Drapelul Roşu, iulie 1982 (Anul 38, nr. 11636-11662)

1982-07-22 / nr. 11654

1 ANUL XXXIX NR. 11.654 JOI, 22 IULIE 1982 4 PAGINI, 50 BANI FOLOSIND FIECARE ORĂ BUNĂ DE LUCRU SĂ REALIZĂM ȘI SĂ DEPĂȘIM VITEZELE ZILNICE PROGRAMATE LA RECOLTATUL GAJULUI! • Cadrele cu munci de răs­pundere și specialiștii, prezenți permanent la formațiile de lu­cru, sâ asigure respectarea flu­xului continuu, în vederea reali­zării și depășirii vitezei zilnice programate la recoltat, elibe­ratul terenului de paie, însă­­mînțarea culturilor duble • Combinele să intre mai de­vreme în lan și să recolteze, fără întrerupere, pînă seara tîr­­ziu, pentru a realiza norma pe fiecare utilaj și formație • Pentru a evita pierderile de boabe și a obține o produc­ție de calitate superioară, spe­­ cialiștii au datoria să urmăreas­că de mai multe ori pe zi regla­jul combinelor. Pe suprafețele cu plante căzute să acționeze echipe cu seceri și coase. Ele­vii, împreună cu profesorii lor, să participe activ la adunatul spicelor rămase în urma com­binelor • Sa pregătim temeinic pro­ducția anului viitor. In toate unitățile agricole să se lucreze din plin la condiționarea semin­țelor de orz și grîu, trimițîndu­­se probe pentru analiză la la­boratorul județean • Cu toate forțele la fertili­zarea și amendarea terenului, la executarea arăturilor pentru însămînțările de toamnă . La întreținerea culturilor, recoltarea legumelor, fructelor și la strînsul furajelor sînt datori să participe toți locuitorii sate­lor. Animalele să fie ținute mai mult pe pășune, să se foloseas­că toate resursele de nutrețuri, pentru a depozita în întregime furajele cultivate pe suprafețele din arabil . C.A.P. Gottlob a încheiat recoltatul grîului și însâmînța­­rea culturilor duble. Prin buna organizare muncii și folosirea combine­a lor pînă seara tîrziu, în mul­te unități agricole recoltatul griului înregistrează ritmuri înalte. La C.A.P. Gottlob, bunăoară, marți seara s-a încheiat secerișul. De cele 400 hectare cultivate la­u grîu s-a obținut o producție medie de 5.055 kg, depășin­­du-se cu cîte 105 kg recolta planificată. După cum ne in­formează­­ tovarășul Vasile Ilieș, președintele cooperati­vei agricole, s-a livrat la fondul de stat întreaga can­titate prevăzută, iar la cul­turile duble sunt însămînțate 20 de hectare în plus. In pre­zent se lucrează din plin la balotatul și paielor, recoltatul transportul legume­lor, executarea arăturilor pentru culturile de toamnă. Dintre combinerii care s-au evidențiat la strînsul pro­ducției de grîu amintim pe Ion Brașovean, Vasile Dan­­ciu, Francisc Geizer, Ion Costea, Mihai Țintoi. Și la C.A.P. Lenauheim recoltatul griului se află în­tr-un stadiu avansat. Meca­nizatorii Ion Dan, Vasile Țurcan, Ștefan Szanta Gheorghe Ștefănescu au în­și cheiat ieri secerișul pe cele 255 hectare cultivate cu grîu la ferma nr. 3, Bulgăruș, condusă de ing. Doru Neam­­țu. Tot pe ultimele hectare s-a lucrat și la ferma nr. 4 (286 ha), șef de fermă Nico­lae Kratochwill, evidențiin­­du-se treierat Maxim Trifa, care a zilnic peste 40 de tone. — Vineri (miine n.n.) ter­minăm recoltatul celor 1.300 ha cultivate cu grîu —­­e spunea ieri tovarășul Viorel Uibaru, Erou al Muncii So­cialiste, președintele coope­rativei agricole. Concomi­tent, pregătim temeinic pro­ducția anului viitor. Am în­cheiat selectatul seminței de orz și sînt trimise probe pentru analiză la laboratorul județean. Tot în aceste zile însămînțăm și suprafața pla­nii­cată pentru culturi duble — 650 hectare. Mecanizatorii muncesc bine și alături de combinerii pe care i-au­ în­­tîlnit la cele două ferme, se mai pot evidenția Ion Lupșa, Gheorghe Kerekeș, Tănase Dan, Ion Klein și alții care au recoltat zilnic în jur de 40 tone de grîu. La I.A.S. Grabați, specia­liștii și mecanizatorii acordă o atenție sporită recoltării grîului pentru sămînță — 743 hectare, pentru