Drapelul Roşu, aprilie 1984 (Anul 40, nr. 12180-12204)

1984-04-01 / nr. 12180

SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Ieri, deputații Consiliului popular județean s-au în­trunit în cea de-a XVI-a sesiune. Au luat parte, ca invitați, deputați în Adunare Națională cu Marea cumscripțiile electorale d­e­pe raza județului Timiș, acti­viști de partid și de stat, vi­cepreședinți ai comitetelor și birourilor executive ale consiliilor populare muni­cipale, orășenești și comu­nale, cadre de conducere din unele ingineri-șefi unități agricole, ai C.U.A.S.C., conducători ai unor între­prinderi și instituții. în u­­nanimitate a fost aprobată­rmătoarea ordine de zi : — Raport privind preocu­parea comitetelor ți birou­rilor executive ale consili­ilor populare județean, mu­­nicipale, orășenești și comu­nale pentru realizarea pro­gramului vizînd lucrările de îmbunătățiri funciare ; — Dare de seamă din partea președintelui Tribu­nalului județean cu privire la starea legalității în ju­dețul Timiș, în anul 1983; — Dare de seamă a pro­curorului șef al Procuratu­rii județene asupra consta­tărilor cu privire la respec­tarea legalității în județul Timiș, în anul 1983 ; — Proiect de hotărîre pentru ratificarea unor de­cizii emise de Comitetul e­­xecutiv în exercitarea atri­buțiilor Consiliului popular județean. La primul punct al ordi­ni de zi, tovarășul Viorel ovică, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular jude­țean, a prezentat privind preocuparea raportul comi­tetelor și birourilor execu­tive ale consiliilor populare pentru realizarea programu­lui de îmbunătățiri funciare. A luat apoi cuvîntul tova­rășa Mihaela Goma, pre­ședintele Tribunalului jude­țean, care a expus darea de seamă cu privire la starea legalității pe cuprinsul ju­dețului Timiș, în anul 1983. Tovarășul Laurean Tilincă, procurorul șef al Procura­turii județene, a prezentat darea de seamă cu privire la respectarea legalității în județul Timiș, în cursul a­­n­ului 1983, iar tovarășul Ștefan Romoșan, președin­tele comisiei­­ permanente pentru agricultură și silvi­cultură, a dat citire rapor­tului comisiei permanente de avizare a proiectului de hotărîre. La dezbateri au luat cu­vîntul tovarășii Iosif Pau­­lescu, președintele C.A.P. Lugoj, Constantin Matei, di­rectorul Sucursalei Timiș a Băncii pentru agricultură și industria alimentară, Ni­­colae Doggendorf, directo­rul Trustului S.M.A., loan Gheorghiu, directorul I.A.S Giarmata, Paraschiva Go­goașă, primarul comunei Sînmihaiu Român, loan Roșea, directorul Trustului I.A.S., Gheorghe Găman, directorul O.G.A., Aurel Lă­­zureanu, director la Direcția județeană a agriculturii și industriei alimentare, An­drei Veri, conferențiar uni­versitar la Facultatea de construcții a Institutului po­litehnic, Mircea Cosma, di­rectorul întreprinderii de execuție și exploatare a lu­crărilor de îmbunătățiri funciare. Pornind de la sarcinile ce decurg din Programul ju­dețean pe anul 1984 pentru asigurarea unor producții sigure și stabile, participan­ții la discuții au înfățișat acțiunile întreprinse de con­siliile populare, sub cerea și cu sprijinul condu­direct al organelor și organizații­­ilor de partid, pentru creș­terea potențialului produc­tiv al pămîntului, mai buna organizare și folosire în mod unitar a terenurilor a­­gricole, desfășurarea lucră­rilor de irigații, desecări și combatere a eroziunii solu­lui. Ei au subliniat necesi­tatea de a se întreprinde, în continuare, măsuri efi­ciente în vederea pregătirii și deschiderii la timp a lu­crărilor pe toate șantierele, antrenării largi a locuitori­lor la desfășurarea ritmică a activității pentru înca­drarea