Drapelul Roşu, martie 1984 (Anul 40, nr. 12153-12179)
1984-03-01 / nr. 12153
Unde-i hărnicie nu-i loc pentru laude Adunarea generala a reprezentanților oamenilor muncii de la întreprinderea „Electrobanat" Timișoara Motive pentru laudă ar fi fost destule. S-ar fi putut spune, de pildă, că sarcinile de plan și angajamentele asumate în cel de-al treilea an al cincinalului calității și eficienței au fost îndeplinite și chiar depășite la toți indicatorii, inclusiv la export. S-ar fi putut releva pe larg faptul că, în aceeași cadă, s-au introdus în perifabricație 53 produse noii că au fost implimentate 16 tehnologii noi, în premieră. In acestst context putea fi indat referirea că, prin aplitea în practică a 42 de măsuri care vizau revizuirea și înlocuirea tehnologiilor învechite, s-au economisit șapte milioane lei, iar prin reproiectarea unor produse și repere sau prin îmbunătățirea planurilor de tăiere a rezultat o economie de 444 tone de metal. Darea de seamă și participanții la dezbaterile ce au avut loc în cadrul adunării generale a reprezentanților oamenilor oamenilor muncii de la întreprinderea „Electrobanat" din Timișoara s-au rezumat doar a aminti aceste succese, așa, în treacStT sîu de alta, dar în practica acestui colectiv timișorean, despre a cărui hărnicie se vorbește în multe țări de pe meridianele globului pămîntesc, s-a statornicit concepția că acolo unde e mult de lucru nu mai este loc și pentru laude. Nici lamentările în fața greutăților nu găsesc aici teren prielnic, pentru că pe tot traseul muncitor — director oamenii au învățat să depășească orice obstacol cu dăruire și abnegație. Cu argumente convingătoare în acest sens au venit toți cei care au luat cuvîntul în cadrul dezbaterilor : șefii de secții și compartimente: Viorel Bobhie, Nicolae Țăranu, Mircea Pop, Gheorghe Cocean și Ion Băilă, maistrul Traian Caraghena și mulți alții. Toți și-au manifestat dorința sinceră de a scoate la iveală acele minusuri din munca fiecărui sector de activitate care, în loc să întregească succesele, dimpotrivă, le diminuează cantitativ și calitativ. S-a insistat pe mai buna aprovizionare cu materii prime și materiale, compartiment care prezintă breșe serioase chiar din startul noului an. Propunerile, în mare parte introduse în programul de măsuri adoptat de adunare, au întrunit acele atuuri care pot duce la ieșirea din impas. Argumentul cel mai convingător al deciziei colectivului de a obține realizări deosebite în anul 198 T constituie angajamentul asumat ca răspuns la chemarea la întrecere lansată de colectivul „Electroargeș“ întreprinderii din Curtea de Argeș. Exprimînd voința oamenilor muncii din întreprindere de a îndeplini cele mai bune condiții sarîncinile pe acest an, respectivul angajament cuprinde o suită de obiective însufleți t. PETRE (Cont în pag. a II-a) 1 pag. a 1-a PRESTĂRILE DE SERVICII ȘI MICA INDUSTRIE ÎN PERSPECTIVA MARILOR CERINȚE VITRINA CU CÂRTI Anul XLI Nr. 12.153 Joi, 1 martie 1984 4 pagini, 50 bani CU TOATE FORȚELE LA EXECUTAREA LUCRĂRILOR AGRICOLE DE SEZON minut și 10 secunde, fiind necesari numai doi oameni în loc de zece. La ferma nr. 5 a I.A.S. Sînnicolaul Mare îl intilnim pe tovarășul ing. loan Marcu, directorul Întreprinderii, care ne spune: „Avem 301 ha cu pomi, din care 248 ha sunt pe rod. La tăierile de fructificare participă zilnic aproape 100 de oameni, lucrarea fiind executată pe 130 în acest an jubiliar, oamenii din agricultura timișeană depun muncii ample eforturi pentru a realiza o producție record în toate sectoarele. Consiliul de conducere și specialiștii de la C.A.P. Becicherecu Mic acordă o atenție deosebită fertilizării terenului cu gunoi de grajd, îngrășămînt foarte valoros și ieftin. După cum ne informează tovarășul Vlastimir Milin, vicepreședintele cooperativei agricole, pînă în prezent s-au administrat îngrășăminte organice pe 60 ha destinate sfeclei de zahăr. Se preconizează fertilizarea a 100 ha din cele 300 ha ce se vor cultiva cu această valoroasă plantă tehnică. Alături de cele 12 atelaje ale cooperativei agricole mai participă opt căruțe ale gospodarilor din sat. Se evidențiază țăranii cooperatori Mihai Banislav, Ioan Barbu, Mihai Brumaru, Nicolae Buzgan, Mihai Spiridon, precum și sătenii Gheorghe Roșu, Nicolae Drăgoi, William Liebenauer. La cooperativa agricolă de la Sînnicolaul Mare se pregătește temeinic producția de grîu și orz. Pînă în prezent s-au fertilizat suplimentar 1.650 ha din cele 2.060 ha existente în cultură. Fertilizarea se execută cu aviația, fapt