Drapelul Roşu, octombrie 1985 (Anul 41, nr. 12643-12669)
1985-10-01 / nr. 12643
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN OE Yin nr. 1jJLA^í I ■ Marți, 1 octombrie 1985 Și 4 pagini, 50 bani Exigențe ale campaniei agricole de toamna »APTAMINA DECISIVĂ PENTRU RECOLTAREA PORUMBULUI ȘI ÎNSÂMÎNȚAREA GRIULUI Amummvuumuutmuuuuvui • Toți locuitorii satelor, indiferent de locul de muncă, sunt datori să participe zilnic la activitățile de pe ogoare ; • în fiecare comună și unitate agricolă ""Fie luate măsuri i»iice, nicit nici un știulete sau vreun alt produs al toamnei să nu se piardă ; • Se impune intentensificarea la maximum a lucrărilor de eliberare a terenului, executarea arăturilor, pregătirea patului germinativ și incorporarea seminței sub brazdă . • Prezenți permanent în cîmp, specialiștii au obligația să • asigure respectarea nectă a normelor tonice și de calitate. UVUUVUUVUUVUUUUUU UUUUVUM RECOLTAT PORUMB RECOLTAT SFECLĂ DE ZAHĂR PREGĂTIT TEREN, SEMĂNAT GRÎU începutul lunii octombrie marchează o perioadă de vîrf a activităților din campania agricolă de toamnă. Volumul de muncă deosebit de mare ce trebuie realizat, timpul scurt care a mai rămas pînâ la data stabilită în vederea finalizării însămînțărilor — 10 octombrie — reclamă participarea la activitatea de pe ogoare a tuturor locuitorilor de la sate. Soarta recoltei prezintă însemnătate covîrșitoare pentru economia națională, interesîndu-ne, deopotrivă, pe toți! Găsim aici interesul manifestat de către oamenii muncii din întreprinderile industriale și instituțiile din municipiile Timișoara și Lugoj, din celelalte centre urbane ale județului, de către elevi și studenți, prezenți în număr mare la executarea lucrărilor agricole. Numărul acestora s-a cifrat, duminică, la aproximativ 40.000. Ei și-au adus contribuția la recoltarea porumbului, la culesul legumelor, fructelor și altor produse. Agenda activităților la zi în agricultură este mai încărcată ca oricînd, lucrările ce se cer executate fiind una mai urgentă și mai importantă decît alta. E locul să subliniem, totuși, că pe primul plan se situează recoltarea porumbului și semănatul griului, operațiuni care solicită, dealtfel, grosul forței de muncă umane și mecanice, a mijloacelor de transport. Este știut, că, acum, orice zi de întîrziere la recoltat și la semănat însemnă pierdere de producție, aspect ce nu poate scăpa nimănui din vedere. De aceea, este necesar ca orele de muncă să fie folosite din plin, scop în care organele și organizațiile de partid, conducerile unităților agricole, specialiștii, factorii de răspundere de la comune și consilii unice agroindustriale au datoria să asigure participarea tuturor sătenilor la munca cîmpului, organized temeinic activitatea zilnică: Peri-Ciacova, Timișoara, Jebel, Periam, Banloc, Lovrin, Mașloc, Orțișoara, Lovrin, Lugoj, Cărpiniș, Recaș, Belinț, Făget, Făget, Mașloc, Cărpiniș, Jamu Mare, Găvojdia, Topolovățu Mare, Variaș, Recaș.tru ca toate lucrările de sezon să fie realizate la timp trebuie să se urmărească permanent ca fiecare formație, fiecare om, să îndeplinească volumul zilnic de muncă stabilit. Unele operațiuni, cum este aratul, pot și trebuie să se execute miu pul nopții, creîndu-se astfel un deed!ap corespunzător intrig ,pî cpățirei terenului și însămînțatul griului. Insistăm asupra aspectelor menționate întrucît în multe unități agricole și localități există mari rămîneri în urmă la recoltatul porumbului, sfeclei de zahăr, soiei, legumelor, precum și la semănat, vitezele zilnice de lucru apropiindu-se rareori de nivelul stabilit de Comandamentul județean. E cazul unităților din C.U.A.S.C. Sacoșu Turcesc, Belinț, Jamu Mare, Deta, Gătaia — la culesul porumbului, Biled, Orțișoara, Peciu Nou, Deta, Ciacova — la executarea arăturilor și la semănat. Referindu-ne la însămînțarea griului, reamintim indicațiile și recomandările. Direcției agricole județene de a se acorda maximă atenție calității lucrărilor, pentru a se crea, încă de pe acum, condițiile necesare obținerii unor recolte mari în anul viitor. Condițiile climatice — lipsa precipitațiilor naturale, sol uscat și tare, greu de mărunțit —, solicită din plin priceperea și răspunderea