Drapelul Roşu, noiembrie 1983 (Anul 39, nr. 12050-12075)
1983-11-01 / nr. 12050
apelul rosu ORCAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XL NR 12 050 MARȚI, 1 NOIEMBRIE 1983 4 PAGINI, 50 BANI J ANULI, UNIȚIVM însuflețitor îndemn la obținere unor producții agricole sporite • Duminică, de „Ziua recoltei", în județul nostru s-au executat arături adînci pe 10.820 ha, s-a recoltat sfecla de zahăr de pe 193 ha și s-au transportat 4.530 tone rădăcini, s-a eliberat terenul de coceni pe 718 ha . De asemenea, s-au transportat din cîmp 3.242 tone știuleți și s-au livrat la fondul de stat 2 100 tone, iar la F.N.C 1800 tone porumb boabe • Duminică, pe piețele Timișoarei s-au desfăcut mari cantități de legume : tomate 67 tone, ceapă - 65 tone, rădăcinoase - 72 tone, cartofi - 265 tone, varză - 135 tone, conopidă - 56 tone, ardei - 74 tone, fructe - 202 tone, iar în orașele din județ, - 584 tone legume, 830 tone cartofi,410 tone fructe Mesajul tovarășului Nicolae Ceaușescu adresat țărănimii cooperatiste, lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, mecanizatorilor specialiștilor, tuturor oaienilor muncii din agricultură, cu prilejul „Zilei recoltei“, constituie un puternic îndemn pentru lucrătorii ogoarelor timișene în obținerea unor producții mari. Ca urmare, duminică, printr-o mai bună organizare a muncii, prin participarea masivă a locuitorilor satelor la activitățile din cîmp, sfecla de zahăr s-a recoltat de pe 193 ha s-au transportat 4.530 feșine de rădăcini la bazele de recepție. Totodată, au fost eliberate de coceni 718 ha și s-au alături adînci pe executat ha, transportîndu-se 10.820 din cîmp 3.242 tone știuleți și livrîndu-se la fondul de stat 2.100 tone, iar la F.N.C. 1800 tone porumb boabe. Producția bună de legume și fructe a permis ca I.L.F.-ul să organizeze, duminică, aprovizionarea din abundență a piețelor cu produse agroalimentare. Astfel, in Timișoara s-au livrat 67 tone tomate, 65 tone ceapă, 72 tone rădăcinoase, 265 tone cartofi, 135 tone varză, 56 tone pidă, 74 tone ardei, cona202 tone fructe, iar în celelalte orașe din județ s-au desfăcut 584 tone legume, 830 tone cartofi, 410 tone fructe. Spre satisfacția lucrătorilor ogoarelor timișene, în Mesajul adresat de tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu prilejul „Zilei recoltei“, sunt remarcate în mod deosebit și rezultatele bunevute în acest an de obțijudețul nostru. In condiții de climă mai puțin favorabile, realizările unităților agricole fruntașe demonstrează marile posibilități ale agriculturii noastre socialiste de obține, an de an, recolte bogate. Bunăoară, la C.A.P. Topolovățu Mare s-au cules cite 20.150 kg știuleți, în medie, pe întreaga suprafață cultivată cu porumb — 900 ha. In aceeași unitate, recolta de grîu a ajuns la 6.830 kg la hectar. Producții mari au mai realizat la grîu : C.A.P. Diniaș, Nerău, I.A.S. Grabați ; la orz — Peciu Nou, Nerău, C.A.P. bolia, I.A.S. Variaș ; Jimla porumb — C.A.P. Di(Cont in pag. a ll-a) „Să facem totul pentru ca în anul 1984 - anul celei de-a 40-a aniversări a victoriei revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă - să obținem o recoltă agricolă record, în toate domeniile, prin efectuarea la timp și de bună calitate a tuturor lucrărilor, prin respectarea întocmai a normelor și regulilor agrotehnice stabilite". NICOLAE CEAUSESCU J . In pag. a II a 1 2 > j • TINERII COMUNEI, CUPRINȘI IN ARIA LARGA A ACTIVITĂȚII EDUCATIVE : • NECESARELE ÎNSEMNE ALE TRECERII NOASTRE PRIN TIMP |\w\»\w\v\uu\m\n\mvmv»WMwm\ La magazinul I.R.S. din piața Nicolae Bălcescu, Timișoara, ca dealtfel în toate piețele din orașele județului, în „Ziua recoltei* s-au desfăcut cantități mari de legume și fructe. (Foto : E. ROBICSEK) nm«u\mn\www»Miniu%«UM%\%w MINERII DAROVEI LUCREAZĂ In devans Hotărîți să-și aducă din plin contribuția la asigurarea independenței energetice a țării, minerii din Darova, stimulați de recentele măsuri privind majorarea retribuției, au raportat îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan aferente lunii octombrie cu trei zile mai devreme. Avansul de timp astfel cîștigat, după cum ne-a informat inginerul Nicolae Suciu, șeful minei, a permis celor ce lucrează aici realizarea, peste prevederi, a 10 metri liniari