Drapelul Roşu, iulie 1983 (Anul 39, nr. 11946-11972)
1983-07-01 / nr. 11946
ANUL XL NR 11 946 VINERI, 1 IULIE 1983 4 PAGINI, 50 BANI (Cont. in pag. a IV-a) PLENARA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Sub președinția tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, în zilele de 29 și 30 iunie, a avut loc Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român. La lucrările plenarei au participat ca invitați prim-secretari ai comitetelor județene de zid, cadre de conducere pardin ministere, instituții centrale, organizații de masă și obștești, redactori-șefi ai presei centrale, care nu sunt membri ai C.C. al P.C.R. In cadrul dezbaterilor asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi au luat cuvintul tovarășii: Pavel Ton, Marin Enache, Anii Lungu, Ștefan Rab, Neculai Agachi, Dumitru Bejan, Vasile Bărbulescu, Ioan Avram, Radu Bălan, Maria Gheorghe. 1. Dezbătînd Raportul Consiliului de Miniștri cu privire la realizarea lui unic de dezvoltare Planaeconomico-socială a României pe semestrul I și măsurile ce trebuie luate pentru îndeplinirea integrală a planului pe acest an, plenara a relevat, cu satisfacție, succesele obținute de oamenii muncii din toate sectoarele economico-sociale în creșterea potențialului productiv al industriei, dezvoltarea și modernizarea agriculturii, transporturilor, intensificarea ritmului construcțiilor, creșterea secționarea eficienței și peractivității în toate ramurile economiei naționale. Au fost evidențiate rezultatele înregistrate in această zioadă în lărgirea bazei pede materii prime, creșterea mai rapidă a producției ramurilor prelucrătoare, care valorifică la un grad mai înalt resursele naturale și de muncă, extinderea gamei produselor cu nivel tehnic și calitativ superior, ce încorporează rezultatele cercetării științifice românești sporind în continuare contribuția industriei la promovarea și amplificarea schimburilor economice internaționale. Plenara a criticat, in același timp, o serie de neajunsuri ce s-au manifestat în diferite sectoare de tate, care au influențat activi, negativ realizarea ritmică și la toți indicatorii a sarcinilor de plan. Comitetul Central a cerut guvernului, ministerelor, centralelor industriale și întreprinderilor să acționeze cu întreaga răspundere pentru îndeplinirea integrală a producției prevăzute — în în primul rînd a celei destinate exportului —, creșterea mai accentuată a productivității muncii, a calității produselor, reducerea costurilor de producție, a consumurilor de materii prime, materiale și energie, recuperarea materialelor refolosibile, aplicarea rapidă în producție a cuceririlor științei și tehnicii, în vederea sporirii eficienței întregii activități economice, obținerii, pe întregul an, a unei producții industriale suplimentare de cel puțin 12 miliarde lei. In domeniul investițiilor, s-a cerut zorilor de răspundere să facia toate măsurile pentru accelerarea ritmurilor de punere în funcțiune, la termenele prevăzute și chiar în devans, a noilor obiective și atingerea parametrilor tehnico-economici proiectați. Comitetul Central a indicat să fie intensificate eforturile pentru o mai bună organizare a activității în agricultură, astfel încît, chiar în condițiile climaterice ale acestui an, să se obțină recolte vegetale și animale la nivelul prevederilor planului, asigurînd o aprovizionare corespunzătoare a populației, satisfacerea celorlalte nevoi ale economiei naționale. Aprobînd în unanimitate raportul prezentat de Consiliul de Miniștri, plenara și-a exprimat încrederea că organele și organizațiile de partid, comuniștii, toți oamenii muncii vor acționa cu dăruire și abnegație pentru înfăptuirea cu succes a planului pe anul 1983, pentru pregătirea în cele bune condiții a planului mai pe anul viitor, pentru ridicarea continuă a eficienței economice, a calității întregii activități, asigurînd înfăptuirea neabătută în viață a hotărîrilor Congresului al XII- lea și Conferinței Naționale ale partidului. 