Drapelul Roşu, martie 1983 (Anul 39, nr. 11841-11867)

1983-03-22 / nr. 11859

DEZBATERI EXIGENTE, PUTERNIC ANCORATE ÎN CERINȚELE PROCESULUI PRODUCTIV însemnări pe marginea adunării activului comi­tetului de partid de la întreprinderea mecanică Timișoara înscrisă ca un moment important in viața organelor și organizațiilor de partid, a fiecărui comunist, aduna­rea pentru dare de seam­ă a activului comitetului de par­tid de la întreprinderea me­canică Timișoara a prilejuit examinarea aprofundată, de­plin responsabilă a activită­ții desfășurate de la alege­rile precedente până in pre­zent, relevarea succeselor si căilor care au condus la dobindirea lor dar, mai a­­les, reliefarea neajunsuri­lor, luarea de noi măsuri in vederea ridicării la cote superioare a întregii munci de partid și concomitent a eficienței economice căreia trebuie să i se subordoneze tot ceea ce se întreprinde pe plan educațional. Atit da­rea de seamă a comitetului de partid cu­ si lmările de cuvint, care au fost substan­țiale, la obiect, critice și au­tocritice, au situat in cen­trul atenției tezele, ideile, orientările de inestimabilă valoare teoretică si practică precum și sarcinile rezultate din Raportul tovarășului Nicolae Ceaușescu la Confe­rința Națională a partidu­lui, din celelalte documen­te adoptate de marele forum comunist. Amintind unele succese din anul 1982: realizarea produc­ției nete in proporție de 101,8 la sută, cu un plus de 20,6 milioane lei, a productivită­ții muncii cu 101,9 la sută sporul înregistrat fiind de 3.006 lei pe am al beneficiilo­r 101,2 la muncii, sută, cheltuielilor materiale 99,7 la sută, cu 1,8 milioane lei mai puțin decât prevedea planul etc., ca motiv de ar­gumentare că atunci când se acționează hotărit oamenii pot învinge greutățile, iși dovedesc priceperea, pasiu­nea, competența, dezbaterile au insistat, așa cum era și firesc, asupra neajunsurilor care pun in lumină nefavo­rabilă prestigiul ciștigat in decursul anilor de acest ini­mos colectiv. S-a arătat, de pildă, că la indicatorii de bază intre care : producția marfă, producția marfă vîn­­dută și încasată, planul pri­vind exportul, nerealizările sunt mari. Vorbitorii au pus accentul pe lipsa de perse­verență si de exigență in or­ganizarea temeinică a pro­ducției și a muncii, în asi­gurarea unor comenzi fer­me și livrarea la timp produselor, in încasarea va­­­lorilor facturate etc. Cu con­secințe dintre cele mai ne­plăcute s-a înscris in con­textul neimplinirilor indisci­plina in producție care s-a manifestat sub forma folosi­rii necorespunzătoare a fon­dului de timp a personalului muncitor. Numai in anul trecut s-au semnalat peste 24.000 absente nemotivate ji multe alte învoiri, plimbări de la un loc de muncă la altul etc. Mai neplăcut este faptul că intre cei care de­țin recordul absențelor și învoirilor se află și membri de partid ca Mărgărita Di­­mitrie (organizația de bază nr. 27), Nicolae Berneanțu (organizația de bază nr. 16 M.R.), Vi­orel Buzatu (orga­nizația de bază nr. 14 M.R.) și împotriva cărora niștii din organizațiile comu­cate ii au in evidență nu au luat atitudine combativă. Astfel de acte reprobabile, bitoare pentru situația păgii­eco­nomică a unității nu au con­stituit nici obiect de criti­că pentru propaganda vizua­lă , expunerea cazurilor res­pective la gazetele de pere­te și gazetele satirice putind avea influență favorabilă nu numai asupra celor care au greșit ci și asupra altora. Supunînd criticii aspre, fă­ră menajamente­le semnalate in neajunsuri­activitatea economică, pe tărimul mun­cii organizatorice și al pro­pagandei de partid, aduna­rea