Drapelul Roşu, august 1985 (Anul 41, nr. 12592-12617)

1985-08-01 / nr. 12592

Pentru îmbogățirea continuă a patrimoniu al culturii noastre Moment de referință în examinarea temeinică, în spiritul înaltei exigențe re­voluționare, a drumului parcurs în cei 20 de ani ca­re au trecut de la Con­gresul al IX-lea al partidu­lui, Plenara Comitetului Central al Partidului Co­munist Român, dedicată cinstirii acestui măreț eve­niment, a pus în rolul fundamental al evidență aces­tui prag al devenirii noas­tre care a adus un suflu înnoitor, un puternic dina­mism întregii opere de con­strucție socialistă. Hotărîri­­le și orientările adoptate pe parcursul acestor ani, drumul glorios, de istorice înfăptuiri străbătut de a­tunci încoace poartă pece­tea inconfundabilă a perso­nalității și acțiunii politice revoluționare a tovarășului Nicolae Ceaușescu, strălucit militant comunist și patriot înflăcărat, conducător cu o­­ gîndire profundă și cuprin­zătoare, care a făcut din înflorirea continuă a pa­triei, a bunăstării și­rii poporului idealul ferici­vieții­­ și activității sale- Apărător ferm și consecvent al inte­reselor fundamentale ale țării, personalitate de prim rang a lumii contemporane, mare umanist, tovarășul Nicolae Ceaușescu s-a spus în conștiința vremii iii­­și prin opera sa teoretică de inestimabilă valoare, adu­­înd o remarcabilă­­ uție la îmbogățirea contra­­tezau­rului gîndirii revoluționare, dînd un înalt exemplu de aplicare creatoare a adevă­rurilor generale ale socia­lismului științific sa­­ reali­tățile concrete ale patriei noastre. „O națiune, un popor — spunea tovarășul Nicolae Ceaușescu în rostită cu prilejul cuvîntarea alegerii sale ca membru titular și președinte de onoare al A­­cademiei Republicii Socia­liste România — nu pot e­­xista fără o istorie, fără firmarea valorilor naționa­le, idee care răzbate cu lim­pezime și­­ din documentele Congresului al XIII-lea al partidului. Prin urmare, cultura a devenit astăzi un mijloc de participare directă la pro­gresul și civilizația socialis­tă a patriei, creatorilor so­­licitîndu-li-se opere și acte de cultură capabile a ilus­tra deplin toate prefacerile în structura socială, econo­mică, politică și spirituală a țării. Dar nu numai atît, sensul evoluției noastre, al ridicării societății valori­lor culturii naționale este în principal al ridicării mase­lor de oameni ai muncii la condiția înțelegerii și parti­cipării active la actul crea­tor, la făurirea unei culturi naționale cu profunde tezo­ valorosului socialiste­ nanțe populare­ Din acest punct de vedere, Festivalul național „Cîntarea Româ­niei“, amplă și cuprinzătoa­re manifestare­ de creație și interpretare, rezultat al ini­țiativei generoase a tova­rășului constituie Nicolae Ceaușescu, cea mai fertilă emulație a spiritului româ­nesc, dedicată patriei, valo­rilor ei eterne. Ca atare, de inestimabilă valoare rămîne îndemnul exprimat în cu­­vîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Plenară : „în întreaga activitate politico­­educativă un rol important revine culturii, literaturii, artei, muzicii, tuturor for­melor de educație (•••). De altfel, doresc să subliniez și în acest cadru că totdeauna poporul a fost și trebuie să rămînă adevăratul făuritor al culturii sale“. O chintesență a deziderate o regăsim în acestor A­­pelul Plenarei Comitetului Central al Partidului Comu­nist­­ Român și a activului central de partid în contex­tul căruia se adresează che­marea de a se acționa ne­încetat pentru îmbogățirea continuă a valorosului pa­trimoniu al culturii noastre socialiste, pentru desfășu­rarea unei intense munci politico-educative consacra­te lărgirii orizontului cul­tural al oamenilor muncii, educării și formării lor să­nătoase, în spiritul celor mai bune tradiții progresis­te ale culturii românești, al dragostei nețărmurite față de partid, țară și popor. „în întreaga noastră activitate se impune