Drapelul Roşu, august 1983 (Anul 39, nr. 11973-11997)
1983-08-02 / nr. 11973
m ANUL XL NR 11 973 MI MARTI, 2 AUGUST 1983 MI 4 PAGINI, 50 BANI SUCCESE REMARCABILE A\\V\V\\\\\V\\\\\\\V\\\\\\\V\WWNWXVV\WVN\\\VVN\NNNV\\\\\V\\V\\\\\\V\\\\\VWVV\W\W.\^\\WVWW V.^VvW\VN^b‘^^'N In cinstea marii sărbători Pentru partenerii de peste hotare Puternic angajați în ampla întrecere socialistă ce se desfășoară în intîmpinarea zilei de 23 August, oameni muncii din unitățile timișene cu economice activitate la export au reușit să livreze partenerilor externi, în primul cestui semestru al aan, produse a căror valoare este cu peste 424 milioane lei mai mare decit realizările din perioada corespunzătoare anului trecut. Urmare a numeroaselor acțiuni și inițiative întreprinse in direcția diversificării gamei sortimentale, ridicării nivelului tehnic și calitativ al produselor fabricate, reducerii greutății lor specifice, 31 întreprinderi și-au depășit sarcinile de export, livrînd suplimentar, partenerilor de peste hotare, motoare electrice, memorii pentru calculatoare electronice, aparate de măsură și control electrotehnice, articole textile și alte produse, a căror însumează circa valoare 189 milioane lei. Sticla de Tomești poartă pe multe meridiane bucuria celor care o realizează, fa imagine . Augustin Mureșan, împreună cu doi colegi ai săi, intr-un moment de vîrf al muncii sticlarului — modelarea. In interiorul ziarului I NEAM INFORMAT PENTRU DV. DE LA O ZI LA ALTA CURIER JURIDIC ITINERAR TURISTIC SPORT Prin creșterea productivității muncii de Hotărît să întîmpine ziua 23 August cu deosebire, colectivul succese întreprinderii de mătase naturală din Lugoj a înscris pe graficul întrecerii un bilanț fructuos de realizări la toți indicatorii de plan, dînd peste prevederi, în cele șapte luni care au trecut pînă acum :aproape trei milioane lei la valoarea producției marfă și 700.000 lei la valoarea circa producției nete. In același timp, producția fizică la fire de mătase naturală a fost depășită cu aproape două milioane lei. Deși în primul tur al acestui an seriescolectivul muncitoresc de întreprinderea de determagenți din Timișoara a obținut rezultate notabile — 6,7 milioane lei în plus la producția netă, aproape 5 milioane lei la producția marfă-industrială, cheltuielile totale la mia de lei producție marfă fiind reduse cu 13,9 lei, iar cele materiale cu 12,9 lei — totuși, pentru participanții la adunarea generală a reprezentanților oamenilor muncii de aici, izbînzile nu au constituit un motiv de automulțumire. Dezbaterile, realiste, critice și autocritice — tonul acestora fiind dat de darea de seamă, prezentată de ing. Maria Rugină, directorul unității, au fost axate pe problemele aplicării consecvente a noului mecanism economico-financiar, pe imperativul afirmării și mai puternice a principiilor autoconducerii și muncitorești, autogestiunii scoțîndu-se totodată, în relief, neîmplinirile existente în activitatea colectivului. Așa, spre exemplu, planul fizic la producția de detergenți a fost realizat în proporție de numai 79,3 la sută, la produse prelucrate din mase plastice — 83 la sută, iar la export practic nu s-a livrat nimic?! Desigur, au existat și cauze obiective, între care lipsa unor materii prime, neintrarea în funcțiune, la termenele planificate, a unor obiecte de investiții etc., dar și multe subiective, ce țin de nerespectarea tehnologiilor de fabricație, indisciplină (15.626 ore-om absențe nemotivate, 32.345 oreom învoiri și concedii fără plată, 26 cazuri de desfacere a contractului de muncă), etc. Tocmai aceste din urmă probleme au constituit și principalele puncte de reper ale discuțiilor, la care au participat numeroși oameni ai muncii — ing. Attila Kocsi, șeful compartimentului investiții, Francisc Laubling, șef secție sinteză, Ernest Genyey, șeful atelierului electric, Uroș Stoișin, economist, șeful compartimentului plan, Ioan Lică, maistru, secția sinteză, și alții — care au criticat stările de fapte negative existente în sectoarele în care lucrează propunînd măsuri concrete, eficiente, menite să elimine deficiențele cu care se confruntă colectivul. VARTIA DE ȘTEFAN (Conf. în pag. a Îil-a) Cu exigență și răspundere muncitorească, despre problemele majore ale producției însemnări de la adunarea generală a reprezentanților oamenilor muncii de la întreprinderea de detergenți Timișoara DOCUMENTELE PLENAREI C C AL P.C.R DIN IUNIE A C - LARG POPULARIZATE, BINE ÎNSUȘITE NOI DIRECȚII DE