specialiștilor, datori să supravegheze și să coordoneze nemijlocit nu numai activitatea fiecărei formații de mecanizare, ci și a fiecărui agregat în parte, a fiecărei semănători. De reținut că, așa cum s-a stabilit, semănătorile nu pot intra în funcțiune decît în prezența specialiștilor. Care vor Indica, pentru fiecare sală, cantitatea de sămînță normală, adîncimea de semănat, viteza de înaintare a tractorului, precum și celelalte cerințe agrotehnice obligatoriu de respectat: VIOREL BOARIU Jamu Mare, Belinț, Făget, Lugoj, Sacoșu Turcesc, Cenei, Bethausen, Dudeștii Vechi, Banloc, Buziaș, Sînnicolaul Mare, Cenei, Gataia, Dudeștii Vechi, Lugoj. Jumbul a fost cules și suprafețele eliberate de producția secundară. Pe ogoarele C.A.P. Pădureni, arăturile și pregătirea terenului în vederea însămînțării griului se execută de îndată ce peFotol E. KOBICSEK LA LUCRĂRILE DE SEZON C.U.A.S.C. FRUNTAȘE C.U.A.S.C. RAMASE ÎN URMĂ La turnătoria de oțel de la întreprinderea de utilaje de ridicat și transportat din Lugoj, o atenție deosebită se acordă reducerii timpului de elaborare a șarjei. (Foto : E. KOH1CSEK) LA I.S.I.M. TIMIȘOARA NOUL PROMOVAT CONSECVENT, CU ÎNALTĂ EFICIENȚĂ ! Un puternic institut de cercetare și microproducție se găsește permanent în „linia întîi" a bătăliei pentru introducerea progresului tehnic In concepția partidului nostru, a secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, știința, cercetarea, investigația tehnologică constituie o importantă de producție, un element de esență al dezvoltării, forță care trebuie să asigure ascensiunea neîntreruptă a progresului economic și social prin punerea în operă a unor programe naționale prioritare de mare inovare și realistă deschidere spre perspectiva atingerii de către România a stadiului de țară socialistă cu o industrie puternică și intensivă, cu o agricultură modernă și de înalt randament. Răspunzînd acestor imperative, implicat organic prin profilul său complex de activitate în înfăptuirea unor obiective prioritare ale noii revoluții tehnico-științifice. Institutul de sudură și încercări de materiale din Timișoara — unic în țară din punct de vedere al domeniului abordat — își aduce o contribuție mereu sporită la afirmarea noului, la promovarea fermă a luțiilor tehnice moderne sași competitive. Latura cercetării științifice propriu-zise este concretizată astfel prin conceperea și proiectarea unor tehnologii și a unor noi materiale de sudare cu fiabilitate sporită, grad ridicat de integritate și deosebită economicitate. Din discuția avută cu dr. ing. Zeno Pircea, directorul institutului, am desprins și câteva realizări de ultimă oră, înfăptuite în diverse laboratoare ale unității. Iată, în context, aici s-a realizat întreaga documentație de execuție pentru utilaje românești ce vor deservi liniile automate de sudare din uzinele de autoturisme, s-a finalizat proiectul unei mașini automate de tăiere termică cu copiere optică și comandă numerică — agro- CORNELIU POPOVICI însemnări Dărnicia pamintului Toamna e aici, pe umerii noștri, in palmele producătorilor, pe întinsa cîmpie bănățeană. La începuturile ei, zilele au fost cu adevărat de toamnă, reci, ploioase. Dar, iată, soarele surîde din nou, surîde și încălzește inimile și bucuriile pomicultorilor de la Diniaș. La soare, și Golden-ul delicios e mai auriu, mai aromat, mai ademenitor. In rodul acesta, în acest măr, se reflectă și truda de un an de zile a harnicilor cooperatori, care, odinioară, cunoscuți doar după pământurile sărăturate și slab productive, astăzi se mîndresc cu producții record. Drept dovadă sunt și înaltul și prestigiosul titlu de Erou al Muncii Socialiste și medalia „Secera și ciocanul“. Și de aceea, harnicii din iașeni se bucură de venirea fiecărei toamne. Căci, în ea, in toamna aurie, se văd mai apropiați de realizarea visului cândva visat — să fie ei înșiși făuritori ai propriei vieți Mîinile harnice culeg roadele asemenea unor ciorchini de nu-ți vine a crede ochilor. Merele mari, aromate, parcă te îndeamnă să le culegi, să le dai zborul către masa consumatorului — și a celui din oraș și a celui din sat —, aidoma unui mesager al SVETOMIR RAICOV (Bont in pag. a lll-ai