Drapelul Roşu, iunie 1983 (Anul 39, nr. 11920-11945)

1983-06-01 / nr. 11920

■I ANUL XL NR 11 920 B1 MIERCURI 1 IUNIE 1983 M 4 PAGINI, 50 BANI Documente de covîrșitoare importanță pentru dezvoltarea multilaterală a economiei românești Cuvîntările tovarășului Nicolae Ceaușescu la Consfătuirea de lucru de la C­C al P.C.R. și la marele forum al democrației noastre socialiste - Plenara Comună a Consiliului Național al Oamenilor Muncii și a Consiliului Na­țional al Agriculturii - vast program de activitate Asemenea întregului nos­tru popor, oamenii muncii timișeni, români, germani, maghiari, sîrbi și de alte naționalități, într-o deplină unitate de simțire și gîndire, au urmărit cu mîndrie pa­triotică și profund interes desfășurarea, la București, a două impor­tante eveni­­ante politice, osebit de sem­nificative t­u continua­ren­și puternica afir­mare a demo­crației socialis­te pentru întă­rirea alianței muncitorești-ță­­rănești: Con­sfătuirea de lu­cru de la Co­mitetul Central al partidului și Ședința comu­nă a Consiliu­lui Național al Oamenilor Muncii din industrie, con­strucții, transporturi, circu­lația mărfurilor și finanțe și a Consiliului National al Agriculturii. După cum este cunoscut din amplele rela­tări ale presei și ale radio­­*­elelviziunii, cu aceste ocazii retarul general al parti­dului, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, a rostit două cuvîntări care se constituie în documente politice de în­semnătate deosebită, ele o­­rientînd în perspectivă, cu înaltă competență și profun­dă cunoaștere a realităților, munca întregului partid și popor pentru sporirea, în continuare, a potențialului economiei românești. Subliniind succesele înre­gistrate, rezultatele pozitive dobîndite în prima parte a anului în toate domeniile de activitate, secretarul ge­neral al partidul­ui a insis­tat, de la bun început, pe necesitatea de a se soluțio­na mai hotărit, cu responsabilitate pentru totală dez­voltarea puternică a bazei energetice și de materii pri­me, acordînd, în acest con­text, prioritate punerii în valoare a noilor surse de energie, reducerii consumu­rilor energetice, a consumu­rilor materiale, precum și recuperării și reutilizării materialelor refolosibile, a subansamblelor și a diferi­telor piese de schimb, — ac­­­ele ramuri, va trebui să se asigure 50 la sută și chiar mai mult din volumul apro­vizionării tehnico-materia­­le. Concomitent, eforturile se cer a fi di­rijate spre di­minuarea gene­rală, toate a mobiliza­consu­murilor, a chel­tuielilor mate­riale, aceasta constituind, fă­ră tăgadă ba­za principiilor noului meca­nism economi­­co-financiar. Sporirea neîn­cetată a produc­tivității muncii, oglindind prin sine puternica dotare tehnică de care dispu­ne economia națională în ansamblul ei, arăta în con­tinuare tovarășul Nicolae Ceaușescu, se impune ca o coordonată esențială, ca o sarcină permanentă pentru (Conf. in pag. a lll-a) „Pentru înfăptuirea programului partidu­lui, a planului pe acest an și a planului cin­cinal, dispunem de tot ce este necesar. Tre­buie să acționăm cu toată hotărîrea pentru unirea tuturor forțelor oamenilor muncii, ale întregului popor pentru perfecționarea mun­cii în toate sectoarele, pentru creșterea rolu­lui statului în buna organizare a tuturor do­meniilor de activitate, într-o conlucrare strîn­­să cu noile organisme democratice, accen­­tuînd