ANGAJARE A OBȘTII SATESTI Documentele elaborate de plenara C.C. al P.C.R. din 29-30 iunie a.c., valoroasele orientări și indicații date de tovarășul Nicolae Ceaușescu la încheierea lucrărilor plenarei și, în strînsă legătură cu aceasta, Programul județean pentru asigurarea unor producții agricole sigure și stabile prin creșterea potențialului productiv a pămîntului, organizarea și folosirea in mod unitar a terenurilor agricole, realizarea irigațiilor, a lucrărilor de desecare și combaterea eroziunii solului, suscită un mare interes și în rîndul cetățenilor din Pietroasa, așezare montană, situată la extrema nord-esticâ a județului Timiș. Aceasta, și datorită faptului că încă de la apariția în presă a documentelor programatice amintite, organizația comunală de partid a desfășurat și desfășoară o susținută muncă politico-organizatorică menită să ducă la cunoașterea temeinică de către cetățeni a sarcinilor și obligațiilor ce le revin, a modului în care trebuie acționat pentru deplina punere în valoare a resurselor de muncă existente în fiecare sat. Dezbaterile care au avut loc la nivelul comitetului comunal de partid, cu activul, afișarea la locuri vizibile a ziarelor în care au fost publicate documentele respective, convorbirile inițiate de agitatori vizează formarea și întărirea răspunderii cetățenilor pentru soarta fiecărei palme de pămînt, în sensul de a fi gospodărită și lucrată, înlăturîndu-se concepția potrivit căreia de pe terenurile deluroase nu pot fi obținute producții mari. Organized seri de întrebări și răspunsuri, explicații pe capitole, demonstrații practice, membrii biroului comitetului comunal de partid, propagandiștii, alți educaționali între care factori Simoc, secretar adjunct Ion cu problemele muncii de propagandă al comitetului comunal de partid, Toma Șer I. ULARU (Conf. în paga ÎI-a) SA PREGĂTIM TEMEINIC PRODUCȚIA DE GRÎU A ANULUI 1984 Viitoarele recolte mari se plămădesc de pe acum • în unitățile din C.U.A.S.C Belinț au fost depășite prevederile de plan la cultura grîului • De ce nu pot fi considerate satisfăcătoare rezultatele obținute de C A P. Chizâtâu Pentru cooperatorii și mecanizatorii unităților din Consiliul unic agroindustrial Belinț întîiul bilanț al anului — cel la producția de cereale păioase — a fost deosebit de rodnic. Cooperativele agricole din zonă au realizat producții medii și totale net superioare celor din anii trecuți, livrările la fondul de stat fiind depășite cu 820 tone de grîu, ceea ce denotă că, atunci cînd se muncește cu mînă, cînd sînt aplicate măsuri agrotehnice adecvate, pămîntul rodește cu sport am cunoscut în toiul secerișului pe Nicolae Bobora, Aurel Otescu, Vasile Gheltovan de la secția de mecanizare din Belinț, loan Barboni, Aurel Paseotescu, Rusalin Olaru de la Coștei, loan Lugojan, Vasile Báret de la secția Țipari și pe alți mecanizatori fruntași. Zoreau strînsul recoltei pe arșiță, în ore cu temperaturi de peste 32 grade (la umbră !), convinși că întreaga nădejde se afla în ei, de unde și plusul de dirzenie pe care îi manifestau clipă de clipă. Erau conștienți de faptul că activitatea lor nu este doar o simplă îndatorire de serviciu, ci o acțiune de profundă semnificație, o manifestare a înaltului patriotism. Dacă recolta medie de 3.900 kg grîu la ha înregistrată la C.A.P. Belinț era previzibilă, unitatea avînd unele terenuri aluvionare, producțiile mari dobindite în zona de deal, cu pămînturi din categoria a IV-a de fertilitate, pot fi socotite ca un succes remarcabil. In alți ani, C A.P. Gruni obținea cu greu o medie de 1.300-1.600 kg grîu la hectar, dar în vara lui ’83 a scos peste 3.000 kg. Posibilitatea înscrierii de recolte mari pe terenurile de la Gruni, a fost și mai convingător demonstrată printr-un lot experimental de 20 hectare, lot de care s-a ocupat inginerul șef al cooperativei, tovarășul Teodor Roos. Aici, toate lucrările au fost executate „ca la carte“, cu administrarea unor doze ridicate de îngrășăminte și cultivarea unui soi valoros de sămînță, creat pe meleagurile timișene — Lovrin 32. Despre producția medie de 5.210 kg grîu la hectar lizată pe sala respectivă renau aflat cu admirație pînă și locuitorii satelor vecine. Producții bune de grîu au obținut, de asemenea, celelalte cooperative agricole din consiliu : cite 2.640 kg de pe fiecare hectar la Ghizela, 3.100 kg la Hezeriș, 2.484 kg la Babșa. VIOREL BOARIU (Conf. si* pag. • N-ai Lugojul U ora Înnoirilor] aspect din centrul civic.Foto: E. ROBICSEKI