Drapelul Roşu, august 1983 (Anul 39, nr. 11973-11997)

1983-08-02 / nr. 11973

m ANUL XL NR 11 973 MI MARTI, 2 AUGUST 1983 MI 4 PAGINI, 50 BANI SUCCESE REMARCABILE A\\V\V\\\\\V\\\\\\\V\\\\\\\V\WWNWXVV\WVN\\\VVN\NNNV\\\\\V\\V\\\\\\V\\\\\VWVV\W\W.\^\\WVWW­ V.^VvW\VN^b‘^^'N In cinstea marii sărbători Pentru partenerii de peste hotare Puternic angajați în ampla întrecere socialistă ce se des­fășoară în intîmpina­­rea zilei de 23 August, oameni muncii din unitățile timișene cu economice activita­te la export au reușit să livreze parteneri­lor externi, în pri­mul cestui semestru al a­­an, produse a căror valoare este cu peste 424 milioane lei mai mare decit realizările din perioa­­da corespunzătoare­­ anului trecut. Urma­re a numeroaselor ac­țiuni și inițiative în­treprinse in direcția diversificării gamei sortimentale, ridică­rii nivelului tehnic și calitativ al produse­lor fabricate, redu­cerii greutății lor specifice, 31 între­prinderi și-au depășit sarcinile de export, livrînd suplimentar, partenerilor de peste hotare, motoare elec­trice, memorii pentru calculatoare electro­nice, aparate de mă­sură și control elec­trotehnice, articole textile și alte produ­se, a căror însumează circa valoare 189 milioane lei. Sticla de Tomești poartă pe multe meri­diane bucuria celor care o realizează, fa­ imagine . Augustin Mureșan, împreună cu doi colegi ai săi, intr-un moment de vîrf al muncii sticlarului — modelarea. In interiorul ziarului I NEAM INFORMAT PENTRU DV. DE LA O ZI LA ALTA CURIER JURIDIC ITINERAR TURISTIC SPORT Prin creșterea productivității muncii de Hotărît să întîmpine ziua 23 August cu deosebire, colectivul succese între­prinderii de mătase natura­lă din Lugoj a înscris pe graficul întrecerii un bilanț fructuos de realizări la toți indicatorii de plan, dînd peste prevederi, în cele șapte luni care au trecut pînă acum :­­aproape trei milioane lei la valoarea producției marfă și 700.000 lei la valoarea circa pro­ducției nete. In același timp, producția fizică la fire de mătase naturală a fost de­pășită cu aproape două mi­lioane lei. Deși în primul tur al acestui an series­colec­tivul muncitoresc de întreprinderea de deter­ma­genți din Timișoara a obținut rezultate notabi­le — 6,7 milioane lei în plus la producția netă, aproape 5 milioane lei la producția marfă-indus­­trială, cheltuielile totale la mia de lei producție marfă fiind reduse cu 13,9 lei, iar cele mate­riale cu 12,9 lei — totuși, pentru participanții la adunarea generală a re­prezentanților oameni­lor muncii de aici, iz­­bînzile nu au constituit un motiv de automulțu­­mire. Dezbaterile, realiste, critice și autocritice — tonul acestora fiind dat de darea de seamă, pre­zentată de ing. Maria Rugină, directorul unită­ții­­, au fost axate pe problemele aplicării con­secvente a noului meca­nism economico-finan­­ciar, pe imperativul afir­mării și mai puternice a principiilor autocondu­­cerii și muncitorești, autogestiunii scoțîndu-se totodată, în relief, ne­­împlinirile existente în activitatea colectivului. Așa, spre exemplu, pla­nul fizic la producția de detergenți a fost realizat în proporție de numai 79,3 la sută, la produse prelucrate din mase plas­tice — 83 la sută, iar la export practic nu s-a li­vrat nimic?! Desigur, au existat și cauze obiec­tive, între care lipsa u­­nor materii prime, nein­trarea în funcțiune, la termenele planificate, a unor obiecte de investi­ții etc., dar și multe su­biective, ce țin de neres­­pectarea tehnologiilor de fabricație, indisciplină (15.626 ore-om absențe nemotivate, 32.345 ore­­om învoiri și concedii fără plată, 26 cazuri de desfacere a contractului de muncă), etc. Tocmai aceste din urmă proble­me au constituit și prin­cipalele puncte de reper ale discuțiilor, la care au participat numeroși oa­meni ai muncii — ing. Attila Kocsi, șeful com­partimentului investiții, F­rancisc Laubling, șef secție sinteză, Ernest Genyey, șeful atelieru­lui electric, Uroș Stoișin, economist, șeful compar­timentului plan, Ioan Li­­că, maistru, secția sinte­ză, și alții — care au cri­ticat stările de fapte ne­gative existente în sec­toarele în care lucrează propunînd măsuri con­crete, eficiente, menite să elimine deficiențele cu care se confruntă co­lectivul. VARTIA DE ȘTEFAN (Conf. în pag. a Îil-a) Cu exigență și răspundere muncitorească, despre problemele majore ale producției însemnări de la adunarea generală a repre­zentanților oamenilor muncii de la întreprin­derea de detergenți Timișoara DOCUMENTELE PLENAREI C C AL P.C.R DIN IUNIE A C - LARG POPULARIZATE, BINE ÎNSUȘITE NOI DIRECȚII DE