Drapelul Roşu, noiembrie 1985 (Anul 41, nr. 12670-12695)

1985-11-01 / nr. 12670

Anul XLII nr. 12 670 I Vineri, 1 noiembrie 1985 4 pagini, 50 bani ÎN CENTRUL DEZBATERILOR DEMOCRATICE CREȘTEREA CALITĂȚII­­ 1 EFICIENȚEI ÎNTREGII ACTIVITĂȚI PRODUCTIVE însemnări de la adunarea generală a reprezen­tanților oamenilor muncii de la întreprinderea „Electromotor" Timișoara Prilej de analiză aprofundată a rea­lizărilor obținute în primele trei tri­mestre ale anului, de dezbatere exi­­­­l a sarcinilor majore ce revin aprinderii „Electromotor“ din Planul național unic de dezvoltare economico-socială a țării pe anul 1986, adunarea generală a reprezen­tanților oamenilor muncii s-a desfă­șurat pe coordonatele înaltei respon­sabilități muncitorești și exigenț,ei re­voluționare. Concepută în spirit critic și autocritic, darea de seamă prezentată de ing. Do­rin Goția, directorul unității, a impri­mat discuțiilor un profund caracter de lucru, acestea concentrîndu-se asu­pra căilor și posibilităților nu numai de îndeplinire a obiectivelor pe anul 1985, ci și de asigurare a unui viguros demaraj producției viitorului cincinal. De bun augur sunt succesele, obținute până acum : 8.192 motoare electrice livrate peste prevederi; realizarea planului de export în proporție de 111,5 la sută, depășirea cu 4 milioane lei a indicatorului producție marfă. Și de această dată, colectivul unității, care realizează mai bine de o treime­­ din producția de motoare electrice , a dovedit înaltă competență și v­­edere în abordarea problemelor marfe ale producției. Discuțiile au evidențiat imperativul creșterii cali­tății și eficienței întregii activități. Cei care au luat cuvintul au fost de părere că trebuie desprinse toate în­vățămintele din practica de pină a­­cum, numind deschis propriile lipsuri. „Pe lingă onorarea ritmică a contrac­telor de motoare tradiționale, de conceput și realizat produse avem noi, de mare complexitate tehnică, solici­tate de piața externă — au subliniat maiștrii Anghelina Raicov, Romul Mi­­rea, inginerul Ghițuică Ștefan. Suntem­ ferm hotărîți să îndeplinim și chiar să depășim planul pe acest an !“. Un angajament responsabil, muncito­resc, pe măsura tradiției și experienței acestui destoinic colectiv. Pentru as­ta, au subliniat vorbitorii, este nece­sar să se treacă imediat la îmbunătă­țirea întregii activități, la gospodă­rirea cu mai mare chibzuință a mate­riilor prime și energiei, la întronarea, în toate locurile de muncă, climat desăvîrșit de ordine și a unui disci­plină. „Chiar dacă în primele nouă luni sectoarele de concepție au adus o economie de 13 milioane prin crearea unor produse noi, dolari, pen­tru a fi în continuare competitivi, trebuie să modernizăm și să repro­­iectăm motoarele asimilate în anii an­teriori“ — au fost de părere inginerii Aurel Gimbășan și Gheorghe Gozan, înnoirea și modernizarea produselor și a tehnologiilor de fabricație, creș­terea gradului de valorificare a re­surselor materiale și energetice, re­ducerea costurilor, mai buna organi­zare a fluxurilor tehnologice , ia la probleme larg dezbătute în adunarea generală, toate avînd drept scop creșterea mai rapidă a productivității muncii, „înfăptuirea în cele mai bune con­diții a sarcinilor sporite ce ne revin în viitorul cincinal­­— au subliniat inginerii Paraschiva Gligor și Ludovic Furca, economiștii David Liuba și Aurel Stoica, informaticianul­ Petres­­cu Ștefan — reclamă o mai largă deschidere spre tot ceea ce este nou, avansat în domeniul nostru, într-o unitate ca „Electromotor“, unde s-a­­ realizat și funcționează primul industrial românesc, trebuie să robot gră­bim mecanizarea și automatizarea în­tregii producții. Pentru aceasta, con­siliul oamenilor muncii este chemat să urmărească și să asigure materiali­zarea tuturor ideilor și propunerilor purtătoare de progres tehnic venite din partea muncitorilor". Prin întreaga ei desfășurare, adu­narea generală a reprezentanților oa­menilor muncii de la „Electromotor" s-a constituit într-o puternică expre­sie a hotărîrii constructorilor de mo­toare electrice de a îndeplini integral sarcinile de plan pe 1985, de a pre­găti, în cele mai bune condiții, pro­ducția din 1986, primul an al celui de-al optulea cincinal. AGNETA MICU TINSEMNART­Cultivarea gustului artistic Mi se pare, in esență, că arta de a fi spectator presupune insăși arta de a colabora. In orice spec­tacol, chiar și in cel al cărții citite, care e un spec­tacol unic, și, intr-un fel, particular, colaborarea „spectatorului“ cu „spectacolul“, a cititorului cu opera de artă, poate să devină creatoare și nu in­diferentă sau ostilă. Dacă această artă a genero­zității, a deferenței față de spectacol, o presupune pînă și o carte citită, cu atît mai intens implică spectacolele publice trăsături noi, de etică elevată, din partea spectatorilor. Un spectacol teatral, de pildă, impune, din partea spectatorului, pe lângă in­teresul pentru piesa desfășurată, pentru actori, și un interes