Drapelul Roşu, aprilie 1984 (Anul 40, nr. 12180-12204)
1984-04-01 / nr. 12180
SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Ieri, deputații Consiliului popular județean s-au întrunit în cea de-a XVI-a sesiune. Au luat parte, ca invitați, deputați în Adunare Națională cu Marea cumscripțiile electorale depe raza județului Timiș, activiști de partid și de stat, vicepreședinți ai comitetelor și birourilor executive ale consiliilor populare municipale, orășenești și comunale, cadre de conducere din unele ingineri-șefi unități agricole, ai C.U.A.S.C., conducători ai unor întreprinderi și instituții. în unanimitate a fost aprobatărmătoarea ordine de zi : — Raport privind preocuparea comitetelor ți birourilor executive ale consiliilor populare județean, municipale, orășenești și comunale pentru realizarea programului vizînd lucrările de îmbunătățiri funciare ; — Dare de seamă din partea președintelui Tribunalului județean cu privire la starea legalității în județul Timiș, în anul 1983; — Dare de seamă a procurorului șef al Procuraturii județene asupra constatărilor cu privire la respectarea legalității în județul Timiș, în anul 1983 ; — Proiect de hotărîre pentru ratificarea unor decizii emise de Comitetul executiv în exercitarea atribuțiilor Consiliului popular județean. La primul punct al ordini de zi, tovarășul Viorel ovică, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, a prezentat privind preocuparea raportul comitetelor și birourilor executive ale consiliilor populare pentru realizarea programului de îmbunătățiri funciare. A luat apoi cuvîntul tovarășa Mihaela Goma, președintele Tribunalului județean, care a expus darea de seamă cu privire la starea legalității pe cuprinsul județului Timiș, în anul 1983. Tovarășul Laurean Tilincă, procurorul șef al Procuraturii județene, a prezentat darea de seamă cu privire la respectarea legalității în județul Timiș, în cursul anului 1983, iar tovarășul Ștefan Romoșan, președintele comisiei permanente pentru agricultură și silvicultură, a dat citire raportului comisiei permanente de avizare a proiectului de hotărîre. La dezbateri au luat cuvîntul tovarășii Iosif Paulescu, președintele C.A.P. Lugoj, Constantin Matei, directorul Sucursalei Timiș a Băncii pentru agricultură și industria alimentară, Nicolae Doggendorf, directorul Trustului S.M.A., loan Gheorghiu, directorul I.A.S Giarmata, Paraschiva Gogoașă, primarul comunei Sînmihaiu Român, loan Roșea, directorul Trustului I.A.S., Gheorghe Găman, directorul O.G.A., Aurel Lăzureanu, director la Direcția județeană a agriculturii și industriei alimentare, Andrei Veri, conferențiar universitar la Facultatea de construcții a Institutului politehnic, Mircea Cosma, directorul întreprinderii de execuție și exploatare a lucrărilor de îmbunătățiri funciare. Pornind de la sarcinile ce decurg din Programul județean pe anul 1984 pentru asigurarea unor producții sigure și stabile, participanții la discuții au înfățișat acțiunile întreprinse de consiliile populare, sub cerea și cu sprijinul condudirect al organelor și organizațiiilor de partid, pentru creșterea potențialului productiv al pămîntului, mai buna organizare și folosire în mod unitar a terenurilor agricole, desfășurarea lucrărilor de irigații, desecări și combatere a eroziunii solului. Ei au subliniat necesitatea de a se întreprinde, în continuare, măsuri eficiente în vederea pregătirii și deschiderii la timp a lucrărilor pe toate șantierele, antrenării largi a locuitorilor la desfășurarea ritmică a activității pentru încadrarea în sarcinile