Drapelul Roşu, octombrie 1985 (Anul 41, nr. 12643-12669)

1985-10-01 / nr. 12643

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN OE Yin nr. 1jJLA^í I ■ Marți, 1 octombrie 1985 Și 4 pagini, 50 bani Exigențe ale campaniei agricole de toamna »APTAMINA DECISIVĂ PENTRU RECOLTAREA PORUMBULUI ȘI ÎNSÂMÎNȚAREA GRIULUI­ ­ Amummvuumuutmuuuuvui • Toți locuitorii sa­telor, indiferent de­­ locul de muncă, sunt­­ datori să participe­­ zilnic la activitățile­­ de pe ogoare ;­­ • în fiecare comu­nă și unitate agricolă ""Fie luate măsuri i­»iice, nicit nici un știulete sau vreun alt produs al toamnei să nu se piardă ; • Se impune inten­­tensificarea la maxi­mum a lucrărilor de eliberare a terenului, executarea arături­lor, pregătirea patului germinativ și incor­porarea seminței sub brazdă . • Prezenți perma­­­­nent în cîmp, specia­­­­liștii au obligația să • asigure respectarea nectă a normelor tonice și de calitate. UVUUVUUVUUVUUUU­UU U­UU­UVUM RECOLTAT PORUMB RECOLTAT SFECLĂ DE ZAHĂR PREGĂTIT TE­­REN, SEMĂNAT GRÎU începutul lunii octombrie marchează o perioadă de vîrf a activităților din cam­pania agricolă de toamnă. Volumul de muncă deosebit de mare ce trebuie rea­lizat, timpul scurt care a mai rămas pînâ la data stabilită în vederea finalizării în­­sămînțărilor — 10 octombrie — reclamă participarea la activitatea de pe ogoare a tuturor locuitorilor de la sate. Soarta re­coltei prezintă însemnătate covîrșitoare pentru economia națională, interesîn­­du-ne, deopotrivă, pe toți! Găsim aici interesul manifestat de către oamenii muncii din întreprinderile industriale și instituțiile din municipiile Timișoara și Lugoj, din celelalte centre urbane ale județului, de către elevi și studenți, pre­zenți în număr mare la executarea lu­crărilor agricole. Numărul acestora s-a cifrat, duminică, la aproximativ 40.000. Ei și-au adus contribuția la recoltarea po­rumbului, la culesul legumelor, fructelor și altor produse. Agenda activităților la zi în agricultură­­ este mai încărcată ca oricînd, lucrările ce se cer executate fiind una mai urgentă și mai importantă decît alta. E locul să subliniem, totuși, că pe primul plan se situează recoltarea porumbului și semă­­natul griului, operațiuni care solicită, de­altfel, grosul forței de muncă umane și mecanice, a mijloacelor de transport. Este știut, că, acum, orice zi de întîrziere la recoltat și la semănat însemnă pierdere de producție, aspect ce nu poate scăpa nimănui din vedere. De aceea, este nece­sar ca orele de muncă să fie folosite din plin, scop în care organele și organiza­țiile de partid, conducerile unităților agri­cole, specialiștii, factorii de răspundere de la comune și consilii unice agroindus­triale au datoria să asigure participarea tuturor sătenilor la munca cîmpului, or­ganized temeinic activitatea zilnică: Peri-Ciacova, Timișoara, Jebel, Periam, Banloc, Lovrin, Mașloc, Orțișoara, Lovrin, Lugoj, Cărpiniș, Recaș, Belinț, Făget, Făget, Mașloc, Cărpiniș, Jamu Mare, Găvojdia, Topolovățu Mare, Variaș, Recaș.­tru ca toate lucrările de sezon să fie­ rea­lizate la timp trebuie să se urmărească permanent ca fiecare formație, fiecare om, să îndeplinească volumul zilnic de muncă stabilit. Unele operațiuni, cum este aratul, pot și trebuie să se execute miu pul nopții, creîndu-se astfel un deed!­ap corespunzător intrig ,pî­ cp­ățir­e­i terenului și însămînțatul griului. Insistăm asupra aspectelor menționate întrucît în multe unități agricole și loca­lități există mari rămîneri în urmă la recoltatul porumbului, sfeclei de zahăr, soiei, legumelor, precum și la semănat, vitezele zilnice de lucru apropiindu-se ra­reori de nivelul stabilit de Comandamen­tul județean. E cazul unităților din C.U.A.S.C. Sacoșu Turcesc, Belinț, Jamu Mare, Deta, Gătaia — la culesul porum­bului, Biled, Orțișoara, Peciu Nou, Deta, Ciacova — la executarea arăturilor și la semănat. Referindu-ne la însămînțarea griului, reamintim indicațiile și recomandările. Di­recției agricole județene de a se acorda maximă atenție calității lucrărilor, pentru a se crea, încă de pe acum, condițiile ne­cesare obținerii unor recolte mari în anul viitor. Condițiile climatice — lipsa preci­pitațiilor naturale, sol uscat și tare, greu de mărunțit —, solicită din plin pricepe­rea și