Drapelul Roşu, august 1984 (Anul 40, nr. 12283-12308)

1984-08-01 / nr. 12283

ANUL 40 AL LIBERTĂȚII NOASTRE, ANUL CELUI DE-AL XIII-LEA CONGRES AL P.C.R. OAMENII MUNCII DIN AGRICULTURA TIMIȘEANĂ AU ÎNCHEIAT RECOLTATUL GAIULUI Oamenii muncii de pe a­­nuarele timișene — mecani­zatori, țărani coopera­­tnri, muncitori din I.A.S., ^edoliști — puternic mo­bilizați de prețioasele in­dicații și îndemnuri adre­sate de secretarul gene­ral al partidului, tovară­șul Nicolae Ceaușescu, perfecționînd organizarea muncii, folosind fiecare oră bună de lucru, ac­­ționind fără răgaz, au reușit să încheie re­coltatul griului pe întrea­ga suprafață existentă in cultură. Aplicînd cele mai moderne tehnologii, efectuînd fire la timp, lu­cră­rile speci­în condiții superioare, punînd în centrul preocupărilor re­coltarea în cel mai scurt timp și fără pierderi, lu­crătorii din unitățile agri­cole timișene au obținut pe întreaga suprafață în­­sămînțată cu grîu o pro­ducție medie cu peste 300 kg la hectar mai mult fa­ță de 1983, anul cu cele mai bune rezultate, la cerealele păioase, din is­­toria acestor meleaguri. Acționînd cu înaltă dă­ruire patriotică pentru a realiza în mod exem­plar obiectivele cuprinse în Chemarea la întrece­re socialistă adresată de Organizația județeană Ti­miș a P.C.R. tuturor or­ganizațiilor județene de partid, lucrătorii din a­­gri­cultura județului nos­tru, mecanizatorii, ță­ranii cooperatori, mun­citorii din I.A.S., specia­liștii, cerișul concomitent cu se­au depus efor­turi stăruitoare pentru eli­berarea terenului de paie și însămînțarea culturilor succesive. In prezent În­treaga forță a satelor es­te folsită la recoltatul le­gumelor și fructelor, strîn­­gerea și depozitarea fu­rajelor, desfășurindu-se, de asemenea, ample ac­țiuni de îmbunătățiri fun­ciare, întreaga activitate fiind subordonată impe­rativului pregătirii temei­nice a producției viitoa­re. In telegrama adresată de Comitetul județean Ti­miș al P.C.R. tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, se­cretar general al Partidu­lui Comunist Român, pre­ședintele Republicii So­cialiste România, se ara­tă, intre altele : „Urmind neabătut minunatul Dum­neavoastră exemplu de slujire eroică a interese­lor supreme ale poporu­lui, exprimindu-ne din a­­dineul inimilor satisfacția și aleasa mîndrie patrioti­că față de Hotărirea ca la Congresul al Xlll-lea Dumneavoastră, mult iu­bite tovarășe Ceaușescu, să fiți Nicolae reales în funcția supremă de secretar general al Parti­dului Comunist Român, vă asigurăm că oamenii muncii timișeni vor de­pune întreaga pricepere și dăruire in slujba înfăp­tuirii neabătute a marilor obiective ale dezvoltării e­­conomico-sociale în pro­fil teritorial a județului, contribuind astfel într-o măsură sporită la înflori­rea multilaterală a pa­triei libere și fericite, Ro­mânia socialistă“. In interiorul ziarului • PĂDURILE NOASTRE SUNT ȘI PĂDURILE COPIILOR­­ NOȘTRI • CURIER JURIDIC • DE LA O ZI LA ALTA • SPORT • MEMENTO Soluții tehnologice moderne Acționînd sub îndrumarea permanentă a organelor organizațiilor de partid, ser­și­viciile de concepție din u­­nitățile economice timișene, cu concursul specialiștilor din institutele de cercetare, proiectare și din învățămîn­­tul superior timișorean au înregistrat, în ultima vreme, succese de seamă în direcția promovării progresului teh­nic, mecanizării și automati­zării proceselor de fip. Astfel, au fost produc­soluțio­nate o serie de teme va­loroase ca: proiectarea realizarea roboților și a li­si­unilor industriale robotizate, extinderea sudurii semiauto­mate, în mediu de bioxid de carbon ; prelucrarea me­talelor prin electroeroziune; producerea cristalelor arti­ficiale ; realizarea sisteme­lor electronice de copiere pentru mașinile-unelte ; fo­losirea jetului de plasmă și a laserului In activități in­dustriale ; asimilarea unor noi materiale și produse chi­mice în producție industria­lă sau pe stații pilot; per­fecționarea unor tehnologii de activizare a sondelor de petrol în vederea creșterii factorului de recuperare a țițeiului din zăcămînt. Nr. 12.283 Miercuri 1 august 1984 4 pagini, 50 bani Anul XLI Mina din Sinersig, în imagine , brigada condusă de u­ng­urăști Nicolae, fruntașă în întrecerea socialistă. (Foto : IOAN POPESCU) PE ȘANTIERELE DE CONSTRUCȚII ȘCOLARE TREBUIE IMPRIMAT UN RITM ALERT Pe lângă numeroasele ca­pacități industriale și o­biective social-culturale, planul de dezvoltare a ju­dețului în profil teritorial, pe anul 1984, cuprinde, la capitolul lărgirii bazei teh­nico-materiale, rea­construcțiilor și continua­darea în folosință a unor noi școli, cu săli pentru des­fășurarea cursurilor ori pentru activitățile de rator, de pregătire în labo­ate­liere I în unele localități se află, de asemenea, in con­strucție moderne săli de sport. sumele Toate acestea, ca și de la buget — 7,5 milioane in noul an școlar pentru dotări cu mobilier aparatură de laborator, material didactic — sunt dovezi concludente ale grijii statornice a partidului și statului față de crearea u­­nor condiții optime de pre­gătire a noilor generații.