de plan, atît la obiectivele ce se execută de unitățile specializate cît și la cele prin munca patriotică a cetățenilor, asigurarea funcționării în bune condiții a sistemelor de desecare existente, curățirea de resturile vegetale, înlăturarea obstacolelor, în calea scurgerii apelor pe canale și despotmolirea podețelor etc. In sesiune a fost adoptată Hotărîrea cuprinzînd măsurile pentru realizarea integrală a obiectivelor programului de îmbunătățiri fun(Conf. în pag. a ll-a) Calitatea și operativitatea tuturor lucrărilor de sezon Țăranii cooperatori și mecanizatorii de la C.A.P. Remetea Mare sunt hotărîți ca în acest an să obțină producții agricole record la întrecerea socialistă pentru obținerea unor producții agricole sporite la unitatea de suprafață, oamenii muncii din agricultujudețului Timiș s-au siuat, în anul trecut, — așa cum bine știm — pe locul întîi, organizației de partid conferindu-i-se pentru rezultatele obținute Ordinul Meritul Agricol" clasa I a rezultat, desigur, care crează organizația județeană de partid, pe comuiștii din unitățile agricole a stat și cooperatiste, pe ți agricultorii județului, care obligă, nu, la ridicarea în același continuă ștachetei realizărilor, im poposit, în cursul zilei de ieri, printre cooperatorii de la Remetea Mare, antrenați, în această perioadă, în marea bătălie pentru efectuarea în cele mai bune condiții a însămînțărilor de primăvară. Din situația „operativă“ — pe care ne-o prezintă inginerul Ioan Trapcea, președintele cooperativei agricole de producție — rezultă că o bună parte din culturile de primăvară au și fost însămînțate; este vorba de lucerna (25 ha), trifoi (50 ha), borceag (50 ha), mazăre boabe (100 ha), in pentru ulei (50 XOAN DAVID (Cont in pag alla) JUDEȚENA Nr. 12.180 Duminică, 1 aprilie 1984 8 pagini, 50 bani In ofIO IE Asimilarea unor noi utilaje întreprinderea timișoreană „Electrotimiș“ — unitate distinsă recent cu „Ordinul Muncii" clasa I pentru realizările obținute în întrecerea socialistă pe 1983 — a introdus în fabricație o gamă de utilaje cu înalte performanțe tehnico-funcționale, destinate industriei de prelucrare a sticlei. Cu acestea, întreprinderea a realizat în devans planul tehnic de asimilări de noi produse pe primul trimestru al anului, care a cuprins mai mult de 40 de mașini, instalații și utilaje pentru electrotehnică, electronică, mecanică fină și alte ramuri de vîrf ale economiei naționale, majoritatea produse pentru prima dată în țară. Cu bune rezultate acționează colectivul unității pentru creșterea productivișității muncii, producînd peste planul trimestrial, mașini-unelte de prelucrat metale în valoare totală de peste 3,5 milioane lei. „Casa“ întreprinderii poligrafice „Banat". De pe porțile ei sunt zilnic expediate cititorilor zeci de mii de ziare, reviste, broșuri și jocuri pentru copii. „CINE A PLANTAT UN POM NU A TRĂIT PE DEGEABA" . Cind am fost, joi, la Liebling, pe străzi, tot vedeam săteni venind dinspre primărie și avînd cîte doi, trei puieți de pomi fructiferi. Mi-am dat seama că, fiind „Săptămina pomicultura" toată suflarea sa ______ tului era mobilizată la plantatul pomilor fructiferi. La sediul I.A.S. Liebling afla că directorul inginerul Nicolae Rămneanțu, lăsase vorbă că-l găsesc la ferma nr. 5, zootehnică. De mult nu mai fusesem pe acolo. Mă gîndeam să-mi concep reportajul despre ultimele noutăți de la ferma de elită a întreprinderii. Dar iată că mi-a fost dat să scriu nu despre zootehnie ci despre pomicultură... Nicolae Rămneanțu explica șefului de fermă, îngrijitorilor zootehniști, celor 