Drapelul Roşu, septembrie 1984 (Anul 40, nr. 12309-12334)

1984-09-01 / nr. 12309

însuflețiți de mărețele perspective formulate de tovarășul Anul XII Nr. 12.309 Simbătă 1 septembrie 1984 4 pagini, 50 bani Nicolae Ceaușescu, oamenii muncii timișeni sînt hotărîți să intîmpine Congresul al Xlll-lea al P.C.R. cu prestigioase realizări PLANUL TREBUIE REALIZAT LA TOȚI INDICATORII Bilanțul primului semes­tru al acestui an, prezentat de tovarășul ing. Mircea Ștefan, directorul întreprin­derii „Modern“ în adunarea generală a reprezentanților oamenilor muncii, a consti­tuit o bază de discuții, de a­­naliză critică și autocritică a activității depuse. Aceas­ta pentru că, la o bună par­te din indicatorii mi­ci, realizările n-au econo­fost­­ așteptate. Rezultate bu­ni au fost obținute pe linia înnoirii producției, produse­­le noi reprezentînd 92,9 la sută din valoarea producției marfă la încălțăminte și 99,2 la sută la marochinărie. In perioada la care ne re­ferim au fost create 570 modele noi, din care 465 au fost destinate exportului, urmărindu-se reducerea con­sumurilor de materiale, creșterea productivității muncii, îmbunătățirea cali­tății produselor etc., cu care s-a evidențiat prilej cu deosebire colectivul atelie­rului de proiectare din rîn­­durile căruia au fost citați comuniștii: Lucreția Ștefan, Florian Bader, Iacob Hahn, Matei Carol, Magdalena Trittner, Adalbert fost alții. Rezultate bune s-au ob­și ținut și în ceea ce privește r ridicarea nivelului tehnic al re ’ucției, prin confecționa­­unor mașini de șlefuit și de injectat P.V.C., moderni­­zarea mașinii de injectat po­­liuretan și a instalației de prelucrat bandă de cuțit, care a condus la renunța­rea în totalitate a importu­lui. S-au confecționat, de a­­semenea, matrițe și cala­poade metalice pentru insta­­lația de poliuretan, care re­prezintă o premieră pe țară, realizare a unui colectiv atelierului de matrițe alcă­al­tuit din tovarășii Ioan Ne­­drea, Ladislau Ciomango, Vasile Zaleș, Radu Brînzan, Ioan Mitar și alții. Referindu-se la aceste îm­pliniri, atît darea de seamă, cît și cei 11 participanți la discuții, între care inginerul șef Nicolae Dănilă, precum și tovarășii Ilie Bolintinea­­nu­, Elemer Grubisk­i, Flori­­ca Hogia, Doru Jonaru, Du­mitru Mihart, Ion Tătaru și alții au pus accentul pe ne­ajunsurile din munca colec­tivului, reliefînd diverse însemnări pe margi­nea adunării generale a reprezentanților oa­menilor muncii de la în­treprinderea de încălță­minte „Modern" din Timișoara, cauze obiective, dar și su­­biective care au influențat negativ neîndeplinirea sar­cinilor de plan la unii indi­catori. S-a relevat faptul că, printr-o exigență spori­tă la recepția materiilor pri­me și întărirea controlului tehnic pe tot fluxul tehnolo­gic, prin întreținerea cores­punzătoare a utilajelor și sporirea grijii față de admi­nistrarea bunurilor obștești rezultatele în muncă ar fi fost cele scontate. Vorbito­rii au manifestat hotărîrea de a recupera grabnic ră­­mînerile în urmă prin în­tărirea disciplinei la fiecare loc de muncă, prin mobili­zarea tuturor forțelor uma­ne și materiale de care dis­pun. Propunerile, cuprinse în planul de măsuri adoptat la adunare, vizează asemenea deziderate; tocmai De­altfel, rezultatele din lunile ce au urmat — rezultate ca­re s-au ridicat cu mult deasupra celor din prima jumătate a anului, vin să confirme că la întreprinde­rea „Modern“ restaurarea disciplinei tehnologice, a or­dinei în sectoarele cheie vine să confirme adevărul că depășirea greutăților a intrat pe un făgaș bun în perspectiva lunilor care au mai rămas din acest an. C. PETRE Prin creșterea productivității muncii Hotărîți să intîmpine Con­gresul al XIII-lea al parti­dului cu noi și fapte de producție, importante oamenii muncii de la întreprinderea „Electrometal“ Timișoara au ridicat la 4 milioane sporul de producție marfă obținut de la începutulul anului și pînă în prezent. Succesul are la bază creșterea mai accentuată a productivității muncii, indicator ce înregis­trează o depășire de 1,5 la sută. KVM wwmranHvuraMnnM«n%vi.wHnMUM«mvmvm«»tt»v Însemnate fonduri de investiții Beneficiind de politica de investiții promovată de par­tidul și statul nostru, între­prinderea de lacuri și vop­sele „Azur“ din Timișoara a cunoscut o puternică dezvol­­tare. Astfel, colectivul aces­tei prestigioase unități chi­mice timișorene are satisfac­ția de a lucra acum într-o întreprindere modernă al cărei potențial tehnic și u­­man a crescut an de