2. Plenara a examinat și aprobat aplicarea Programul privind fermia principiilor autoconducerii muncitorești și autogestiunii, perfecționarea mecanismului economico-financiar, a sistemului de retribuire a muncii și creșterea retribuției în acest cincinal. Plenara a apreciat că acest important document, elaborat din inițiativa și sub directa îndrumare a tovarășului Nicolae Ceaușescu, este fundamentat pe concepția revoluționară, profund științifică, a secretarului general al partidului, concepție întemeiată pe analiza amplă, temeinică a schimbărilor care au avut loc in viața economică și socială a patriei, a cerințelor dezvoltării societății românești în etapa actuală și în perspectivă. S-a subliniat că Programul prezintă o deosebită însemnătate pentru economico-sociala dezvoltarea a țării, pentru progresul multilateral al societății noastre cialiste, pentru continua saridicare a nivelului de trai material și spiritual al poporului îmbunătățit pe bază propunerilor făcute în cadrul dezbaterii publice, programul asigură aplicarea neabătută a principiilor autoconducerii muncitorești și autogestiunii, perfecționarea noului mecanism economico-financiar și aduce importante îmbunătățiri legislației în domeniul retribuției și repartiției. Relevînd importanța pe care o au aplicarea neabătută a noului mecanism economico-financiar, întărirea autoconducerii torești și autogestiunii muncieconomico-financiare, introducerea contractului-angajament, creșterea răspunderii tuturor oamenilor muncii, a organelor colective de conducere, a ministerelor și centralelor în apărarea și dezvoltarea proprietății socialiste, plenara a apreciat că această nouă măsură este menită să precizeze obligațiile și să sporească răspunderile fiecărui colectiv privind buna gospodărire și dezvoltare a patrimoniului unităților socialiste. Comitetul Central a apreciat că programul asigură legarea mai strînsă a veniturilor individuale ale fiecărui om al muncii de realizarea concretă a planului de producție, a sarcinilor de export, de creșterea lui de valorificare a gradumateriilor prime, combustibililor și energiei, precum și a forței de muncă, de sporirea productivității muncii și ridicarea eficienței economice. Plenara a aprobat măsurile înscrise în programul cu privire la o nouă majorare eșalonată a retribuției tuturor categoriilor de personal muncitor, astfel încît, pînă la sfîrșitul anului 1985, retribuția reală va crește cu 8 la sută față de media anului 1980 j veniturile țărănimii vor crește cu 12 la sută vor fi majorate, de asemenea, toate categoriile de pensii. Plenara a subliniat necesitatea îmbunătățirii activității în toate unitățile economico-sociale, deoarece înfăptuirea măsurilor de creștere a veniturilor oamenilor muncii se poate face numai în condițiile îndeplinirii planurilor de producție, creșterii productivității, eficienței și rentabilității, sporirii contribuției tuturor unităților la mărirea venitului național, singura sursă pentru dezvoltarea generală a societății și ridicarea nivelului de trai al întregului popor; în legătură cu acest punct de pe ordinea de zi, plenara a adoptat o hotărîre care va fi dată publicității. 3. Plenara a analizat și aprobat Programul național pentru asigurarea unor producții sigure și stabile prin creșterea potențialului productiv al pămîntului, mai buna organizare și folosire în mod unitar a terenurilor agricole, a întregii suprafețe a țării, realizarea irigațiilor pe circa 55-80 m din suprafața arabilă, a sută lucrărilor de desecări și combaterea eroziunii solului. Plenara a subliniat că, pornind de la cerința realizării unei agriculturi moderne, intensive, de înaltă productivitate, in condițiile pedoclimatice din țara noastră și ținînd seama de experiența dobindită an de an în realizarea producției agricole, se impune cu putere necesitatea unor acțiuni de mare amploare pentru conservarea și ameliorarea pămîntului, pentru organizarea și folosirea completă a fondului funciar. In acest sens, programul prevede ca, pînâ în anul 1985, suprafețele amenajate pentru irigații să ajungă la 4 milioane hectare, iar pînă la sfîrșitul anului 1988 la 5,5 milioane hectare. Concomitent, vor fi realizate importante lucrări de desecări, combatere a eroziunii și de ameliorări a solului. Elaborate din inițiativa cu contribuția directă a