în acest fel caracterul democratic al societății noastre socialiste". A«uumutM'nuiMkMUWuu\ti;ummHUuiAKUUu\umuMntMtnv NICOLAE CEAUȘESCU ÍN ACESTE ZILE ÍN SATELE TIMIȘENE Oamenii muncii din agri­cultură, toți locuitorii sate­lor timișene, puternic mo­bilizați de aprecierile și în­demnurile formulate de to­varășul Nicolae Ceaușescu la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. pe proble­mele industriei și agricultu­rii, la Ședința comună a Consiliului Național al Oa­menilor Muncii din Indus­­tri­ai Consiliului Național al Agriculturii depun eforturi ■** susținute pentru a finaliza întreținerea culturilor, strînsul furajelor, pentru a crea premisele îndeplinită exemplare a prevederilor de plan pe acest an la produc­­­­ția vegetală și animală. — Sîntem într-un stadiu fm­ed cu întreținerea cultu­rilor și recoltatul furajelor — ne spunea ieri tovarășul ing. Ioan Colțea, directorul I.A.S. Teremia Mare. De a­­semenea, combinele, prese­le de balotat și celelalte uti­laje pentru campania de se­ FURAJELOR! ceriș sînt bine pregătite, ga­ta de a începe recoltatul cînd orzul ajunge în faza de coacere în pîrgă. Intrucît se menține, în sol, un defi­cit de umiditate, continuăm irigarea, zi și noapte, a bi­cemei și a pajiștilor. Prin mai buna furajare a vacilor, producția de lapte este su­perioară celei din aceeași perioadă a anului trecut. Consemnăm că la I.A.S. Teremia Mare mecanizatorii întrețin a doua oară ultime­ Adunarea cetățenească pentru propunerea de candidați în alegerile parțiale de deputați în Consiliile populare județean Timiș și municipal lugoj și Intr-o atmosferă de lucru deplină responsabilitate patriotică, la Lugoj s-a des­fășurat recent o adunare cetățenească cu caracter e­­lectoral. Participanții au fost informați de către tovarășul Gheorghe Stanciu, prim-vi­­cepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popu­lar municipal despre scopul adunării , depunerea candidaturilor de deputați în Consiliul popular al județu­lui Timiș pentru alegerile parțiale din 19 iunie a.c. în numele Consiliului județean al F.D.U.S. a luat cuvîntul tovarășa Viorica Bolborea­­nu, secretară a Comitetului județean Timiș al P.C.R. și membră a Consiliului jude­țean al F.D.U.S., care a pro­pus, în circumscripția elec­torală numărul 55 a Consi­liului popular județean Ti­miș, candidatura tovarășei Elena Pugna, secretar al Comitetului județean Timiș al P.C.R., iar în circumscrip­ția electorală numărul 1 a Consiliului popular munici­pal Lugoj, candidatura to­varășului Gheorghe Leucu­­ța, prim-secretar al Comi­tetului municipal de partid. Cu acest prilej, candidații propuși și participanții la discuții s-au angajat să-și aducă o contribuție sporită la realizarea sarcinilor de mare importanță ce le revin­ la suprafețe din cele 645 hectare cultivate cu porumb. In scopul obținerii unei pro­ducții mari, concomitent cu prașila I și a II-a s-au ad­ministrat și îngrășăminte chimice, 40, respectiv 50 kg azot substanță activă la hec­tar. Remarcăm răspunderea cu care lucrează tractoriștii Ion Pop, Petru Pop, Ioan Munteanu, Constantin Simi­­dronie, care respectă nor­mele de calitate, nu taie plantele, pentru a menține densitatea stabilită prin tehnologie. Menționăm că și soia, cultivată pe 134 hec­ A. BACHITOVAN (Cont in pag. a lll-a) MAXIMĂ MOBILIZARE DE FORJE LA ÎNTREȚINEREA CULTURILOR ȘI