ANGAJARE A OBȘTII SATESTI Documentele elaborate de plenara C.C. al P.C.R. din 29-30 iunie a.c., valoroasele orientări și indicații date de tovarășul Nicolae Ceaușescu la încheierea lucrărilor ple­narei și, în strînsă legătură cu aceasta, Programul ju­dețean pentru asigurarea u­­nor producții agricole sigure și stabile prin creșterea po­tențialului productiv a­ pă­­mîntului, organizarea și fo­losirea in mod unitar a te­renurilor agricole, realiza­rea irigațiilor, a lucrărilor de desecare și combaterea eroziunii solului, suscită un mare interes și în rîn­dul cetățenilor din Pietroasa, așezare montană, situată la extrema nord-esticâ a ju­dețului Timiș. Aceasta, și datorită faptului că încă de la apariția în presă a docu­mentelor programatice a­­mintite, organizația comu­nală de partid a desfășurat și desfășoară o susținută muncă politico-organizatori­­că menită să ducă la cu­noașterea temeinică de că­tre cetățeni a sarcinilor și obligațiilor ce le revin, a modului în care trebuie ac­ționat pentru deplina pune­re în valoare a resurselor de muncă existente în fie­care sat. Dezbaterile care au avut loc la nivelul comi­tetului comunal de partid, cu activul, afișarea la locuri vizibile a ziarelor în care au fost­ publicate documen­tele respective, convorbirile inițiate de agitatori vizează formarea și întărirea răs­punderii cetățenilor pentru soarta fiecărei palme de pămînt, în sensul de a fi gospodărită și lucrată, în­­lăturîndu-se concepția po­trivit căreia de pe terenuri­le deluroase nu pot fi obți­nute producții mari. Orga­nized seri de întrebări și răspunsuri, explicații pe capitole, demonstrații prac­tice, membrii biroului comi­tetului comunal de partid, propagandiștii, alți educaționali între care factori Simoc, secretar adjunct Ion cu problemele muncii de pro­pagandă al comitetului co­munal de partid, Tom­a Șer­ I. ULARU (Conf. în pag­a ÎI-a) SA PREGĂTIM TEMEINIC PRODUCȚIA DE GRÎU A ANULUI 1984 Viitoarele recolte mari se plămădesc de pe acum • în unitățile din C.U.A.S.C Belinț au fost de­pășite prevederile de plan la cultura grîului • De­ ce nu pot fi considerate satisfăcătoare rezultatele obținute de C A P. Chizâtâu Pentru cooperatorii și me­canizatorii unităților din Consiliul unic agroindustrial Belinț întîiul bilanț al anu­lui — cel la producția de cereale păioase — a fost deosebit de rodnic. Coopera­tivele agricole din zonă au realizat producții medii și totale net superioare celor din anii trecuți, livrările la fondul de stat fiind depă­șite cu 820 tone de grîu, ceea ce denotă că, atunci cînd se muncește cu m­înă, cînd sînt aplicate măsuri a­­grotehnice adecvate, pămîn­­tul rodește cu spor­­t­ am cunoscut în toiul se­cerișului pe Nicolae Bobora, Aurel Otescu, Vasile Ghelto­­van de la secția de mecani­zare din Belinț, loan Barbo­­ni, Aurel Paseotescu, Rusa­­lin Olaru de la Coștei, loan Lugojan, Vasile Báret de la secția Țipari și pe alți me­canizatori fruntași. Zoreau strînsul recoltei pe arșiță, în ore cu temperaturi de peste 32 grade (la umbră !), convinși că întreaga nădej­de se afla în ei, de unde și plusul de dirzenie pe care îi manifestau clipă de clipă. Erau conștienți de faptul că activitatea lor nu este doar o simplă îndatorire de serviciu, ci o acțiune de profundă semnificație, o ma­nifestare a înaltului patrio­tism. Dacă recolta medie de 3.900 kg grîu la ha înregis­trată la C.A.P. Belinț era previzibilă, unitatea avînd unele terenuri aluvionare, producțiile mari dobindite în zona de deal, cu pămîn­­turi din categoria a IV-a de fertilitate, pot fi socotite ca un succes remarcabil. In alți ani, C­ A.P. Gruni obți­nea cu greu o medie de 1.300-1.600 kg grîu la hectar, dar în vara lui ’83 a scos peste 3.000 kg. Posibilitatea înscrierii de recolte mari pe terenurile de la Gruni, a fost și mai convingător demonstrată printr-un lot experimental de 20 hectare, lot de care s-a ocupat ingi­nerul șef al cooperativei, tovarășul Teodor Roos. Aici, toate lucrările au fost exe­cutate „ca la carte“, cu ad­ministrarea unor doze ridi­cate de îngrășăminte și cul­tivarea unui soi valoros de sămînță, creat pe meleagu­rile timișene — Lovrin 32. Despre producția medie de 5.210 kg grîu la hectar lizată pe sala respectivă ren­au aflat cu admirație pînă și locuitorii satelor vecine. Producții bune de grîu au obținut, de asemenea, cele­lalte cooperative agricole din consiliu : cite 2.640 kg de pe fiecare hectar la Ghi­­zela, 3.100 kg la Hezeriș, 2.484 kg la Babșa. VIOREL BOARIU (Conf. si* pag. • N­-ai Lugojul U ora Înnoirilor] aspect din centrul civic.­­Foto: E. ROBICSEKI

Next