tovașirășului Nicolae Ceaușescu, măsurile prevăzute în Program reprezintă cea mai importantă lucrare realizată vreodată în țara noastră, care asigură sporirea potențialului productiv al pămîntului, obținerea unor producții agricole superioare, în concordanță cu hotărîrile Congresului al XII-lea și Conferinței Naționale ale partidului, și va avea implicații profunde asupra organizării teritoriului țării, influențe deosebite asupra nivelului de viață, material și spirtual, al națiunii. In vederea realizării Programului, plenara a stabilit un complex de măsuri politico-organizatorice și tehnico-economice, considerînd că transpunerea in viață a obiectivelor propuse constituie o acțiune politică și organizatorică de cea mai mare însemnătate la care sînt chemați să participe țărănimea, clasa muncitoare, oamenii de știință, tineretul, militarii forțelor armate, întregul nostru popor. Plenara a hotărît constituirea unui comandament național, sub conducerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, care va coordona întreaga activitate de mobilizare a forțelor și mijloacelor pentru înfăptuirea AAm«u%«mmu\«uumnuvmu%uuvuumvum\uuAmuu\uvuuvuuui In pag. a 1l-A PLENARA CONSILIULUI NATIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAȚIEI SI UNITATII SOCIALISTE PLENARA COMITETULUI CENTRAL AL ORGANIZAȚIEI DEMOCRAȚIEI ȘI UNITATII SOCIALISTE Aspect cotidian de muncă din secția eialonare a tutorilor electrici cu afișaj numeric de la I.A.E.M. Timișoara. (Foto : ONUȚ DANCII)) LA SECERIȘUL GRÎULUI, să se folosească la maximum fiecare oră bună de lucru! • Specialiștii să urmărească oră de oră starea culturilor pentru a se putea dirija operativ formațiile mecanice în lanurile zvîntate; • Pentru ca întreaga recoltă de grîu să fie strînsă și pusă la adăpost în timpul cel mai scurt posibil, este necesar ca în toate unitățile agricole să se lucreze în flux continuu, bine organizat, cu toate combinele existente în dotarea stațiunilor, în vederea realizării și depășirii vitezelor zilnice planificate; • Transportul produselor să se desfășoare în ritm cu secerișul, spre a se evita orice fel de pierdere! In aceste zile, pentru oamenii muncii din agricultură sarcina prioritară continuă să rămînă intensificarea la maximum a recoltării griului. Lucru ce se și întîmplă la I.A.S. Voiteni. „Avem toate condițiile, precizează ing. Petru Isac, directorul unității, ca să încheiem secerișul griului încă în această săptămînă. Ploaia însă ne-a încurcat socotelile. In astfel de condiții, sîntem, în permanență, în cîmp pentru a depista lanurile zvîntate. Cele 44 de combine, cuprinse în trei formații, așteaptă la capăt de lan. Unde este nevoie, acolo vor fi dirijate. De fapt, așa cum ați constatat la ferma nr. 1, la noi se „exploatează“ toate orele bune de lucru. Trebuie ! Nu avem timp de pierdut , recolta este bună, se cere, deci, adunată pînă la ultimul bob. Oamenii ? Minunați : Alexandru Ionescu, Pavel Beto, Traian Jurca, Romică Zablatovski, Gheorghe Tosițiu, Aurel Novac, Aurel Jurca — sunt doar cîțiva din cei care își depășesc cu mult normele zilnice planificate". Aceleași eforturi pentru reluarea și impulsionarea secerișului se depun și în celelalte unități agricole de pe raza C.U.A.S.C. Deta. „Pentru noi, ne spune tovarășul Aurel Hada, instructor de partid, președintele unic agroindustrial, consiliului problema nr. 1, la ora actuală, este buna funcționare a combinelor. Acest răgaz, pricinuit de ploi, nu l-am irosit, l-am IOAN DAVIO Con* in pag. al-a) Unitate fruntașă pe țară Pe baza rezultatelor obținute pe primele cinci luni ale anului și a punctajului general, stabilit potrivit criteriilor de organizare a întrecerii socialiste ce se desfășoară la nivel de țară, Combinatul pentru producerea și industrializarea cărnii de porc Timiș se situează pe locul I, puncte, în cadrul cu 515,și întreprinderilor de stat pentru creșterea și îngrășarea porcilor. Principalii indicatori de plan au fost depășiți cu : 29,6 la sută la producția de carne, 13,4 la sută la livrări fondul de stat, 15,4 la sulată la efectivele de animale la sfîrșitul perioadei I depășiri de plan au fost importante obținute și la beneficii.