Drapelul Roşu, martie 1983 (Anul 39, nr. 11841-11867)

1983-03-01 / nr. 11841

ANUL XL NR. 11.841 MARTI, 1 MARTIE 1983 4 PAGINI, 50 BANI OAMENII MUNCII TIMIȘENI DESFĂȘOARĂ O MUNCĂ ENERGICĂ. Întreprind acțiuni eficiente pentru înfăptuirea hotăririlor CONFERINȚEI NAȚIONALE A PARTIDULUI Uzina in care întreg personalul învață • Reciclarea și perfecționarea calificării pro­fesionale, la nivelul exigențelor tehnicii actuale • Din experiența consiliului oamenilor muncii de la întreprinderea „Electrobanat" Timișoara * In consens cu indicațiile date de secretarul gene­ral al partidului, Nicolae Ceaușescu, tovarășul în oc­tombrie 1982, cu hotărîrile­tabilite de Conferința Na­țională a partidului privind perfecționarea permanentă a pregătirii profesionale și tehnico-științifice a tuturor oamenilor muncii — ne spu­nea tovarășul Emil Iova, se­cretarul comitetului de par­tid de la întreprinderea „E­­lectrobanat“ — consiliul oa­menilor muncii din unitatea noastră a stabilit ca progra­mele inițiale să fie revăzu­te și readaptate, în spiritul orientărilor menționate, ast­fel încît toți oamenii muncii, indiferent de funcția pe care o ocupă, să frecvente­ze obligatoriu cursuri de reciclare profesională în anul 1983. In acest sens, la nivelul întreprinderii, s-a constituit comisia de pregă­tire, perfecționare și pro­movare în muncă ; ea are ca atribuții principale: sta­bilirea cerințelor generale de perfecționare a califică­rii personalului pe între­prindere și secții, urmărirea și îndrumarea elaborării programelor de perfecționa­re la nivelul secțiilor și for­mațiilor de lucru. Avîndu-i, in continuare, ca interlocutori pe tovară­șii Gheorghe Mitrofan, șeful biroului personal-Invăță­­mînt, și loan Jumanca, in­spector principal cu Invăță­­mîntul, reținem că proble­ma ridicării nivelului de ca­lificare profesională și a lărgirii orizontului de cu­noștințe tehnico-științifice ale oamenilor muncii din Întreprindere este privită cu maximă responsabilitate de factorii de conducere ai u­­nității. în anul trecut, de exem­plu, pe baza planului de re­ciclare profesională, repar­tizat de centrala industrială de resort, au fost cuprinși în cursurile de perfecționa­re 1.358 oameni ai muncii, din care 1.205 muncitori, 43 tehnicieni, 44 economiști, 24 maiștri, 30 ingineri și sub­­ingineri, 12 cadre de condu­cere, iar pentru anul 1983, consiliul oamenilor muncii din întreprindere a hotărît includerea la diverse for­me de perfecționare a pre­gătirii profesionale a între­gului personal muncitor din unitate. în acest an, cursu­rile de reciclare sunt orga­nizate pe compartimente, iar în cadrul secțiilor de pro­ducție pe formații de lucru specializate, desfășurindu-se săptămînal, la sfîrșitul pro­gramului de lucru pentru lucrătorii din schimbul I, iar pentru ceilalți înainte de începerea schimbului res­pectiv. In vederea asigurării con­dițiilor optime de­­ desfășu­rare a cursurilor de pregă­tire profesională și creării bazei materiale necesare, au fost luate măsurile de ri­goare. Astfel, s-au amena­jat 6 săli de curs — cîte una pentru fiecare secție — și s-au întocmit grafice de desfășurare a cursurilor din secțiile respective, eșalonat pe zile și formații de lucru, astfel încît zilnic pot fi in­struite cîte două formații în fiecare sală ; pentru fiecare secție a fost numit și instru­it un responsabil, care răs­punde de ridicarea gradului de calificare profesională și care, împreună cu șefii de ateliere și formații, stabi­lește cerințele individuale de perfecționare ; programa tematică a cursurilor de re­ciclare s-a întocmit dife­rențiat, ținîndu-se seama de specificul formațiilor de lucru; au fost numiți lecto­rii și instructorii cursurilor. La elaborarea programelor de reciclare au colaborat responsabilii cu perfecționat ION CIUCA (Conf. in pag. a lll-a) Materiale de construcții peste prevederi Colectivul de oameni ai muncii de la întreprinderea de produse ceramice din Jimbolia a încheiat primele două luni ale acestui an cu importante sporuri de pro­ducție. Astfel, printr-o mai bună organizare și coordo­nare a întregii activități, prin aplicarea în procesul de fabricație a unor tehnologii noi, de mare productivitate, planul fizic „la zi“ consem­nează plusuri de 200.000 bu­căți țigle ceramice, 3 tone poliester armat cu fibre de sticlă, 5.000 mp plăci stabi­lit, produse de stringentă necesitate șantierelor de construcții din întreaga țară. S-au evidențiat, în mod cu totul deosebit, echipele de cuptorari și presatori con­duse de maiștrii Ilie Știr­­bescu și, respectiv, Iosif Ertl. Grindă pivotantă pentru excavatorul gigant ce se reali­zează la I.M.T., utilaj de mare importanță și necesitate exploatărilor miniere de su­prafață. In imagine­a surprinsă, în plină activitate, o parte din echipa fost de lăcătuși condusă de Coriolan Gîrboni. SPRE ȘANTIERELE DE MUNCA PATRIOTICA Brigadă utecistă timișeană Continuind bogata tradiție a brigadierilor, ieri, Casa tineretului din Timișoara a cunoscut din nou animația tinerilor în salopete albas­tre. A fost constituită­­ în