pentru plata premiilor speciale pe unitate de produs se suportă din rezultatele financiare ale întreprinderii, iar plata acestora se face peste fondul de retribuire planificat. Art. 5. — Prevederile prezentului decret se aplică începînd cu activitatea anului 1981. Cotele stabilite pentru produsele obținute peste plan ce se aplică pentru activitatea anului 1981 sunt prevăzute in anexă, care face parte integrantă din prezentul decret. NICOLAE CEAUȘESCU președintele Republicii Socialiste România COTEEE pentru produsele obținute peste plan ce se aplică pentru activitatea anului 1981 1 Țiței ÎS la sută 2’ Gazolină 15 „ 3 Gaze asociate utilizabile, la 15 grade celsius 760 mm coloană kg 15 „ 4 Lignit și cărbune brun 15 „ 5 Huilă netă 15 „ 6 Huilă spălată pentru cocs 5 „ 7 Cupru în concentrare 15 „ 8 Plumb în concentrate 15 „ 9 Zinc in concentrate 15 „ 10 Aur în concentrate 15 „ 11 Argint în concentrate 10 „ 12 Minereu de fier marfă echivalent 100 la sută fier 15 „ 13 Pirită în concentrate 15 „ 14 Sulf în concentrate 10 „ 15 Sulf în concentrat 45 la sută de Călimani 10 „ 16 Barită 12 „ 17 Nisipuri cuarțoase săpătate 10 „ 18 Argilă refractară 10 „ 19 Caolin preparat 15 „ 20 Feldspat 12 „ 21 Bisulfură de molibden 5 „ 22 Molibden In concentrate 8 „ 23 Bismut în concentrate 5 „ DE LA 1 NOIEMBRIE Lucrătorii din domeniul cercetării științifice, ingineriei tehnologice și proiectării beneficiază de majorarea retribuției Majorarea retribuțiilor constituie, evident, un puternic imbold pentru toate categoriile de oameni ai muncii. Continuîndu-se aplicarea prevederilor Programului de creștere a nivelului de trai în actualul cincinal, începînd de astăzi vor beneficia de retribuții sporite lucrătorii din domeniul cercetării științifice, ingineriei tehnologice și proiectării. Cifrele și calculele sînt semnificative. In acest domeniu, al cercetării, ingineriei tehnologice și proiectării, majorarea retribuțiilor se va face, în medie, cu 11.5 la sută. Această creștere — (Conf. In pag. a 111-a)