a subliniat necesitatea ca in fiecare organizație de partid, in cadrul grupe­lor de sindicat, organiza­țiilor U.T.C., să se acționeze cu maximum de răspunde­re pentru îndeplinirea inte­grală a planului pe trimes­trul intîi a.c., cea de-a doua jumătate a lunii martie fi­ind hotăritoare în privință. S-a cerut, de această ase­menea, ca în continuare a­­tenția tuturor factorilor edu­caționali să fie concentrată in direcția realizării ritmi­cității si calității produc­ției, onorării zi de zi, deca­dă de decadă, de către fie­care formație de lucru, sarcinilor de plan și a a­n­­a­gajamentelor asumate in în­trecerea socialistă. ION ULARU IONEL BOGDAN (Urmare din pag. I) nici o clipă din cursul zilei este necesar să li se asigure hrană caldă în cîmp, iar in locurile mai îndepărtate de localități — condiții de odih­nă pe timpul nopții. Este in­terzis ca la terminarea pro­gramului de lucru rele să fie aduse la tractoa­sediu, acestea urmînd să fie parca­te în cîmp și păzite , la fel este interzis ca tractoarele să fie folosite la alte lucrări decit cele de pregătire a terenului și semănat, ali­mentarea cu motorină făcîn­ ----------------------------DRAPELUL ROȘU 11.859 ACTUALITATEA CULTURALĂ • ACTUALITATEA CULTURALĂ Săpt­amina artelor la Cenad Ieri, in comuna Cenad a debutat una dintre cele mai interesante „Săptămini cul­turale“ din județ, înscrisă sub titlul „Arta, modalitate de exprimare a înaltelor sentimente umane“. Prima zi a fost dedicată arhitecturii și a cuprins o expunere pre­zentată de profesorul Ioan Sarafoleanu pe tema conți­nută în genericul săptămî­­nii, un spectacol muzical­­coregrafic, „Pentru a patriei cinstire“, susținut de eleva Școlii generale (instructori, prof. Lucian Dunea și Gh. Velciov), vernisajul expo­ziției „Realizări ale arhitec­turii timișorene“, organiza­tă in colaborare cu IPROTIM, simpozionul în­soțit de proiecții „Momente din arhitectura româneas­că“, condus de muzeografa Liliana Roșiu, expunerea, „Specificul arhitecturii lo­cale“, prezentată de Lia Ro­­dica Stoian, primarul nei, și masa rotundă comu­n Ar­hitectura românească, factor de educație patriotică și es­tetică a maselor condusă de secretarul adjunct al co­mitetului comunal de partid, Gheorghe Doran. Astăzi, a­­re loc „Ziua cinematogra­fiei“, programind intre alte­le o intilnire cu scriitorul Paul Eugen Banciu. In conti­nuare vor fi dedicate zile teatrului, (miercuri), artelor plastice (joi, conferențiază criticul de artă Deliu Pe­trolul. Ziua de vineri va fi dedicată literaturii iar sim­­bătă și duminică dansului și, respectiv, muzicii. PREGĂTIREA TERENULUI du­se — obligatoriu — la ca­pătul tarlalelor. Concomitent cu punerea la punct și verificarea semă­nătorilor de porumb trebuie să se facă și instruirea me­canizatorilor ce iau parte la această importantă acțiune, mai cu seamă că, pentru pri­ma dată, porumbul va fi cul­tivat intensiv pe o suprafa­ță de 34.000 hectare, urmînd să se obțină cite două va­goane de știuleți la hectar. Cu­ privește obligativita­tea strîngerii tuturor restu­rilor vegetale de pe terenu­rile cultivabile și arderea lor la marginea tarlalelor, men­ționăm posibilitatea efectuă­rii acestei operațiuni și cu ajutorul elevilor, a persona­lului din serviciile și unități­le neagricole din sate și co­mune, la ora actuală neexis­­tînd altă sarcină mai urgen­tă și mai importantă decit executarea la timp a lucră­rilor din campania agricolă. Duminică s-a încheiat etapa județeană a folclorice, de dans clasic, modern și contemporan, concursului formațiilor coregrafice, dans tematic, de obiceiuri popu­lare și ansambluri folclorice