an. Bunăoară, producția anului 1938, considerat an de vîrf al acelei perioade, se reali­zează astăzi în mai puțin de 4 zile. Dacă în anul 1965 structura producției e­rau 120 de sortimente, iar­în prezent numărul acestora a depășit cifra de 400 cuprin­­zînd toate domeniile de uti­lizare, în special, în indus­tria constructoare de mașini și industria lemnului, dome­nii în care exportul direct sau indirect reprezintă circa 72 la sută. Schela de producție petrolieră Șandra­ în imagine, for­mația de intervenții și probe la sonde, alcătuită din sondorul șef Ion Slătărețu, sondorii Vasile Ciornei și Chiriac Baraghi- In pag. a ll-a Să pregătim temeinic producția de grîu a anului viitor RECOLTE DE AUR, OAMENI DE MILIOANE... Sinersig se acționează intens, în aceste zile, pentru pregătirea temei­­ați­lor de grîu și orz ale anului 1985. în cîmp i-am întîlnit pe tova­președintele consiliului La C­A.P. nncă a producțiilor _­­ __­­ . . . rășii Ion Ghiciu, organizator de partid, președintele consiliului unic agroindus­trial Gătaia, Dan Sărăndan, inginerul șef al consiliului, și Iuliana Drăghici, pre­ședintele cooperativei agricole de producție din Sîngeorge analizînd, la fața locului, amplasamentul viitoarelor culturi de cereale păioase. Un bogat afiș al stagiunii estivale Stagiunea estivală ti­­mișeană, atît de bogată în evenimente în aceas­tă vară, oferă marelui public un sfîrșit de săp­­tămînă inedit. Numeroa­se scene în aer liber vor găzdui — în organizarea Comitetului județean de cultură și educație socia­­listă Timiș, ample spec­tacole cultural-artistice la care își dau concursul artiști ai instituțiilor pro­­fesioniste de spectacol din Timișoara, artiști a­­matori care au cules lauri la etapele republi­cane ale Festivalului na­țional „Cîntarea Româ­niei“. O generoasă revăr­sare de forțe, un cumul de personalități artistice de prim rang, iată nu­mitorul comun al afișe­lor care polarizează, fi­resc, interesul a zeci de mii de spectatori. Așa­dar, o invitație de a pe­trece ore de neuitat compania muzicii, a poe­mn­ziei, a jocului popular, în tovărășia umorului ; astăzi, între orele 14 și 20, și mîine între orele 10- 20. în cele ce urmează, spicuim cîteva dintre re­perele acestor mari ac­țiuni de divertisment. La Rezervația de arhi­tectură populară de la Pădurea Verde din Timi­șoara, programul va prezentat de actorii Ali­fi­na Secuianu și Vladimir Jurăscu, de la Teatrul Național din Timișoara. Vor evolua : Filar­monica de stat „Banatul“, ansamblurile folclorice de la Clubul C.F.R., „E­­lectrometal“, „Tehnome­­tal“, ..Electrotimiș“, or­chestra de muzică popu­lară a cramei „Bule­vard“, orchestrele de muzică ușoară ale restau­rantului „Sinaia", respec­tiv, „Motel“, grupurile folk de la Centrul teri­torial de calcul, „13 De­cembrie“, grupul satiric al întreprinderii „Bana­tul“ ; momente de presti­digitație vor fi prezenta­te de actori ai Teatrului de păpuși. In zonă turistică pitoreasca Liman are loc Valea lui sîmbătă, cu începere de la ora 20, balul meșterilor sticlari din renumitul centru de profil Tomești. La spec­tacolele celor două zile sînt prezente prestigioa­sele formații din zonă, încununate cu alese pre- ILDICO ACHIMESCUI (Conf. in pag. a V-a) Astăzi și mîine, în numeroase așezări șene vor avea loc atractive serbări timi­­cîmpenești Eficiență­­ economică sporită O eficiență economică spo­rită, creșterea calității pro­­duselor, economii de metal și sporuri de productivitate au fost obținute de colecti­vul întreprinderii „Electro­­banat“ din Timișoara prin introducerea în procesul de producție a unor tehnologii de mare randament ca : su­darea cu ultrasunete, reali­zarea prin crestare și profi­lare a elemenților și altele. Preocuparea rezistivă per­manentă pentru reducerea consumurilor specifice s-a soldat, de la începutul anu­­lui, cu o economie de peste 140 tone metal, urmînd ca pînă la sfîrșitul lunii de­cembrie a.c. această cifră să ajungă la 240 tone, .,la amfiteatrele hărniciei răspundem prezent” Sub acest generic Consiliul județean Timiș al organiza­ției pionierilor a largi acțiuni de muncă inițiat pa­triotică în fermele legumi­cole din cadrul asociațiilor economice intercooperatiste, la care au participat nu­meroși tineri din Timișoara, Lugoj, Giroc, Ghiroda, Căr­­piniș, Jimbolia și alte loca­lități, precum și acțiuni de întreținere a culturilor pe loturile școlare, la care au răspuns prezent elevi de la școlile generale din Cricio­­va, Gătaia, Variaș, Lovrin,­­ Biled și Periam,

Next