în sarcinile de plan, atît la obiectivele ce se e­­xecută de unitățile speciali­zate cît și la cele prin mun­ca patriotică a cetățenilor, asigurarea funcționării în bune condiții a sistemelor de desecare existente, cură­țirea de resturile vegetale, înlăturarea obstacolelor, în calea scurgerii apelor pe canale și despotmolirea po­dețelor etc. In sesiune a fost adoptată Hotărîrea cuprinzînd măsu­rile pentru realizarea inte­grală a obiectivelor progra­mului de îmbunătățiri fun­(Conf. în pag. a ll-a) Calitatea și operativitatea tuturor lucrărilor de sezon Țăranii cooperatori și mecanizatorii de la C.A.P. Remetea Mare sunt hotărîți ca în acest an să obțină producții agricole record la întrecerea socialistă pentru obținerea unor pro­ducții agricole sporite la unitatea de suprafață, oa­menii muncii din agricultu­­județului Timiș s-au si­­uat, în anul trecut, — așa cum bine știm — pe locul î­­ntîi, organizației de partid conferindu-i-se pentru re­zultatele obținute Ordinul Meritul Agricol" clasa I a rezultat, desigur, care crează organizația jude­țeană de partid, pe comu­­iștii din unitățile agricole a stat și cooperatiste, pe ți agricultorii județului,­­ care obligă, nu, la ridicarea în același continuă ștachetei realizărilor, im poposit, în cursul zi­lei de ieri, printre coopera­torii de la Remetea Mare, antrenați, în această perioa­dă, în marea bătălie pentru efectuarea în cele mai bune condiții a însămînțărilor de primăvară. Din situația „o­­perativă“ — pe care ne-o prezintă inginerul Ioan Trapcea, președintele co­operativei agricole de pro­ducție — rezultă că o bună parte din culturile de pri­măvară au și fost însămîn­­țate; este vorba de lucerna (25 ha), trifoi (50 ha), bor­­ceag (50 ha), mazăre boabe (100 ha), in pentru ulei (50 XOAN DAVID (Cont in pag a­ll­a) JUDEȚE­­NA Nr. 12.180 Duminică, 1 aprilie 1984 8 pagini, 50 bani In ofIO I­E Asimilarea unor noi utilaje întreprinderea timișorea­nă „Electrotimiș“ — unitate distinsă recent cu „Ordinul Muncii" clasa I pentru rea­lizările obținute în întrece­rea socialistă pe 1983 — a introdus în fabricație o ga­mă de utilaje cu înalte per­formanțe tehnico-funcționa­­le, destinate industriei de prelucrare a sticlei. Cu a­­cestea, întreprinderea a re­alizat în devans planul teh­nic de asimilări de noi pro­duse pe primul trimestru al anului, care a cuprins mai mult de 40 de mașini, instalații și utilaje pentru electrotehnică, electronică, mecanică fină și alte ramuri de vîrf ale economiei na­ționale, majoritatea produse pentru prima dată în țară. Cu bune rezultate acțio­nează colectivul unității pentru creșterea productivi­și­tății muncii, producînd pes­te planul trimestrial, ma­­șini-unelte de prelucrat me­tale în valoare totală de peste 3,5 milioane lei. „Casa“ întreprinderii poligrafice „Banat". De pe porțile ei sunt zilnic expediate ci­titorilor zeci de mii de zia­re, reviste, broșuri și jocuri pentru copii. „CINE A PLANTAT UN POM NU A TRĂIT PE DEGEABA" . Cind am fost, joi, la Liebling, pe străzi, tot vedeam săteni venind dinspre primărie și avînd cîte doi, trei puieți de pomi fructiferi. Mi-am dat seama că, fiind „Săp­­tămina pomicultura" toa­tă suflarea sa­ ______ tului era mo­bilizată la plan­tatul pomilor fructiferi. La sediul I.A.S. Liebling afla că di­rectorul ingi­nerul Nicolae Rămnean­­țu, lăsase vorbă că-l gă­sesc la ferma nr. 5, zo­otehnică. De mult nu mai fusesem pe­ acolo. Mă gîndeam să-mi concep re­portajul despre ultimele noutăți de la ferma de e­­lită a întreprinderii. Dar iată că mi-a fost dat să scriu nu despre zootehnie ci despre pomicultură... Nicolae Rămneanțu ex­plica șefului de fermă, îngrijitorilor