Drapelul Roşu, noiembrie 1983 (Anul 39, nr. 12050-12075)

1983-11-01 / nr. 12050

apelul rosu ORCAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XL NR 12 050 MARȚI, 1 NOIEMBRIE 1983 4 PAGINI, 50 BANI J ANULI, UNIȚIVM însuflețitor îndemn la obținere unor producții agricole sporite • Duminică, de „Ziua recoltei", în județul nostru s-au executat arături adînci pe 10.820 ha, s-a recoltat sfecla de zahăr de pe 193 ha și s-au transportat 4.530 tone rădăcini, s-a eli­berat terenul de coceni pe 718 ha . De ase­menea, s-au transportat din cîmp 3.242 tone știuleți și s-au livrat la fondul de stat 2 100 tone, iar la F.N.C 1800 tone porumb boabe • Duminică, pe piețele Timișoarei s-au desfă­cut mari cantități de legume : tomate 67 tone, ceapă - 65 tone, rădăcinoase - 72 tone, car­tofi - 265 tone, varză - 135 tone, conopidă - 56 tone, ardei - 74 tone, fructe - 202 tone, iar în orașele din județ, - 584 tone legume, 830 tone cartofi,­410 tone fructe Mesajul tovarășului Nicolae Ceaușescu adre­sat țărănimii cooperatis­te, lucrătorilor din între­prinderile agricole de stat, mecanizatorilor specialiștilor, tuturor oa­­i­­enilor muncii din agri­cultură, cu prilejul „Zi­lei recoltei“, constituie un puternic îndemn pen­tru lucrătorii ogoarelor timișene în obținerea u­­nor producții mari. Ca urmare, duminică, prin­­tr-o mai bună organizare a muncii, prin participa­rea masivă a locuitorilor satelor la activitățile din cîmp, sfecla de zahăr s-a recoltat de pe 193 ha s-au transportat 4.530 fe­și­ne de rădăcini la bazele de recepție. Totodată, au fost eliberate de coceni 718 ha și s-au alături adînci pe executat ha, transportîndu-se 10.820 din cîmp 3.242 tone știuleți și livrîndu-se la fondul de stat 2.100 tone, iar la F.N.C. 1800 tone porumb boabe. Producția bună de le­gume și fructe a permis ca I.L.F.-ul să organize­ze, duminică, aprovizio­narea din abundență a piețelor cu produse a­­groalimentare. Astfel, in Timișoara s-au livrat 67 tone tomate, 65 tone cea­pă, 72 tone rădăcinoase, 265 tone cartofi, 135 to­ne varză, 56 tone pidă, 74 tone ardei, cona­202 tone fructe, iar în cele­­lalte orașe din județ s-au desfăcut 584 tone legu­me, 830 tone cartofi, 410 tone fructe. Spre satisfacția lucră­torilor ogoarelor timișe­ne, în Mesajul adresat de tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu prilejul „Zilei recoltei“, sunt re­marcate în mod deosebit și rezultatele bune­vute în acest an de obți­ju­dețul nostru. In condiții de climă mai puțin fa­vorabile, realizările uni­tăților agricole fruntașe demonstrează marile po­sibilități ale agriculturii noastre socialiste de obține, an de an, recolte­­ bogate. Bunăoară,­­ la C.A.P. Topolovățu Mare s-au cules cite 20.150 kg știuleți, în medie, pe în­treaga suprafață cultiva­tă cu porumb — 900 ha. In aceeași unitate, re­colta de grîu a ajuns la 6.830 kg la hectar. Pro­ducții mari au mai reali­zat la grîu : C.A.P. Di­­niaș, Nerău, I.A.S. Gra­­bați ; la orz — Peciu Nou, Nerău, C.A.P. bolia, I.A.S. Variaș ; Jim­­la porumb — C.A.P. Di­(Cont in pag. a ll-a) „Să facem totul pentru ca în anul 1984 - anul celei de-a 40-a aniversări a victoriei revoluției de eliberare socială și națională, antifas­cistă și antiimperialistă - să obținem o recol­tă agricolă record, în toate domeniile, prin efectuarea la timp și de bună calitate a tu­turor lucrărilor, prin respectarea întocmai a normelor și regulilor agrotehnice stabilite". NICOLAE CEAUSESCU J . In pag. a II a 1 2 > j • TINERII COMUNEI,­­ CUPRINȘI IN ARIA LARGA A ACTIVITĂȚII EDUCATIVE : • NECESARELE ÎNSEMNE ALE TRECERII NOASTRE PRIN TIMP |\w\»\w\v\uu\m\n\mvmv»WMwm\ La magazinul I.R.S. din piața Nicolae Bălcescu, Timișoara, ca dealtfel în toate piețele din orașele județului, în „Ziua recoltei* s-au desfăcut cantități mari de legu­me și fructe. (Foto : E. ROBICSEK) nm«u\mn\www»Miniu%«UM%\%w MINERII DAROVEI LUCREAZĂ In devans Hotărîți să-și aducă din plin contribuția la a­­sigurarea independenței energetice a ță­rii, minerii din Da­­rova, stimulați de recen­tele măsuri privind ma­jorarea retribuției, au raportat îndeplinirea in­tegrală a sarcinilor de plan aferente lunii oc­tombrie cu trei zile mai devreme. Avansul de timp astfel cîștigat, du­pă cum ne-a informat in­ginerul Nicolae Suciu, șeful minei, a permis ce­lor ce lucrează aici rea­lizarea, peste prevederi, a 10 metri liniari noi ga­lerii. Energia electrică și combustibilul?, gospodărite cu­ severitate!