a evita impurificarea acestuia. Di­rectorul întreprinderii, ingi­nerul Aristotel Blendea, ne informează că vor livra 4.100 tone sămînță, cu o valoare biologică superioară, care va aduce un spor de 600-800 kg la hectar. Pentru a ter­mina sîmbătă adunatul pro­ducției de grîu de pe întrea­ga suprafață (1.450 hectare), combinele lucrează pînă la ora 21.30, nefiind oprite nici în timpul prînzului, mecanicii de întreținere cînd și specialiștii schimbă combi­nerii, prin rotație, în aceste ing. A. BACHITOVAN (Conf. In pag. a III-a) OAMENI AI MUNCII DIN AGRICULTURA! Nu precupețiți nici un efort, folosiți din plin combinele și celelalte utilaje agricole, munciți cu răspundere din zori și pînă seara tîrziu, pentru a strînge și depozita cît mai re­pede întreaga recoltă de grîu. Organizați mai bine munca, respectînd fluxul continuu, pentru a grăbi eliberatul te­renului de paie și însămînțarea culturilor duble pe întreaga suprafață planificată ! Drumul spre miine Fusesem trimiși in acel aprilie a lui ’65, vremea-și permitea cinci ne­prevăzute treceri de la dogoritorul soare, la ful­­guială nebunatică­ a „ză­­pezii­ mieilor“, pe Valea Mureșului, intr-o zonă năpăstuită de puhoaie, împreună cu colegii topo­­grafi, ne zbăteam, lumb­ră“, cu ajutorul „bi­­ne­despărțitelor noastre teo­­dolite, să măsurăm pă­­minturile de au­tea­i distruse și să întocmim planurile necesare ridi­cării de stavile împotriva stihiilor aducătoare de prăpăd și moarte! Acolo, atunci, în acel aprilie, am ascultat, pe o coastă de deal și-n fulguială ușoa­ră, o cuvîntare, ascul­tam, pentru la un simplu prima oară, transistor, cuvintele aceluia care­­avea să devină secretar general al partidului și președinte al României noastre, întrezărind, din însăși sobrietatea conți­nutului apelului adresat întregului popor, o largă deschidere înspre miine, spre o parcurgere clară a unui drum nou. Au tre­cut apoi câteva luni, și, Iulie ’65, mă găsea la Clo­­podia, în jurul piramidei geodezice a­ „Stupinei“, unde, tot pentru planuri topografice necesare spe­cialiștilor, măsurăm peste 2.000 de hectare care ur­mau să fie scoase de sub amenințarea eroziunilor (aproape jumătate din ele fiind sterpe pin’­atunci!) și, prin plantații de meri, piersici și pruni, în „te­rase“, redate, mai apoi, oamenilor spre îndestula­­ t JELSG Effi­ rea lor și a copiilor. Și­­acolo, in costișă de pădu­re, aproape de piramida „Stupinei“, am urmărit, tot cu nedespărțitul tran­sistor, lucrările acelui Congres al IX-lea, ce­ avea să devină de neuitat, des­chizător de drum birui­tor (prin toate meandre­le anilor I) înspre muine­­le nostru și­ al urmași­lor, și neuitata cuvîntare a tovarășului Nicolae Ceaușescu, ales, atunci, secretar general al parti- DUMITRU SINITEANU (Cont In pag­a fl-a) î \ Gronia timișeană • ÎNTREPRINDERE FRUNTAȘA. Potrivit punctajului general, sta­bilit pe baza realizării indicatorilor prevăzuți în criteriile de organizare a întrecerii socialiste ce se desfășoară la nivel de țară, la încheierea pri­mului semestru al anului curent Întreprinderea po­ligrafică „Banat" —Timi­șoara ocupă locul II în cadrul unităților din in­dustria poligrafică. In a­­ceastă perioadă, principa­lii indicatori de plan au fost depășiți cu : 3,6 la sută la producția netă, 1,5 la sută la producția mar­fă, 3,7 la sută la produc­tivitatea muncii, 10,5 la sută la beneficii ; expor­tul a fost realizat în pro­porție de 107,8 la sută, iar livrările suplimentare la fondul pieței se ridică la aproape 5 milioane lei; cheltuielile totale la 1.000 lei producție marfă au fost reduse cu 10,7 lei. Contribuții deosebite la obținerea acestor succese și-au adus colectivele a­­telierelor de jucării, tipar înalt și legătorie, care și-au depășit substanțial sarcinile de plan aferente perioadei respective. • CU INDICATORII DE PLAN DEPĂȘIȚI­­în perioada care a trecut din acest an, colectivul de oameni ai muncii de la întreprinderea „PAL­I TIM“ a reușit să-și între­ TIM plinească și toți indicatorii depășească planului economic. Bunăoară, pro­ducția netă a înregistrat un plus de 1 milion lei, iar producția marfă in­dustrială de 350.000­­ lei. Totodată, cheltuielile ma­teriale la 1.000 lei pro­ducție marfă au fost re­duse cu 13 lei și, ca ur­mare, au fost economi­site 150 kg fire din lină.