din cadrul actualei ediții a Festivalului național „Cîn­tarea României“. Competiția a cuprins șase spectacole susținute pe scenele locali­tăților Făget, Lugoj, Buziaș, Sînnicolaul Mare și Timișoara (Clubul C.F.R. și Casa tineretului). S-au întrecut formații și interpreți de la casele de cultură, cluburi muncitorești, cămine culturale. Asupra evoluției formațiilor vom reveni odată cu comunicarea premiilor. In fotografie . Echipa de dansuri de la întreprinderea de detergenți. Prezență valoroasă, genuri în regres Etapa zonală de la Timi­șoara a Festivalului artei și creației studențești, ediția a XV-a, înscrisă Festivalului național „Cîntarea Româ­niei“, a însemnat o reușită, formațiile care au evoluat demonstrînd valori remarcabile. Cei peste scenice 1000 de participanți din centrele universitare Timișoara, Re­șița, Hunedoara și Petroșani au înmănuncheat în specta­colele concepute și interpre­tate de ei atât momentele ce­le mai semnificative ale vie­ții universitare, cit și ele­mentele tematice care reflec­tă profundele sentimente de dragoste față de patrie și partid, deplinul angajament de participare exemplară In vastul proces al construc­ției socialiste. Prima și cea mai îmbu­curătoare concluzie pe care o putem desprinde este e­­xistența în toate centrele u­­niversitare a unor formații de tradiție la care preocu­parea pentru îmbogățirea repertoriului, pentru diver­sificarea formelor de expre­sie artistică este definitorie, succesele lor la etapele fi­nale constituind o justifica­tă răsplată a muncii con­tinue și neobosite. „Doina Timișului“ și „Mladostul" (folclor Timișoara), corul Fa­cultății de mecanică, dicul de teatru „Thalia“ Stu și Seminarul de etnologie al Universității (toate din Ti­mișoara), ansamblurile fol­clorice din Reșița și­șani, corul bărbătesc al Petro­In­stitutului de mine din Pe­troșani sunt exemple grăi­toare și promisiuni certe. La fiecare ediție, se Înre­gistrează o serie de prezențe valoroase ; căutările reper­toriale, montările expresive, talentul interpreților vin argumente pentru a de­se integra în circuitul valori­lor artistice, remarcîndu-se grupul satiric „T.T.“ al Fa­cultății de electrotehnică, ansamblul folcloric „Da­tina“ al Universității, noul ansamblu folcloric al com­plexului studențesc, dansuri­le prezentate de studenții institutelor de medicină și agronomie, formațiile rock „Celelalte cuvinte“ de și jazz („D.H.D.“), montajul și echipa de teatru de la Fa­cultatea de construcții, for­mația de teatru a Facultății de filologie din Timișoara și formația de teatru a stu­denților din Petroșani. Pe lingă acestea, cîteva indivi­dualități artistice distincte a căror evoluție viitoare tre­buie să impună o preocupa­re susținută din partea tutu­­ror factorilor responsabili: Daniela Gâdea (I.M.T.) — vioară, Adrian Dinu (Meca­nică) — chitară și muzică folk, Dan Ionescu (Mecani­că) — jazz, Hie Simion (I.M.T.) și Liviu Hopliteanu (I.P.T.) — umor. Au existat, însă, și în acest festival, o serie de nereali­­zări : regresul unor artistice, altădată bine genuri re­prezentate, cum ar fi for­mațiile de satiră și umor, creația literară, artele plas­tice, arta fotografică și cine­matografică, muzica folk etc, lucru ce trebuie să stea în atenția factorilor coordona­tori. Suntem­ convinși, că juriul, prin selecția riguroasă ope­rată, prin discuțiile purtate și indicațiile date, a realizat alegerea pentru faza finală a unor formații realmente valoroase și reprezentative pentru arta studențească, a căror evoluție, marcată de interesul crescînd al pro­tagoniștilor și de preocupa­rea responsabilă a unor in­structori