­­ In ce stadiu se află o­­biectivele prevăzute să fie date în folosință In acest an? Sunt imprimate, peste tot, ritmuri în măsură să a­­sigure respectarea grafice­lor de lucrări și finalizarea acestora la termenele sta­bilite ? .. • Sîmpetru Mare. Con­structorii din formația con­siliului popular, sprijiniți activ de sute de cetățeni, au dat un răspuns pozitiv la aceste întrebări încă de acum două luni cînd au predat beneficiarilor direcți — elevii de la școala din localitate — localul nou cu cele 8 săli de clasă și 4 la­boratoare, la edificarea că­rora s-au folosit fondurile din contribuția bănească și munca patriotică. A fost, totodată, dată in folosință sala de sport de la Sînnicolaul Mare și este un stadiu de inaugurare cea din Recaș. In ritm alert se lucrează la școala din Sîn­nicolaul Mare, cu 16 săli de clasă, laboratoare și atelie­re, obiectiv de investiții la care echipele de la­tul antrepriză generală Trus­de construcții și montaj Ti­mișoara ridică acum pano­urile la etajul III, iar la parter fac tencuielile și in­troducerea demeniilor de încălzire. Păstrîndu-și rit­micitatea de acum, școa­la poate fi inaugurată la deschiderea noului an de învățămînt. Cu optimism este privită terminarea ce­lor patru săli de clasă și a unui laborator la școala din Remetea Mare. „Avem a­­duse aproape în totalitate materialele necesare — ne spunea tovarășul Cornel Hodor, vicepreședinte al biroului executiv al Consi- 11, stAncioiu ffcH în mt • ti-a) „Dacă cineva a izbutit să realizeze ceva deosebit în profesia sa, este un semn că lucrul respectiv îi poate face orice semen de-al său". Cu­vintele aparțin lui Robert Glatt, maistru la întreprinde­rea „1 Iunie", om care își trăiește acum bucuria de a-și vedea fiul și nara medici, de a fi bunic și perspectiva nu prea îndepărtată a unei vieți trăite în liniștea unei ca­se de țară anume cumpăra­tă, în fiecare dimineață în­­timpinat de freamătul dis­cret al livezilor din jur. Cu­vintele menționate le-a ros­tit în urmă cu aproape 35 de ani. Le-ar fi rostit și mai îna­inte, dar nu i se oferise pri­lejul. Pînă atunci singura lui șansă era să execute ceea ce i se comanda. A avea personalitate profesională, cu alte cuvinte, a-ți permite lu­xul ca la nici 20 de ani sâ încerci a-ți impune le idei, era un drept proprii­tolerat doar ca utopie. El nu a luat ce i s-a oferit și atunci a hotă­rit să pună la treabă adevărul mai vechilor sale convingeri, pî­nă atunci legate la gură cu sfoara unor interese străine celor mulți, educați să rab­de, și ni „în fabrică se lucra la ua­proiectate și fabricate înaintea primului război. Ști­am că între timp se schim­baseră multe și în construc­ția de mașini textile. Singu­ra modalitate de a pătrunde în actualitatea tehnică era să ne convingem că suntem­ la fel de pricepuți ca și al­ții". Nu s-a gîndit niciodată să pornească singur la drum. Lui i s-au aliat și Nicolae Ro­man, și Constantin Igna, și Ivan Ciortus... Cu ce au început ? ! Ca Io școală, cu exerciții simple. Important este că cele 45 de invenții și inovații pe ca­re și-a pus semnătura, sin­gur dar de cele mai multe ori împreună cu alți colegi, au crescut în importanță . Însemnări dată cu exigențele dictate de trecerea timpului pentru a culmina cu realizarea mași­nii de confecționat proteze cardiovasculare. Știți ce în­seamnă un astfel de succes ? Un centi­mentru de proteză vasculară importată costă 2 dolari. Lungimea normală a uneia singure este de 60 cm. O valvă pentru efectua­rea unei operații pe inimă costă, in medie 2.500 de do­lari. Pentru clinica din Tir­­gu Mureș unde se fac astfel de operații, întreprinderea realizează lunar 40 de bu­căți. Testele preliminare fă­cute pe simulatoare au do­vedit că „viața" unei aseme­nea valve fabricate la „1 Iu­nie" este de 16-20 de ani. Numai de la acest capitol recolta anuală de benefic’’i se ridică la vreo 50 de mi­lioane de lei. Dacă admi­tem că viața și sănătatea oa­menilor pot fi cumva mă­surate în bani ! Nu se poate. In schimb, exemplul dat poa­te servi ca argument lustrarea unui principiu în î­­de viață Integral valorificat pe plan social și uman. Satis­facțiile împlinirii propriei per­sonalități, ca sentiment, deopotrivă și ale întregii sînt co­lectivități. Doar astfel fi explicată ascensiunea poate în­treprinderii spre nivelul de vîrf al performanțelor com­parabile cu cele ale între­prinderilor de același de peste hotare. Atunci, profil la „început" așa ceva ar fi fost impasibil. ION DANCEA unei vieți trăite plenar

Next