prezența unor activiști ai Comitetului județean Timiș și ai Comitetului municipal Timișoara ale Uniunii Tine­retului Comunist, precum și ai Inspectoratului școlar ju­dețean — prima brigadă din acest an a uteciștilor din ju­deț, care a și plecat, după­­amiază, pe Șantierul Națio­­­nal al tineretului de la Ter­mocentrala din Drobeta- Turnu Severin. Brigada este alcătuită din 50 de elevi de la Liceul industrial agricol "­iacova și Liceul silvic din Timișoara. însoțită de un activist al Comitetului jude­țean al U.T.C. și de maiștri­­instructori, brigada este ho­­tărîtă — după cum ne-a de­clarat la plecare comandan­tul și secretarul organizației U.T.C. al acesteia, Ioan Cirlejan , să înscrie noi fapte de onoare în cartea brigadierilor timișeni. Deplină aprobare, puternică satisfacție și bucurie față de rezultatele deosebit de rodnice ale noului dialog la nivel înalt româno-bulgar TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România Cu vibrantă mîndrie patriotică, alături de între­gul popor, intr-o deplină unitate de cuget și simțire, animați de cele mai profunde sentimente de dragos­te și admirație față de dumneavoastră, mult iubite și stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, oamenii mun­cii din județul Timiș — români, germani, maghiari, sîrbi și de alte naționalități —, își exprimă puternică satisfacție și bucurie față de rezultatele deosebit de rodnice care au încununat și de această dată vizita de prietenie întreprinsă, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, in Republica Populară Bulgaria, eveniment de semnificație majoră în cronica tradiționalelor ra­porturi de prietenie și colaborare multilaterală din­tre partidele, țările și popoarele noastre, contribuție de seamă la promovarea cauzei socialismului, în­țelegerii și păcii în Balcani și în întreaga lume. Primirea sărbătorească ce v-a fost făcută pe pă­­mîntul țării vecine și prietene reprezintă o expre­sie grăitoare a prețuirii și admirației de care vă bucurați pe toate meridianele planetei, o nouă și stră­lucită confirmare a justeței politicii externe promo­vate cu consecvență de România socialistă. Conferirea, cu prilejul celei de a 65-a aniversări a zilei dumneavoastră de naștere, a înaltului ordin bulgar „Stara Planina“ cu eșarfă — semnifică prețu­irea de care se bucură activitatea dumneavoastră de dezvoltare și întărire a prieteniei și colaborării fră­țești dintre Partidul Comunist Român și Partidul Co­munist Bulgar, dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria, dintre poporul ro­mân și poporul bulgar. Această nouă întîlnire la nivel înalt romăno-bul­­gară, a 30-a în ultimii 18 ani, convorbirile purtate, documentele semnate conferă și acestei vizite în ța­ra vecină și prietenă dimensiunea unui moment major care deschide noi și ample perspective colaborării multilaterale olășești dintre România și Bulgaria în­­scriindu-se ca o contribuție de seamă în lupta pentru triumful socialismului, al prieteniei, progresului și păcii în Balcani, Europa, în întreaga lume. Reafirmîndu-și deplina satisfacție și aprobare fa­ță de rezultatele fructuoase ale vizitei pe care au­ în­­treprins-o, mult stimate și iubite tovarășe secretar general, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, la Republica Populară Bulgaria — oamenii muncii din județul Timiș, în frunte cu comuniștii, se angajează solemn și cu acest prilej de a-și înzeci eforturile, de a-și mobiliza toate energiile pentru înfăptuirea exem­plară a prețioaselor dumneavoastră orientări, îndem­nuri și indicații, de a-și spori contribuția la înflorirea patriei noastre socialiste. In aceste momente în care, mai mult ca pricina, se impune să se acționeze cu toată hotărirea pentru soluționarea în interesul popoarelor, a marilor pro-COMITETUL JUDEȚEAN TIMIȘ AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, CONSILIUL POPULAR AL JUDEȚULUI TIMIȘ (Conf. în pag. A IV-A) Mi­ amintesc că Arghezi scria că mărțișorul ar fi „cel de-al treilea strop de diamant, dedesuptul bărbiei și în despicătu­­ra sinilor din horbotă și cămașe“ și de acel obicei strămoșesc de a înnoda, primăvara, panglica îm­pletită de ramura pomu­lui din livadă, pentru ca pirgul să nu înârzie, floarea să iasă la timp, iar rodul să fie bogat. Natura primește găteli noi. Șoapta fulgilor dis­pare, perdelele cerului se dau la o parte și se ivește tot mai des soare­le, vintul rece a obosit să mai vinzulească. Nici un anotimp nu-i mai bo­gat in frumuseți, mai plin de vitalitate și pros­pețime. Ne dă poftă de viață, de muncă. Alături de natura care renaște, ne simțim mai tineri, întreaga ființă ne este încărcată de optimism și elan. Cred că nu intimplă­­tor mărțișorul, acea gin­gașă podoabă, se dăru­iește primăvara. Să-l o­­ferim — însoțit de un­ gînd bun — mamei, so­ției, iubitei, colegei de muncă, oricui ne drag și să nu uităm este co­piii. S-o facem in nume­le dreptului la fiindcă, așa cum ne viață, în­vață ghioceii și mugurii, primăvara rămine mare­le anotimp al dragostei de viață. STELA RADU-ONU GlNDURI DE MARTIE

Next