pricepuți și ziaști, poate să conducă entit­fa un așteptat salt calitativ din rîndul mișcării artistice de masă. GHEORGHE CRIȘAN Urmări din pag. I. Urmări din pag. I. Urmări din pag. I. RITMICITATEA cu lățimi de 1400, 2000 2500 mm, precum și cinci in­­i­stalații timp I.V.B. — 1600. S-au produs, de asemenea, un număr insemnat de ștan­­țe pentru fabricarea rolelor și matrițe monobloc pentru producerea de acumulatori. Contribuții deosebite la rea­lizarea sortimentelor tite și-au adus echipele amin­de lucru conduse de Gheorghe Nedelcu și Teodor Stîngaciu, din secția utilaje NI, Rai"U, din secția utilaje Iosif I, formațiile din secția scule conduse de Gheorghe Stră­­inu Ion Sulea și Ion Cerbu. Cu toate că întreprinderea „Electrotimiș" va încheia a­cest trimestru cu rezultate bune în ansamblu, nu se poate vorbi și despre reali­zare ritmică a tuturor sor­timentelor planificate. De exemplu, execuția agrega­tului de sudat lanțuri minie­re și a instalațiilor fabricația izolatorilor pentru cera­mici se află în întîrziere, din cauza neasigurării în în­tregime, de către construc­tori și beneficiari, a docu­mentației și bazei materia­le necesare. In aceste ca­zuri, se impun măsuri con­crete pentru scurtarea ter­menului de execuție, cre­area unor condiții în care să se muncească la nivelul maxim al posibilităților, în vederea realizării planului la producția fizică în canti­tățile și sortimentele prevă­zute. Trebuie să se înțelea­gă, cu deplină de către fiecare răspundere, muncitor, specialist sau cadru de con­ducere, că toate toate sortimentele produselor cuprinse în plan au o destinație pre­cisă în mecanismul echili­brat al economiei naționale și, de aceea, fabricarea lor integrală constituie o nece­sitate obiectivă ce impune ca, zi de zi, decadă cu decadă, să se realizeze exemplar pre­vederile de plan la produc­ția fizică. dărțile populației se cere mai multă inițiativă din partea consiliilor popu­lare, a cetățenilor întru­­cît, la această oră, actuală a patrimoniului starea po­micol este necorespunzătoare. De aceea, facem un apel și pe această cale la toți locu­itorii județului de a acțio­na hotărit pentru înlocuirea pomilor îmbătriniți, nepro­ductivi, pe cei sensibili la boli și dăunători, cu pomi din specii și soiuri valoroa­se. In acest sens, precizăm că Trustul horticulturii a dispus ca toate magazine­le I.L.F. și punctele de pre­luare C.L.F. să vindă popu­lației materialul săditor ne­cesar, in funcție de specie, consiliilor populare reve­­nindu-le datoria să urmă­rească realizarea sarcinii de plan in acest sens. De ase­menea, consiliile populare comunale au misiunea de a mobiliza cetățenii la înfăp­tuirea obiectivelor prevăzu­te. Sarcinile stabilite in a­­cest interval de timp sunt obligatorii întrucit ele con­cură la refacerea patrimo­niului pomicol, deci la spo­rirea producției de fructe. „Săptămîna pomiculturii” Sesiune de comunicări științifice Ieri a început La „E­­lectrotimiș“ sesiunea de comunicări științifice pen­tru tineret „Tehnic-2000”, organizată de comitetul U.T.C. al întreprinderii. Prezintă comunicări ti­neri muncitori, tehnicieni și ingineri de la „Elec­trotimiș“, „Electromotor“, I.M.T., I.R.E.M., „Teh­nometal“, Institutul poli­tehnic „Traian Vuia", I.S.I.M. și Institutul pen­tru tehnica de calcul Ti­mișoara. La lucrările se­siunii — desfășurată în cadrul a trei secțiuni „Construcții de mașini, S.D.V.-uri, tehnologii“, „Electronică — electro­tehnică“ și „Calculatoa­re — automatică“ — au fost prezentate peste 50 din cele mai bune lucrări realizate în cercurile de creație tehnico-științifică i de masă.

Next