noi galerii. Energia electrică și combustibilul?, gospodărite cu severitate! Printre fruntașii în producție de la întreprinderea de detergenți din Timișoara se numără și operatorii chimiști Elisabeta Pașa și Virgil Chețan — în imagine — care lucrează la instalația de fabricare a produselor cationice. (Foto : C. DUMA) Risipa de orice natură trebuie eliminată cu desăvîrșire! Acțiuni tot mai hotărîte pentru instaurarea la fiecare loc de producție, în propriile noastre locuințe a unui înalt spirit gospodăresc CETATENI ! • Un radiator care funcționează 10 ore pe zi timp de o lună, consumă echivalentul a 200 kg păcură. • Funcționarea unui calorifer 10 ore pe zi timp de o lună echivalează cu consumul a 540 kWh energie electrică. • Un bec de 100 W care funcționează o oră pe zi timp de un an aduce, în fiecare gospodărie, un consum de 36,5 kWh. Un puternic detașament muncitoresc din economia timișeană — circa 40.000 de oameni ai muncii din industria construcțiilor de mașini și din industria de mașini-unelte, electrotehnică și electronică — beneficiază, începînd de azi, 1 noiembrie, potrivit prevederilor Decretului Consiliului de Stat nr. 325/1983, de majorarea retribuțiilor. Faptul că acest eșalon de frunte al economiei beneficiază de majorarea prioritară a retribuțiilor constituie o nouă și elocventă dovadă a grijii partidului și statului nostru față de oamenii muncii din aceste ramuri. Este vorba despre oamenii muncii care lucrează cu înaltă răspundere, abnegație și dăruire la întreprinderea mecanică Timișoara, „Electromotor“, „Electrotimiș“, I.A.E.M., „Electrometal“, „Electrobanat“, I.U.R.T. Lugoj și în alte unități economice timișene. Obiectivele ce stau în fața celor ramuri industriale sunt două seriii de mobilizatoare, deoEle realizează, în prezent, circa 30 la sută din producția marfă-industrială a județului Retribuțiile tarifare pentru muncitori se vor majora, în medie, cu 5,5 la sută, iar pentru personalul operativ, tehnic productiv și de administrație, în medie cu 5 la sută. Prezentăm, în încheiere, un calcul semnificativ asupra modalităților de majorare a retribuției în industria constructoare de mașini. In cazul unui strungar care lucrează să zicem la I.M.T., încadrat cu categoria a III-a, treapta a II-a, majorarea retribuției sale lunare se va face în modul următor : retribuția tarifară actuală = 2.173 ; retribuția tarifară majorată = 2.297 lei ; diferența în plus == 124 lei. Avînd o vechime neîntreruptă în aceeași unitate de 12 ani, el va beneficia și de majorarea sporului său de vechime de la 5 la sută la 9 la sută, respectiv de la 108 lei la 206. De asemenea, lucrînd în acord global, în cazul cînd își va depăși sarcinile de plan cu 7 la sută, adaosul său de acord va spori de la 152 lei la 160 lei. In acest mod, cîștigul său total lunar va ajunge de la 2.433 lei la 2.663 lei, cu 230 lei mai mult decit în prezent. Majorarea retribuțiilor în cele două importante sectoare va contribui la stimularea oamenilor muncii în realizarea sarcinilor de mare răspundere ce le revin. ÎNCEPÎND DE AZI, 1 NOIEMBRIE, 40.000 DE OAMENI AI MUNCII TIMIȘEN! VOR BENEFICIA ■* DE MAJORAREA RETRIBUȚIE! De cîteva zile am intrat încă actuală, o chestiune de operioada sezonului rece, așasebit de acută. Aceasta decă marea problemă a economisirii severe a energiei electrice a devenit și pentru fiecare dintre noi o proble oarece, după cum se cunoaște, în această parte a anului consumul este considerabil sporit, practic acum necesarul de putere al sistemului energetic național, în orele vîrfului de consum de seară, care se consemnează zilnic între 17 și 22, este cu pînă la 700 MW mai mare decît în anotimpurile călduroase. De asemenea, așa cum precizează specialiștii, pe durata celor 24 de ore, diferența între consumul minim și cel maxim atinge circa 1.500 MW. In aceste condiții, desigur, complexul sistemului energetic național este supus unor solicitări suplimentare deosebite, ținînd seama și de faptul că în condițiile climatice ale anului 1983 — an secetos — debitele Dunării, ale rîurilor interioare, se află cu mult sub nivelele normale. Ca atare, nivelul apelor în lacurile de acumulare este scăzut, iar puterea pe care ar trebui să o asigure hidro- CORNELIU POPOVICI (Conf. în pag. a II-a)