RECOLTATUL La cooperativa agricolă de la Uivar continuă în ritm susținut întreținerea meca­nică a porumbului pentru a asigura obținerea unei recolte mari în acest an. DE ZIUA INTERNAȚIONALĂ A COPILULUI i OCROTITOR PĂRINTE Cind plouă cu azur înaltul firii Și steaua dimineții rodește în cuvînt. Copii ai lumii-ntregi și ai iubirii. O, cît viitor aduceți pe pămînt! Ritmează pașii voștri oglinzile pe mări. Atîtea drumuri în ghiozdane-nmuguresc — Amurgul dă la greieri întîmplări Și macii roșii cîmpul îl șoptesc. Zîmbește-n palma voastră a patriei candoare Sub bolți de împliniri e timpul ei ardent­­uit în adevăr de brațe muncitoare . Eroii — comuniștii acestui vast prezent. Vegheați vă sînt azi anii sub zările albastre Cu părintești îndemnuri de-un brav Conducător Ce­ alăturea de Fiica dîntîi a țării noastre Pun temelii de soare mărețului viitor. Copiii României vă mulțumesc fierbinte Pentru triumful păcii și pentru omenie ! In glasuri cristaline, ocrotitor Părinte, Viitorul își trimite lumina purpurie ! NICOLAE DOLANGA „IZVOR DE CALDA LINIȘTE ȘI PACE,, De li te uiți în ochi, simți, la cea mai înaltă vibrație, că te pătrunde, cum poetul, „Izvor de caldă zice li­niște și pace“. De li te uiți în ochi, simți, ca voinicul din poveste, cum îți cresc puterile și ești gata să te iei la trîntâ orice le-ar cu oricine și cu amenința liniș­tea și bucuria. Căci ei, co­piii, sînt florile și bucuria Pămîntului. Ne este aproape sufletului această zi de 1 Iunie, din miezul primăve­rii, cînd sărbătorim Ziua in­ternațională a copilului, simbol al gingășiei, al spe­ranței, al răspunderii. E o mare satisfacție să poți pri­vi copiii noștri, născuți sub cerul senin al României so­cialiste, cum cresc veseli și frumoși, sănătoși și plini de viață, întotdeauna cînd mă întîl­­nesc cu șoimi ai patriei și cu pionieri trăiesc un senti­ment de mîndrie patriotică pentru copilăria lor fericită, pentru minunatele condiții de viață și învățătură ce le sunt create. Copiii noștri nu cunosc ce înseamnă războ­iul, foametea, sărăcia. Ei în­vață, se joacă fericiți și cresc în pace. Ei știu că­ toa­te acestea se datorează pa­triei socialiste și partidului care le poartă de grijă. Dar mai știu că pe planeta Pă­­mînt sunt încă destule locuri unde nenumărați copii cad sub ploi de gloanțe și bom­be, sub norii foametei și să­răciei. Copiii patriei noastre săr­bătoresc cu bucurie această zi sub semnul mîndriei, re­cunoștinței și dragostei pro­funde datorate partidului, secretarului său general, to­varășul Nicolae Ceaușescu, tovarășei Elena Ceaușescu — prieteni și sfătuitori a­­propiați și apărători ai co­piilor, ai tinerelor vlăstare ale țării — pentru copilăria fericită pe care le-o asigu­ră, pentru contribuția ines­timabilă pe care o aduc la statornicirea păcii și înțele­gerii între popoare, la lupta pentru o lume mai bună și mai dreaptă. Complexele manifestări dedicate Zilei internaționale a copilului oferă, totodată, copiilor pri­lejul de a-și exprima anga­jarea fermă să se pregă­tească temeinic pentru mun­că și viață, să facă totul spre a deveni fii de nădejde ai patriei, demni urmași și continuatori ai comuniștilor. AXENTE­LERAU, președintele Consiliului județean Timiș al Organizației Pionierilor (Cont in pag. a II-a) !""............. i\ In pag. a lll-a \ j • CONTRASTE j • SPORT ! • DE LA O ZI LA ALTA gvmumu11 muswumuMU WMMMi

Next