sa desfășurăm o largă muncă ideologică și politico-educativă, de formare a omului nou Să înfăptuim neabătut programul ideologic al partidului, în vederea creșterii nivelului conștiinței revoluționare a partidului, a între­gului nostru popor Să acționăm pentru edu­carea tineretului în spiritul dragostei față de trecutul glorios al poporului, al dragostei față de patrie și popor". NICOLAE CEAUȘESCU o cultură și o limbă pro­prie. Aceasta constituie che­zășia și forța fiecărui po­por și, așa cum am mențio­nat, poporul însuși a creat de-a lungul mileniilor, lim­ba, cultura românească ! Oamenilor de știință și cul­tură le revine misiunea s-o păstreze, s-o perfecționeze și să asigure întotdeauna ca ea să ocupe un loc demn în rîndul limbilor și culturii universale”. In acest spirit, cuvîntarea rostită de­ secre­tarul general al partidului la recenta Plenară a pus în lumină rolul hotârîtor al culturii noastre socialiste în formarea omului nou, în a­ I­n­s­e­m­n­a­r­i Gospodari iscusiți Am cunoscut, deunăzi, cițiva gospodari de frunte din comuna Sînmihaiu Român. Oameni harnici și pricepuți, cu un dezvoltat spirit de inițiativă și simț al datoriei față de obște. Sosisem dis-de-dimineață in localitate și, in primele ore, n-am putut da, la se­diul primăriei, de tovarășa Paraschiva Gogoașe, pre­ședinta biroului executiv al consiliului popular. O funcționară avea să ne lămurească că... „tovarășa primăriță se duce, înainte de toate, la cooperativa agricolă ori la secția de mecanizare, căci e totul mun­cilor agricole de vară. Pe la ora 8 vine la centrul de comună, pentru a semna eventuale acte de primă­­rie ce nu suportă amînare. Apoi, merge pe timp, acolo unde se lucrează, ori la un șantier de interes cetățenesc“. Tocmai la un astfel de punct de lucru, cel de la marginea satului Sînmihaiu German, aveam s-o in­­tilnesc pe tovarășa Paraschiva Gogoașe, îmi zice fără ocol: — In adunările cetățenești, in intîlnirile deputați­lor cu alegătorii s-a ridicat deseori problema folo­sirii apelor termale din zonă. Izvorul acesta a fost captat cu cițiva ani in urmă, dar apele calde se iro­seau. Cerința găsirii modalităților de întrebuințare a apelor termale, obligativitatea apărării fondului fon­ VIOREL BOARIU­­ (Continuare In pagina a III.a) --------- \ — .......= 20 de ani.... ^ ■ 1S/5 de stralucire 1S8S > împlinim­ Mecanizarea agriculturii, la temelia producțiilor record România dispune, pentru prima dată în istoria ei, de o politică de stat programa­tică în domeniul integrării învățămîntului cu cercetarea și producția, în domeniul dezvoltării tehnologice și in­troducerii progresului teh­nic, de o concepție larg și temeinic fundamentată, care consacră contribuția științei, ca mijloc de producție, la edificarea noii so­cietăți — acestea toate fiind meritul istoric, de excepțională im­­portanță al tovarășului Nicolae Ceaușescu, încă de la Congresul al IX-lea, se­cretarul general al partidu­lui a subliniat că o econo­mie modernă și, ca rezultat al ei, o societate a bunăstă­rii oamenilor nu pot fi con­cepute în afara tehnologiilor avansate, de vîrf, a produ­selor de calitate, cu o înaltă competitivitate. în virtutea acestei concepții revoluțio­nare, dinamice, de lungă perspectivă, a unui mod de a gîndi profund, original, novator, opus oricărei închis­tări sau dogme, capacitatea de cercetare științifică tehnologică s-a dezvoltat ne­și contenit în ultimii 20 de ani, știința contribuind, tot mai pregnant, la ridicarea României socialiste pe noi culmi de progres și civili­zație. în dotarea tehnică a agri­culturii noastre s-au produs schimbări importante. într-o perioadă relativ scurtă, agri­cultura a fost dotată cu o gamă mare și foarte diver­sificată de tractoare și ma­șini agricole, reducîndu-se astfel decalajul față de țările cu agricultură avansată și chiar egalînd nivelul unora dintre acestea. Astfel, agri­cultura dispune, în prezent, de