Drapelul Roşu, octombrie 1982 (Anul 38, nr. 11714-11740)

1982-10-01 / nr. 11714

ANUL XXXIX NR. T7.714 VINERI, 7 OCTOMBRIE 7982m 4 PAGINI, 59 BANI Printr-o tem­a organizare a muncii, fiecare eră buna de lucre iu c­ep SĂ GRĂBIM STRÎNSUL RECOLTEI ȘI ÎNSĂMINȚAREA CULTURILOR DE TOAMNĂ După o perioadă de cu­loare și temperaturi timp ri­dicate vremea a devenit in­stabilă, în unele zone au că­zut precipitații, iar prognoza meteorologică indică și pen­tru zilele următoare averse izolate de ploaie. Avînd H* ved­ere acest«­ condiții și­ vo­lumul mur» de lucrări agri­cole ce trebuie efectuat In­tr-un timp scurt estic impe­rios, necesar ca toți lucrătorii satelor, indiferent­­ te locul de muncă, inclusiv navetiști» să participe­ activ, din zori Pe ogoarele cooperativei agricole de la Topolovățu Mare peste 1.100 din oameni participă zilnic la culesul știuleților d­e pe cele 1.098 hectare cultivate. — Noi am hotărit sa recol­­tămi manual întreaga supra­față de porumb — ne spu­nea­ ieri tovarășul ing. Ioan Josu, președintele cooperati­vei agricole. Producția este­ bună și dorim să evităm ori­ce pierderi, realisind, tot­odată, însemnate economii de motorină. Participarea și muncă este corespunzătoare­, cu excepția unor navetiștii care sunt așteptați, să ne sprijine la culesul­ celor IOT hectare cu­ mere de toamnă- Țin să mai am­intesc, că anu­minat recoltatul sfeclei zahăr și producția metec este de 51.000 lf cillogram­e ră­dăcini la hectar.. De aseme­nea.. S-a încheiat și semăna­ și pină-noapte, la recoltatul porumbului, sfeclei de zahăr­­legumelor, fructelor, strugu­rilor, la strînsul tuturor re­surselor de furaje. De ase­menea, ta arat și patului germinativ zatorii trebuie sa acționeze zi și noapte, la schimburi duble și prelungite­­ iar la semănatul culturilor de toamnă să muncească ia lu­­mină, respectînd normele de calitate pentru a crea misele obținerii unor pr­duc#i maxi în anul viitor. tul cailor- 3000 hectare cu orz, inc <fe­minine trecem, te cele 800 hectare prevăzute cu grilă intr-adevar,, volumul mare de luc­tări agricole solicită participarea activă a tuturor locuitorilor satelor,, inclusiv a navetiștilor, t­a. aceste zi­le, concomitent cu recoltarea porumbului se lucrează la strinsul producției d­e pe cele T.000' hectare cultivate’ cu soia,, iar mecanizatorii muncesc zi și noapte te e­­x.0CUtarea­ arăturilor și, pre­gătirea­ paiului, germinația. In ritm intens se acționează și­ la ft­si­llizarea fura­jelor, ceapzTnxiU­-se­ pîtru acum și 100 tone. Dană la culesul stru­gurilor se află zilnic 120 de elevi, îns atît mai mult este­ așteptată și participarea la fiscru a tuturor celor 460 de navetiști din satele­ comunei Topolovățu Mare. Organizîndui-și munca ca spirit de răspundere, coope­ratorii și mecanizatorii din cooperativele agricole d­e producție din satele Berizai și Stamora Piom­ână, comuna Sacoșu Turcesc, ara încheiat deja de citeva zile semănatuii orzului pe­ 120 și­ respectiv 100 hectare. In­ cursul­ zilei de astăzi- în cadrul CU.A.SIC. Sacoșu Turcesc se va încheia această lucrare te CTtvești (65­ ha.)­, UTiuc (IOT ha), Șipet (300­ ha), și Cadirr (MB: fta) precum și semănatul­ orzoai­cei la Moșnița Nouă ha)­, fix aceste­ unități a­u IOT în­ceput din plin­ și semănatul griului Rămase fir. urmă, cu lucră­rile de semănat suni C.A..P. Tormac, (președinte ) Tóthi și inginer șef. A. Sciurtescu), unde prin ieri dimineață se­ semăn­aseră cu orz doar 200 di» cri« 300­ hectare plani­fi­cate, precum și CA.P. Saco­șa Turcesc (președinte­ SI Dragansk­ și­ inginer șef, I. Micloș) unde,, pînă­ la­ cea ată ocă, nu sunt, sub braz­at­­dă semințele de orz decât pe 100 ha (fin cele 250, planifica­te! Pi­ aceste unități­, tarife munca este­ slab organizată și ineficient condusă,, specia­liștii, conducerile colective trebuie să să grabnice mă­suri de recuperare a rămâne­rilor in urmă spre » o» se ieși i­n epoca­ optimă­ cu a­­ceasta lucrare. Cu toate