­ Printre fruntașii în producție de la întreprinderea de detergenți din Timișoara se numără și operatorii chimiști Elisabeta Pașa și Virgil Chețan — în imagine — care lu­crează la instalația de fabricare a produselor cationice. (Foto : C. DUMA) Risipa de orice natură trebuie eliminată cu desăvîrșire! Acțiuni tot mai hotărîte pentru instaurarea la fiecare loc de producție, în propriile noastre lo­cuințe a unui înalt spirit gospodăresc CETATENI ! • Un radiator care funcționează 10 ore pe zi timp de o lună, consumă echivalentul a 200 kg păcură. • Funcționarea u­­nui calorifer 10 ore pe zi timp de o lună echivalează cu con­sumul a 540 kWh e­­nergie electrică. • Un bec de 100 W care funcționează o oră pe zi timp de un an aduce, în fiecare gospodărie, un con­sum de 36,5 kWh. Un puternic detașament muncitoresc din economia ti­­mișeană — circa 40.000 de oameni ai muncii din in­dustria construcțiilor de mașini și din industria de mașini-unelte, electrotehni­că și electronică — benefi­ciază, începînd de azi, 1 no­iembrie, potrivit prevederi­lor Decretului Consiliului de Stat nr. 325/1983, de majora­rea retribuțiilor. Faptul că acest eșalon de frunte al economiei bene­ficiază de majorarea priori­tară a retribuțiilor consti­tuie o nouă și elocventă do­vadă a grijii partidului și statului nostru față de oa­menii muncii din aceste ra­muri. Este vorba despre oa­menii muncii care lucrează cu înaltă răspundere, abne­gație și dăruire la întreprin­derea mecanică Timișoara, „Electromotor“, „Electroti­­miș“, I.A.E.M., „Electrome­­tal“, „Electrobanat“, I.U.R.T. Lugoj și în alte unități eco­nomice timișene. Obiectivele ce stau în fața celor ramuri industriale sunt două seriii de mobilizatoare, deo­Ele realizează, în prezent, circa 30 la sută din producția mar­­fă-industrială a județului Retribuțiile tarifare pen­tru muncitori se vor majo­ra, în medie, cu 5,5 la sută, iar pentru personalul opera­tiv, tehnic productiv și de administrație, în medie cu 5 la sută. Prezentăm, în în­cheiere, un­­ calcul semnifi­cativ asupra modalităților de majorare a retribuției în industria constructoare de mașini. In cazul unui strun­gar care lucrează să­­ zicem la I.M.T., încadrat cu cate­goria a III-a, treapta a II-a, majorarea retribuției sale lunare se va face în modul următor : retribuția tarifară actuală = 2.173 ; retribuția tarifară majorată = 2.297 lei ; diferența în plus == 124 lei. Avînd o vechime neîn­treruptă în aceeași unitate de 12 ani, el va beneficia și de majorarea sporului său de vechime de la 5 la sută la 9 la sută, respectiv de la 108 lei la 206. De asemenea, lucrînd în acord global, în cazul cînd își va depăși sar­cinile de plan cu 7 la sută, adaosul său de acord va spori de la 152 lei la 160 lei. In acest mod, cîștigul său total lunar va ajunge de la 2.433 lei la 2.663 lei, cu 230 lei mai mult decit în prezent. Majorarea retribu­țiilor în cele două impor­tante sectoare va contribui la stimularea oamenilor muncii în realizarea sarcini­lor de mare răspundere ce le revin. ÎNCEPÎND DE AZI, 1 NOIEMBRIE, 40.000 DE OAMENI AI MUNCII TIMIȘEN! VOR BENEFICIA ■* DE MAJORAREA RETRIBUȚIE! De cîteva zile am intrat în­că actuală, o chestiune de o­­perioada sezonului rece, așa­­sebit de acută. Aceasta de­că marea problemă a econo­misirii severe a energiei e­­lectrice a devenit și pentru fiecare dintre noi o proble­ oarece, după cum se cunoaș­te, în această parte a anu­lui consumul este considera­bil sporit, practic acum ne­cesarul de putere al siste­mului energetic național, în orele vîrfului de consum de seară, care se consemnează zilnic între 17 și 22, este cu pînă la 700 MW mai mare decît în anotimpurile căldu­roase. De asemenea, așa cum precizează specialiștii, pe durata celor 24 de ore, di­ferența între consumul mi­nim și cel maxim atinge cir­ca 1.500 MW. In aceste con­diții, desigur, complexul sis­temului energetic național este supus unor solicitări suplimentare deosebite, ți­­nînd seama și de faptul că în condițiile climatice ale anului 1983 — an secetos — debitele Dunării, ale rîurilor interioare, se află cu mult sub nivelele normale. Ca atare, nivelul apelor în lacurile de acumulare este scăzut, iar puterea pe care ar trebui să o asigure hidro- CORNELIU POPOVICI (Conf. în pag. a II-a)

Next