peste 170.000 tractoare fi­­zice, într-o gamă largă de puteri, ceea ce înseamnă o creștere de 40 de ori față de 1938 și de aproape 13 ori în comparație cu 1950. Crește­rea parcului de tractoare determinat reducerea supra­­­feței arabile ce revine pe un tractor de la aproape 2.500 hectare, în 1938, la 684 hec­tare în 1950, la 125 ha în 1965 și la 50 ha in 1985. De asemenea, pe ogoarele țării lucrează astăzi peste 44.500 combine autopropulsate de cereale, precum și alte nu­meroase mașini și utilaje agricole. Congresul al IX-lea al P.C.R. a marcat o cotitură în politica partidului de do­tare a agriculturii cu mij­loace de mecanizare. In a­­ceastă privință, o contribu­ție decisivă o are tovarășul Nicolae Ceaușescu. Prezența constantă de-a lungul ani­lor a secretarului general al partidului in mijlocul oame­nilor muncii de pe ogoare, al proiectanților și constructo­rilor de mașini agricole, a­­naliza la fața locului a uti­lajelor și-au pus puternic amprenta pe dezvoltarea modernizarea întregului sis­­i­tem de mașini. Ca urmare, in ultimii 20 de ani, s-a ac­celerat procesul de mecani­zare a agriculturii, astfel in­cit tractoarele fizice au crescut de la 81.365 bucăți la 170.000, adică de 2,1 ori; combinele autopropulsate pentru cereale păioase de la 292 bucăți la 45 000, adică de 10t ori ; puterea specifică tractoarelor și combinelor la a 100 ha a crescut de 3,7 ori. Dezvoltarea și moderni­zarea bazei tehnice a agri­culturii a solicitat eforturi materiale mereu crescînde de la o etapă la alta. Ast­fel, volumul investițiilor pentru mijloace de mecani­zare a crescut de la 16,9 mi­liarde lei, în cincinalul 1971—1975, la 26,9 miliarde lei în 1976—1980 și la 50 miliarde lei în cincinalul ac­tual. Și în viitor, pe baza cuceririlor științei și tehni­cii moderne, producția de mașini și utilaje specifice agriculturii va asigura do­tarea acestei ramuri cu e­­chipamente multifuncționa­le ; se va moderniza și tipi­za întreaga fabricație de prof. dr. doc. ing. ȘTEFAN CAPROIU, membru corespondent al Academiei de Științe Agricole și Silvice a R.S.R. (Cont in pag o­f­f-aj La întreprinderea „Electrotimiș” — unitate model de organizare științifică a producției și a muncii, creație a „Epocii Nicolae Ceaușescu” —, în mai puțin de două zile se „naște” un produs nou. Roboții industriali, celelalte fii realizate aici, în marea lor majoritate unicate, sunt concepute utilaje și instala­în așa fel incit să contribuie la sporirea mai rapidă a productivității muncii în unitățile benefi­ciare ale industriei electrotehnice și electronice. La nivelul economiei județului nostru există o preocupare permanentă din partea colectivelor muncitorești pen­tru promovarea noului în producție, pentru găsirea și aplicarea soluțiilor viabile care, într-un timp cit mai scurt, să aducă importante sporuri de productivitate. Citiți în pagina a II-a dezbaterea : „SOLUȚII INGENIOASE, ACȚIUNI CONCRETE, CU EFICIENȚA IMEDIATA PENTRU CREȘTEREA MAI RAPIDĂ A PRODUCTIVITĂȚII MUNCII”, realizată de ziarul nostru în trei mari unități economice timișorene. Noi și valoroase soiuri de orez După apariția, în săp­­tămîna care a trecut, a arti­colului „Soiuri și hibrizi valoroși de orez“, ne-a vizi­tat la redacție ing. Valentin Cărăuș, unul din autorii so­iurilor amintite în material (cel de-al doilea fiind ing. Gh. Ardea), care ne-a adus următoarea noutate: „în toamna acestui an, două li­nii de orez, „Topolea“ 55/77 și 58/76, au perspective de omologare prin rezultatele obținute — în medie, pe șase ani, in culturi comparative s-a obținut în vestul țării o producție de peste 8.000 kg/ ha“. Interlocutorul a mai adăugat că aceste rezultate în domeniul creării de noi și valoroase soiuri de orez își găsesc existența în fruc­tuoasa colaborare ce s-a sta­tornicit în urmă cu 18 ani între Institutul agronomic și I.A.S. Banloc, unitate repre­zentativă, în țară, în cultura orezului.

Next