forțele la culesul porumbului­ la C.U.A.S.C. Sacoșu Turcesc C.A.P. Kiernii și­ St­amor­a Roman a încheiat semănatul orzului au Privikicție bane de struguri Prin respectarea­ tehnolo­giei stabilite șii efectuarea tuturor lucrărilor la timp și de bună­­ calitate, personajul muncitor­ all LAT. Becas, a pus bazele unei producții marii de struguri pe cele 585 hectare cultivate oir die pe­ rod. După cum ne infirmea­­tovarășul dr. ing. Ion Roșea, directorul intreprin­­lerii iv prevederile: da, plai»­­o­r fi depășite cu, cel puțin, 100 tone de struguri. Munca recurge la flux continuat,d­ar concomitent ci­ vinii,ca­d­a se­ livrează struguri masă pentru magazinele de și piețele Timișoarei. Siitmul ia recoltat este bun, alături­ de forța de muncă existentă — 81­0 oamenii — participă SO ® studenți de la U­nivarsitaite­ și­ 400; studenții de 1 ® Facul­tatea de electrotehnică Bi­lanțul de piuă acum consem­nează realizarea a 50­ la sui­tă din producția, planificată, iar la strugurii de­ masă fa­ță de o prevedere de 710 to­ne s-au livrat peste 800­ to­ne, cantitate care va fii de­pășită substanțial a crim­pei, fotografie din activitatea OlzmenUor muncii ) la I.S.T.M. Timișoara, care au participat ca maximă sponsabilitate la recoltarea porumbului și elibera»«» terenului. Ritm ne­satisfăcător la ifîsilozarea furajelor Analizînd stadiul însiloză­­rii la cooperativele agricole din județul nostru, reiese că din­ programul stabilit, pen­tru perioada< mai i — septem­brie, de- 486,000 tone, pînă ieri dimineață s-au rea­lizat numai­ 309,751 to­ne. Faptul că se putea insiloza mai mult ni-i oferă exemplul unităților agricole din consiliile unice agroin­dustriale Jebel, Vechi, Gă­­aia, Variaș Dudeștii unde sunt realizări cu mult peste media județului. In schimb, foarte slab s-a­ acționat la c­ooperativ­ele agricole­ din C.U­.A.S.C. Găvojdiă, arade s-au fosilezat­ numai 3360 to­ne din 8­230 tone prevăzute in programul pe cinci­ luni. De asemenea, lai­monsUm­i et­nic agroindustrial Lugoj, sunt realizate 11.280 tone- din 201500; cane; 1a Bethausen, — 5.546 tone (lBcaSB- tone stabi­lite- in program); BslSmț —. SÍS90 tone (W.09O tone), Pe­riam — 7:256, tone (.13.180 to­na);, Biled — 17.070 tone (35.290’ tone); Qcțișpajra, — 14.032 tona (26.030: tone); etc- A, K.VCHITOVAN Im. zilele noastre- sa scria și sa citește isterie- maii mualt cai pridindt în tescuit. Mereu mai mulți oameni­­­ te diferi­te peorens'Uri și orientări po­litic«­ fac apel te literatura istorică, te imens» experien­ță umană consemnată­ in ea,, pen­tru a găsi răspunsuri la întrebările arzătoare ale prezentului. Dar istoria poa­te deveni o adevărată în­vățătoare, „magistra vitae“ cara spuneau anticii,­ numai dacă este­ realmente științi­­fiică. GaraehiraiM* «mi»« fi»­, lu­crări de istorie nu pot a­­vea perenitate­ decit dacă ex­primă adevărul obiectiv și sunt susținute de o bază do­cumentară amplă, care nu­ omite în mod deliberat­ anne gws­te aspecte sau laturi alte­­fenomenului analizat. Este un merit de­ seamă al condu­cerii Partidu­lui Comunist Român de a­ © mbtum­a­t cercetarea­ istorică din­ țara noastră în această direcție. Așa­ cum a precizat secretar­­sud generali ai partidului, nostru, iacă în 1960, istoria­ trebuie­ să înfățișeze faptele­, fenomenele, procesele au după criterii de: consiu»»c­lură politică, după dorințele su­biective al­ ® oameni fin, du­pă­ nevoi politice de moment, ci așa­ cum s-au petrecut nu ®„ cu­ trăsăturile Io ® pozitive, progresiste dar și cu părții ® firetunecate, regresiv«. .> ex­presie elocventă și unei a­­­semenea, cunoașteri profunde a­ trecutului poporului nos­tru o» constituie însuși Pro­gramul Partidului Comunist­ Român, în a cărui inițiere și elaborare nodul hotărî!