ce asigură o lucrare de bună calitate ... Avem prilejul să urmărim răspunderea cu care muncesc aviatorii Dorin Oargă și Nicolae Țăranu. De asemenea, la încărcarea îngrășămintelor chimice se folosește un dispozitiv creat de un colectiv de la Institutul agronomic, condus de dr. ing. Nicolae Aungurencu, utilaj care reduce de 4-5 ori timpul de încărcare a avionului. Am cronometrat și am constatat că această lucrare s-a efectuat într-un ha și se va încheia pînă la 15 martie. Pentru a obține o producție mare de fructe, de bună calitate, efectuăm tratamentul al doilea fitosanitar. Totodată, întreaga suprafață s-a fertilizat cu îngrășăminte pe bază de potasiu — 120 kg substanță activă la ha și cu fosfor — 100 kg la ha". Fotografii : RACINTOVAN E. ROBICSEK Șeful de fermă, ing. Aurel Duma, de la I.A.S. Sînnicolaul Mare, urmărește atent respectarea normelor de calitate la tăierile de fructificare. La cooperativa agricolă de la Becicherecu M1’ continuă în ritm susținut fertilizarea terenului cu îngrășăminte naturale. Intr-un scurt răgaz, inginerul șef al I.A.S. Sînnicolaul Mare poartă o discuție cu piloții Dorin Oargă și Nicolae Țăranu asupra problemelor legate de fertilizarea racială a griului Conducerea științifică presupune perfecta cunoaștere a realității Astăzi, cu primarul comunei Gătaia, tovarășul Ioan Cireșan Comuna Gătaia este alcătuiă din 9 sate. Distanța maximă dintre localități, incluzând și aria terenurilor agricole, este de 30 km. Din punct de vedere economic, numai producția globală industrială se ridică la aproape 750 de milioane lei. Suprafața agricolă trece de 91 de mii de hectare. In comuna Gătaia se fabrică mașini și subansamble de mașini, mobilă, confecții, se repară tractoare și utilaje agricole, carnea de porc se produce in sistem industrial, se cultivă oale și plante tehnice, se produc nutrețuri combinate, lapte, brînză, există o școală cu certe virtuți de referință prin concepția modernă de organizare a procesului institiv-educativ, există un spital, sunt numeroase cămine culturale iar numărul specialiștilor integrați în desfășurarea activității politice, economice și social-culturale, raportat la numărul de locuitori, este superior multor comune ale județului. Gătaia este o comună a cărei complexitate este tipică modelului de realitate agrar- idustrială. In aceste condiții, calitatea de primar, pentru a fi integral satisfăcută, are nevoie de o desfășurare bazată pe elaborarea riguros științifică a muncii la timp, dublată de cunoașterea tuturor detaliilor practice furnizate de știința conducerii. Pornind de la aceste considerente și limitîndu-ne la un singur sector, ne-am început dialogul cu tovarășul Ioan Cireșan, aflat în al treilea an în funcția de primar al comunei Gătaia. — Vorbiți-ne, vă rugăm, despre conținutul silei dumneavoastră de muncă de ieri. — M-am ocupat de sectorul zootehnic... — Și la ce concluzii ați ajuns? — Că actualele producții de lapte sunt nesatisfacătoare, dar că față de aceeași perioadă a anu- ION DANCEA (Cont. In pap. aff-aj Creatorul „castelului de argint" Stăm față-n față la o masă rotundă. Pentru citeva clipe se așează un zid de liniște... Dar omul știe ce măsează și, imediat, interesără pic de ocoliș, intră in subiect. După primele cuvinte aflu ce se intîmpla in tipografia unui proprietar civi ra anilor ’40, in Timiș caatelierul ce avea bătut in patru cuie denumirea „Helikon“. „Chiar dacă toți cunoșteau că-s fiul tipografului Ștefan, zice mișcindu-se un scaun cu neliniște, ucenicul Ervin și-a mâncat, ca toți ceilalți, plinea de ucenic...“. și povestea vieții lui Ervin Miskovits continuă: „In 194S — zice — am intrat in rindurile partidului comunist... Deși eram tînăr mi-am făcut, ca-ntotdeauna, datoria“ , dar cuvintele de pe urmă sunt rostite cu destulă reținere. Să-l conving că nu greșește, ii citesc din carnetul de însemnări gindurile colegilor de muncă, mărturisirile celor care o cunosc de-o viață. Juliu Martin: „Om foarte activ, tipograf-tipograf! Când am trecut de la litografie la fotolitografie am petrecut multe nopți alături, căutam, experimentam. ..“. Joachim Luchiță: „Ervin este tipograful care poate să-și dea părerea despre orice problemă“, cuvintele, se vede, si merg la inimă meșterului Ervin Miskovits, și a inttentat să-l suspectez că se bucură peste măsură de un adevăr pe care il știe fie mulți ani. De cum iși dă seama de ce gindesc, zice : ,.Sigur, oamenii mă cunosc, dar văd că nu cum credeam, îndeajuns... Chiar să DUMITRU OPRIȘOR (Gont. ta pag. a IU-®)