zootehniști, celor 30 de elevi din cla­sa a X-a a Școlii gene­rale din localitate, cum trebuie fasonată rădăci­na și coroana pomului, de vișin, de păr, măr, prun, nuc, tei ) cum tre­buie săpată groapa, la ce distanță trebuie plantați puieții... Că trebuie să pui mai întîi o găleată de apă și apoi să ai grijă de el zi de zi, ca de un copil! In fața­­ fiecărui grajd, în locurile libere de lingă casele muncito­rilor din zootehnie au fost plantați, soi, 150 de cireși, 100 de peri, 100 de meri, 50 de­­ nuci. Peste câțiva ani aici se va forma o a­­devărată dă intr-o liva­fer­mă zootehnică. In cele zece ferme ale l.A.S.-ului din Liebling au fost plantați in acea zi 1.500 de pomi fructiferi, de diferite so­iuri, plus 100 de tei. D. MARGINEANU (Conf. in pag. a­ll-a) • O comună cu o plantație nouă de 7.000 de pomi fructiferi • Livezi în fiecare fermă, la I.A.S. Liebling • Un sat cît o livadă !... • ••• Tipografii timișoreni, mereu în fruntea întreprinderii poligrafice „Banat" i-a fost conferit „Ordinul Muncii" clasa I Pentru foarte mulți tre noi, Poligrafia este din­so­cotită o întreprindere de fabricat cărți și ziare. Lu­cru, în mare parte adevărat, dar, este bine să se știe, că, pentru a fi și complet, mai trebuie luate în seamă o sumedenie de așa-zise mă­runțișuri de importanța că­rora ne dăm seama abia a­­tunci cînd lipsesc. De pildă, ce ar fi dacă nu ar exista afișele pentru spectacole sau acele jocuri frumos colorate pe care le cumpă­răm copiilor pentru a se familiariza cu rosturile în­vățării ? ! In rest, totul este adevărat. Poligrafia este și ea o întreprindere organiza­tă pe severe principii eco­nomice unde lucrează sute de oameni, unde zi de zi se consumă materie primă, se creează, se născocesc inven­ții, unde se desfășoară bă­tălia pentru realizări cît mai bune, de calitate supe­rioară, de cheltuieli tot mai mici și productivitate ridi­cată. Zețari — acei oameni care „culeg“ literele pentru a le așeza în cuvînt și cu­vîntul In pagină — linoti­­piști, paginatori, sînt doar cîteva din legături profe­siile slujite, adeseori noap­tea, de oameni care ne asi­gura neprețuita bucurie a comunicării prin cuvîntul scris. In egală măsură sînt oameni ai muncii și în nu­mele acestei calități se stră­duiesc să-și onoreze cu cinste datoria. Așa cum de mai mulți ani la rind au dovedit-o tipografii bănă­țeni. Strădaniile hărniciei și priceperii lor au fost întot­deauna răsplătite cum se cuvine. Astfel, Ordine ale Muncii după două clasa a II-a dobîndite pe seama re­zultatelor economice înre­gistrate in anii 1981 și 1982, anul 1983 s-a dovedit a fi mult mai bogat în împliniri și, drept urmare, li s-a în­­mînat aceeași distincție, dar, de data aceasta, clasa I. Cu firească satisfacție, directo­rul întreprinderii poligrafi­ce „Banat“, tovarășul Radovan Nicolin, ne-a pre­zentat noul antet al unității. Inmănunchiate, cele trei ordine reprezintă un bla­zon cu care puține prinderi se pot mindri, între­este mai puțin adevărat Nu că pentru a și-l „procura", în întrecerea socialistă a fost antrenat întregul colectiv. Intr-un fel, anii precedenți au fost o repetiție folosită cu scopul de a pregăti în amănunt toate detaliile ne­cesare promovării in cate­goria fruntașilor. „Regizo­rii" ei, organizațiile de par­tid, sindicat și U.T.C. au știut să pună în valoare ta­lentul și competența pro­fesională ale fiecărui lucră­tor. Din multitudinea acțiu­nilor întreprinse vizînd în­deplinirea integrală a fie­cărui indicator am ales doar două exemple să ilustreze atît grija menite pen­tru creșterea productivității muncii, cît și pentru obține­rea unei producții de cea ION DANCEA (Bont in pag. a­ll-a)

Next