răspunderea specialiștilor, datori să supravegheze și să coordoneze nemijlo­cit nu numai activitatea fiecărei formații de mecanizare, ci și a fiecărui agregat în parte, a fiecărei semănători. De reținut că, așa cum s-a stabilit, semănătorile nu pot intra în­­ funcțiune decît în prezența specialiștilor. Care vor Indica, pentru fiecare sală, cantitatea de sămînță nor­mală, adîncimea de semănat, viteza de înaintare a tractorului, precum și celelalte cerințe agrotehnice obligatoriu de respec­tat: VIOREL BOARIU Jamu Mare, Belinț, Făget, Lugoj, Sacoșu Turcesc, Cenei, Bethausen, Dudeștii Vechi, Banloc, Buziaș, Sînnicolaul Mare, Cenei, Ga­taia, Dudeștii Vechi, Lugoj. Jumbul a fost cules și su­prafețele eliberate de producția secundară. Pe ogoarele C.A.P. Pă­­dureni, arăturile și pregă­tirea terenului în vederea însămînțării griului se e­­xecută de îndată ce pe­Fotol E. KOBICSEK LA LUCRĂRILE DE SEZON C.U.A.S.C. FRUNTAȘE C.U.A.S.C. RAMASE ÎN URMĂ La turnătoria de oțel de la întreprinderea de utilaje de ridicat și transportat din Lugoj, o atenție deosebită se acordă reducerii timpului de elaborare a șarjei. (Foto : E. KOH1CSEK) LA I.S.I.M. TIMIȘOARA NOUL­­ PROMOVAT CONSECVENT, CU ÎNALTĂ EFICIENȚĂ ! Un puternic institut de cercetare și micropro­­ducție se găsește permanent în „linia întîi" a bătăliei pentru introducerea progresului tehnic In concepția partidului nostru, a secretarului său ge­neral, tovarășul Nicolae Ceaușescu, știința, cercetarea, investigația tehnologică constituie o importantă de producție, un element de esență al dezvoltării, forță care trebuie să asigure ascensiunea neîntreruptă a progresu­lui economic și social prin punerea în operă a unor programe naționale prioritare de mare inovare și rea­listă deschidere spre perspectiva atingerii de către Ro­mânia a stadiului de țară socialistă cu o industrie pu­ternică și intensivă, cu o agricultură modernă și de înalt randament. Răspunzînd acestor im­perative, implicat organic prin profilul său complex de activitate în înfăptuirea unor obiective prioritare a­­le noii revoluții tehnico-ști­­ințifice. Institutul de sudu­ră și încercări de materiale din Timișoara — unic în ța­ră din punct de vedere al domeniului abordat — își a­­duce o contribuție mereu sporită la afirmarea noului, la promovarea fermă a luțiilor tehnice moderne sa­și competitive. Latura cerce­tării științifice propriu-zi­­se este concretizată astfel prin conceperea și proiecta­rea unor tehnologii și a u­­nor noi materiale de suda­re cu fiabilitate sporită, grad ridicat de integritate și de­osebită economicitate. Din discuția avută cu dr. ing. Zeno Pircea, directorul in­stitutului, am desprins și câteva realizări de ultimă o­­ră, înfăptuite în diverse la­boratoare ale unității. Ia­tă, în context, aici s-a rea­lizat întreaga documentație de execuție pentru utilaje românești ce vor deservi li­niile automate de sudare din uzinele de autoturisme, s-a finalizat proiectul unei ma­șini automate de tăiere ter­mică cu copiere optică și comandă numerică — agro- CORNELIU POPOVICI î­nsemnări Dărnicia pamintului Toamna e aici, pe umerii noștri, in palmele pro­ducătorilor, pe întinsa cîmpie bănățeană. La înce­puturile ei, zilele au fost cu adevărat de toamnă, reci, ploioase. Dar, iată, soarele surîde din nou, surîde și încălzește inimile și bucuriile pomiculto­­rilor de la Diniaș. La soare, și Golden-ul delicios e mai auriu, mai aromat, mai ademenitor. In rodul acesta, în acest măr, se reflectă și truda de un an de zile a harnicilor cooperatori, care, odinioară, cunoscuți doar după pământurile sărăturate și slab productive, astăzi se mîndresc cu producții record. Drept dovadă sunt și înaltul și prestigiosul titlu de Erou al Muncii Socialiste și medalia „Secera și cio­canul“. Și de aceea, harnicii din iașeni se bucură de ve­nirea fiecărei toamne. Căci, în ea, in toamna au­rie, se văd mai apropiați de realizarea visului cândva visat — să fie ei înșiși făuritori ai propriei vieți­ Mîinile harnice culeg roadele asemenea unor cior­chini de nu-ți vine a crede ochilor. Merele mari, aromate, parcă te îndeamnă să le culegi, să le dai zborul către masa consumatorului — și a celui din oraș și a celui din sat —, aidoma unui mesager al SVETOMIR RAICOV (Bont in pag. a lll-ai

Next