«« I-a avut tovarășul Nicolae Ceaușescu, și care prezintă, spri­jiniindu-se pe­ rezultatele cercetării științifica, sin­­teză­ succintă, istoria, intr-a­de milenii a­ poporului, român­, realizăriile și luiptele sale e­­roice’ duse­­ fe-a Hangul ne­­muritor, pina to zilele- noas­tre. Istoria­ nu poate­ fi despăr­țită te politică. Nu a fost niciodată. Indiferență, cind scrii istoria, nu există N­i; poto existai zeci­, istorici ad>­­gaijați.. Pentru un isteme pro­gresist și patriot, criteriul sum­ei» îi­ cerceta«« este a­­cete' al respectării adevăru­lui,, chiar dacă undi cercetă­tori dau alite găuri nu» respec­tă iotod­eauna- fegite eticii studierii­ trecutului. Aflînd­ și co­municînd adevărul isto­ric, cercatătorrul. sprijină e­­fo­rtul de formulare a unei politici corecte, corespunză­toare ceriințelor vieții și tot­­odată contribuieș­te întărirea conștiinței de sine a fToporu­­­lui, cultivă spiritul de res­ponsabilitate, al cetăț­ii uu dar față de prezentul și viitorul țarii. Prețuirea deosebită de ca­re se bucură istoria în țara noastră este puternic reflec­tată și în documentele Ple­narei C.C al P.C.R. din 1-2 Luni. a.e. „Stabilirea locului în istorie, a originii și conti­dunărean al poporului ro­mân — a spus tovarășul Nicotee Ceaușescu pe această plenară — constituie funda­­mentul oricărei activități ideologice, teoretice și poli­tico-educative. Nu se poate vorbi­­ de educația patriotică socialistă fără cunoașterea și cinstirea trecutului, a mun­cii și luptei înaintașilor noș­tri“. Această poziție a secre­tarului­ generali ai P­CJL ste­­ră te istoria patriei continuă o veche­ tradiție a poporulu­i nostru. Studiul­ trecutului reprezentat de-a lungul mum­a­ilor generalii o componentă însemnată a culturii roma­nești. Int­rifighid pepitân­d fu­ncția sacrel-postici și cea educativă a ktocifii. aiarele cărtura­r­găritceanu voeaHsa Stihail K­o­­scria: „Istoria românească să ne fie mai a­­les cartea de căpetenie, să ne fie paladin­ național­ tiții noastre. Intr-însa vom învă­ța ce am făcut și ce trebuie să mai facem, printr-insa praf. univ. dr. WIIAIAM MARIN f­ibret.. in pact. a TIT-afi Forța educativă a adevărului istoric •Secția 100 a intireprindeti» J Electrometat” Timi­ și Kira­­ta Ir ger și Andrei Lambert — fruntași în întrecerii socialistă. agine: reglări» fo­sif t £ itth)­ (Foto r N-. el.UJBLANL'ș OAMENI AI MUNCII ! DIN AGRICULTURA,! LOCUITORI AI SATELOR ORAȘELOR Participați cu toate forțele și mijloacele, 5 cu toata puterea de­­ munca la stringerea. . . transportul și depozi­­­­­­tarea grabnica, fara­­ pierderi, a recoltei ! de toamnă! Asigurați livrarea ? în întregime a canti­­­­taților de prevăzute la produse f fondul­­ de stat, în interesul­­ aprovizionării în bu­ne condiții * popu­lației, satisfacerii ne­voilor generale ale economiei naționale! k.wmo»-«x-w».x>.m»taavn • CRONICĂ TIMIȘEANÃ O CRONICĂ TIMIȘEANĂ D ^ SIMPOZION». As­tăzi, 1 octombrie, înce­­pind, de la, ora 12­, va avea loc, în Amfiteatrul A. 1.1. al Ui­iversitâții din Tiimișoara, un simpozion așteptat cu interes pen­tru tema­ sa generoasă: „Opera t­o­­v­a­r­o­ș. a­n­u­i Ni­colae Ceaușescu — contribuție de înestîma­­bilă valoare la îmbogăți­rea teoriei și practicii re­voluționare“".. In cadrul manifestării­, organizate cu prilejul „ttocarea căr­ții românesti”,­ de Comi­tetul de partid tea Cen­tri»­, universitar Timl­ișoa­­ra- vor expune : academi­cian, soara, Aratora,, prof. te. loara Cornea, prof. dr. Petru Oaița,, prof. dir., i­igi Francisc Kovács, și, dr. Parai. Szecesfit». • UNITATE OR. A­­GREMENT. ȘI PRESTĂ­RI DE SERVICII. La Sararab­otelli Maare se des­­făș­roară lucrările de ame­­najaare a urnei materne u­­nități de agrement și de prestări de servicii cu caracter sportiv. Situată în. sta:. Stadiora, noua­ u­­nitate va dispune de o terasă pentru, plajă, punct de alimen­ta­ție pu­blică,­ camera de cazare, cabine-garde­robă, ura bazin, interior și altul în aer liber, alimentate cu apă geotecmalâ, ateliere de coafură, frizerie etc. Noul obiectiv, amenajat, de cooperativa „Bănățea­­nul“,, urmează să fie ter­minat și­ dat in folosință în primăvara anului vi­­itor.

Next