­­ PRODUSE MODERNIZATE. NOI ȘI La în­treprinderea „Industria lînii" din Timișoara, în­noirea și modernizarea producției reprezintă o preocupare constantă a întregului colectiv. De la începutul anului și pînă în prezent au fost asimi­late în fabricație peste 300 noi modele de țesă­turi și fire tip lină. Tot­odată, în perioada la care ne referim, au fost reali­zați 258.000 mp țesături modernizate, a căror va­loare se ridică la circa 11 milioane lei. • ECONOMII DE E­­NERGIE ȘI COMBUSTI­BIL. Colectivul întreprin­derii „13 Decembrie“ din Timișoara și-a depășit toți indicatorii de plan aferenți acestei perioade. . De asemenea, rod al unei bune organizări a muncii, colectivul s-a încadrat în cota de energie elec­trică repartizată, obți­­nînd, totodată, economii de 45 MWh și circa 125 t.c.c. (D.O.). Secția Sinnicolaul Mare a întreprinderii de ciorapi Timișoara. In imagine , Ana Pârvan, muncitoare fruntașă, controlează calitatea tricotului. iimmmmm­immumim­Mm­mmm­mumiMnmmimmnvnn In interiorul ziarului 0 ACORDUL GLOBAL ÎȘI DEMONSTREAZĂ AVANTAJELE • VITRINA CU CÂRTI • DE LA O ZI LA ALTA DIN GRĂDINI, LEGUMELE ȘI FRUCTELE SĂ AJUNGĂ MAI REPEDE LA CONSUMATORI! Este sezonul de vîrf al le­gumelor și fructelor și în­treprinderea de profil tre­buie sa aibă, la această oră, tot ce este necesar pentru a asigura fluxul corect al produselor în vederea bunei aprovizionări a populației. Zilele acestea am vizitat cî­­teva magazine reprezentati­ve din Timișoara ale I.J.S.F. și am constatat un fond de marfă apreciabil — produse proaspete, diversificate și la prețuri cu mult sub acelea practicate de producători i­n­­dividuali. La magazinul nr. 7 „Fortuna“ din br. 30 De­cembrie se găseau 1.700 kg de roșii, 3.000 marți kg cartofi, 4.000 kg varză, 2.000 kg ceapă și alte mii de ki­lograme de castraveți, do­vlecei, morcovi, pătrunjel, ardei iute. Pe lîngă aceste legume, se mai găseau 2.000 kg piersici de calitatea I. La prima vedere o situație bună, deși în magazin se simțea lipsa ardeilor grași, vinetelor sau a unor fructe de sezon. Șeful de Constantin Șovîi ne-a unitate, mo­tivat lipsa unor sortimente, prin faptul că nu totdeauna depozitul onorează întoc­mai comenzile. Sunt zile, spunea el, cînd la anumite ore în magazin, deși are o poziție centrală și în ju­rul lui nu se găsesc altele cu același profil, se simt goluri la unele produse cău­tate. Insistențele telefonice la dispecerat sunt primite adeseori cu : „Mai slăbeș­­te-ne, tovarășe, cu atîtea te­lefoane, că o să-ți trimi­tem“. El continuă să insiste pentru că numai astfel pe luna iunie, la un plan de 1.330.000 de lei, a vîndut produse în valoare de 1.700.000 lei. Pe luna curen­tă, magazinul are un plan mai mic și peste 2-3 zile îl și poate realiza. La aceasta concură și aportul persona­lului, destul de redus, dar care își face cu prisosință datoria. Intr-o altă zonă a orașului, în piața Badea Cârțan, la magazinul I.J.L.F. nr. 9, un­de responsabil este un pri­ceput om de comerț, Gheor­ghe Dina, de asemenea se găsea o cantitate mare de marfă. Atît în piață, la pub­uri, cît și în magazin­e roșii de calitate (cca tone), cartofi (11 tone), var­­­ză (12 tone), piersici (6 to­ C. HIRȘOVA (Conf. In pag. a lll­a) 0 în această perioadă fondul de marfă este în mare parte asigurat . Unde responsabilii sunt buni gospodari, magazinele sunt aprovizionate corespunzător . Unele sortimente de legume și fructe lipsesc încă din magazine

Next