30 de elevi din clasa a X-a a Școlii generale din localitate, cum trebuie fasonată rădăcina și coroana pomului, de vișin, de păr, măr, prun, nuc, tei ) cum trebuie săpată groapa, la ce distanță trebuie plantați puieții... Că trebuie să pui mai întîi o găleată de apă și apoi să ai grijă de el zi de zi, ca de un copil! In fața fiecărui grajd, în locurile libere de lingă casele muncitorilor din zootehnie au fost plantați, soi, 150 de cireși, 100 de peri, 100 de meri, 50 de nuci. Peste câțiva ani aici se va forma o adevărată dă intr-o livafermă zootehnică. In cele zece ferme ale l.A.S.-ului din Liebling au fost plantați in acea zi 1.500 de pomi fructiferi, de diferite soiuri, plus 100 de tei. D. MARGINEANU (Conf. in pag. all-a) • O comună cu o plantație nouă de 7.000 de pomi fructiferi • Livezi în fiecare fermă, la I.A.S. Liebling • Un sat cît o livadă !... • ••• Tipografii timișoreni, mereu în fruntea întreprinderii poligrafice „Banat" i-a fost conferit „Ordinul Muncii" clasa I Pentru foarte mulți tre noi, Poligrafia este dinsocotită o întreprindere de fabricat cărți și ziare. Lucru, în mare parte adevărat, dar, este bine să se știe, că, pentru a fi și complet, mai trebuie luate în seamă o sumedenie de așa-zise mărunțișuri de importanța cărora ne dăm seama abia atunci cînd lipsesc. De pildă, ce ar fi dacă nu ar exista afișele pentru spectacole sau acele jocuri frumos colorate pe care le cumpărăm copiilor pentru a se familiariza cu rosturile învățării ? ! In rest, totul este adevărat. Poligrafia este și ea o întreprindere organizată pe severe principii economice unde lucrează sute de oameni, unde zi de zi se consumă materie primă, se creează, se născocesc invenții, unde se desfășoară bătălia pentru realizări cît mai bune, de calitate superioară, de cheltuieli tot mai mici și productivitate ridicată. Zețari — acei oameni care „culeg“ literele pentru a le așeza în cuvînt și cuvîntul In pagină — linotipiști, paginatori, sînt doar cîteva din legături profesiile slujite, adeseori noaptea, de oameni care ne asigura neprețuita bucurie a comunicării prin cuvîntul scris. In egală măsură sînt oameni ai muncii și în numele acestei calități se străduiesc să-și onoreze cu cinste datoria. Așa cum de mai mulți ani la rind au dovedit-o tipografii bănățeni. Strădaniile hărniciei și priceperii lor au fost întotdeauna răsplătite cum se cuvine. Astfel, Ordine ale Muncii după două clasa a II-a dobîndite pe seama rezultatelor economice înregistrate in anii 1981 și 1982, anul 1983 s-a dovedit a fi mult mai bogat în împliniri și, drept urmare, li s-a înmînat aceeași distincție, dar, de data aceasta, clasa I. Cu firească satisfacție, directorul întreprinderii poligrafice „Banat“, tovarășul Radovan Nicolin, ne-a prezentat noul antet al unității. Inmănunchiate, cele trei ordine reprezintă un blazon cu care puține prinderi se pot mindri, întreeste mai puțin adevărat Nu că pentru a și-l „procura", în întrecerea socialistă a fost antrenat întregul colectiv. Intr-un fel, anii precedenți au fost o repetiție folosită cu scopul de a pregăti în amănunt toate detaliile necesare promovării in categoria fruntașilor. „Regizorii" ei, organizațiile de partid, sindicat și U.T.C. au știut să pună în valoare talentul și competența profesională ale fiecărui lucrător. Din multitudinea acțiunilor întreprinse vizînd îndeplinirea integrală a fiecărui indicator am ales doar două exemple să ilustreze atît grija menite pentru creșterea productivității muncii, cît și pentru obținerea unei producții de cea ION DANCEA (Bont in pag. all-a)