pentru trăire autentică a actului artistic. Există spectatori și spectatori, însă există o sin­gură trăsătură a spectatorului unic: aceea de a fi ge­neros față de spectacolul derulat in fața sa, de a avea înaltul simț moral­­ față de spectacol și spectatorii si de­ a depune eforturi creatoare la spectacole, pentru o atitudine demnă și Nu rareori asiști la scene penibile, petrecute in sălile teatrelor sau cinemato­grafelor, cinci tablouri ori secvențe, care ar reclama o atitudine gravă, meditativă sau patetică, din par­tea spectatorilor, nasc hohote de rîs, în fond oribile momente pentru ceilalți spectatori sau pentru actorii de pe scenă. Desigur, există și o artă a educației spectatorului.. Dar este mult mai onest ca, atunci cind ION ARIEȘANU (Continuare în pagina a Il-a) \\W\\V\\\\\\\\\\\\\\\m\\\\\\\\\\\\\W\>\\\\x\w\\wv\W^ IMPERATIVELE CAMPANIEI AGRICOLE DE TOAMNĂ Recolta — adunată grabnic și in totalitate; Prevederile la fondul de stat — achitate integral I • Pe cîmp se află încă mult porumb și­­ alte produse, pentru a căror grabnică recol­­tare trebuie mobilizate activ toate forțele­­ satelor ; 1 • Transportul producției spre bazele de­­ recepție să înceapă dis-de-dimineață și să­­ continue neîntrerupt, pînă seara tîrziu .­­ • Eliberatul suprafețelor de tulei și alta t resturi vegetale se cere mult intensificat, pen­­­­tru ca tractoarele să poată lucra din plin. Am intrat în luna noiem­brie, perioadă în care lu­crările agricole de toamnă trebuiau să fie încheiate. Iată, însă, că sunt încă mul­te de făcut. Practic, în toate consiliile unice agroindus­triale, de la N­udeștii Vechi la Făget, de la Jamu Ma­re la Mașloc, mai există des­tule suprafețe de pe care porumbul n-a fost cules. Dar, chiar și acolo unde a­­ceas­ta operațiune a fost în­cheiată, cantități mari de re­coltă se află pe jos, in gră­mezi, situație cu care nu trebuie să se împace nimeni. Astfel de situații întîlnim în cooperative și ferme SAS. din C.U.A.S.C. Sacoșu Tur­cesc, Lovrin, Variaș, Deta, Orțișoara etc., iar explica­ția o găsim în carențele de ordin organizatoric, în in­suficienta mobilizare a oa­menilor la muncă. O serie de birouri ale consiliilor populare, conduceri de uni­­­­tăți și factori de la C.U.A.S C. nu acționează cu hotărîrea necesară împotriva intereselor lăsînd, eco­nomiei naționale, ca rile să se desfășoare lucru­mai mult de la sine. Acolo unde cerințele cam­paniei au fost puse mai pre­sus de orice, unde organele și organizațiile de partid au desfășurat o neslăbită ac­tivitate politico-educativă, de conștientizare a maselor de oameni ai muncii de la sa­te asupra datoriei legale de a stringe la timp și fără pierderi recolta, du-se participarea asigur în­­masivă a locuitorilor la cules și e­­­xecutarea altor gricole de sezon, lucrări a­­rezulta­tele sunt pozitive. Ne refe­rim, bunăoară, la coopera­tivele agricole din Biled, Becicherecu Mic, Belinț, Ne­rău, Periam, Variaș, unități în care recoltatul porum­bului fie că a fost încheiat, fie că se desfășoară pe ul­timele suprafețe. Concomitent, s-a acționat organizat, cu spor, la tran­sportul recoltei spre bazele de recepție și alte locuri stabilite pentru înmagazi­­narea produselor, scop în care s-au folosit toate ate­lajele existente la sate, apar­­ținînd unităților economice socialiste ori gospodăriilor populației. Tocmai așa se explică faptul că aceste co­operative și-au onorat inte­gral, între primele pe județ, obligațiile asumate la fon­dul de stat, unele dintre ele livrînd cantități suplimen­tare de porumb, motiv de satisfacție și mîndrie pentru toți. Este cazul C.A.P. Ne­rău, Diniaș, Ciacova, Variaș, Biled, Lugoj etc. Răminerile in urmă con­semnate la achitarea preve­derilor la fondul de stat se datorează faptului că po­rumbul n-a fost încă cules în totalitate și nici tran­sportat de pe cîmp, așa cum se arăta la Începutul arti­colului. De aici, sarcina de a intensifica recoltatul și transportul producției la bazele de recepție, cerință intrutotul posibil de reali­zat, timpul fiind deosebit de favorabil. Important es­te ca, peste tot, să se asigu­re forța de muncă necesară, iar mijloacele de transport să fie folosite la întreaga capacitate, inclusiv pe tim­pul nopții, știut fiind că ori­ce întârziere în acestor operațiuni efectuarea determi­nă pierderi de recoltă. (Conf. în pag. a II-a) Un program mobilizator, urmat cu consecvență: INVĂȚĂMÎINT, CERCETARE, PRODUCȚIE Sub impulsul orientărilor înnoitoare,­de excepțională însemnătate teoretică și practică, fundamentate de secretarul general al parti­dului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, comitetul de par­tid al Institutului politehnic „Traian Vuia“ a luat o se­rie de inițiative pentru im­plicarea mai adincă și mai directă a organelor de partid și de învățămînt la stimu­larea studiului individual al studenților, deplasînd și mai mult activitățile de îndru­mare și control pentru pre­gătirea profesională și poli­tică a studenților, spre lulele de bază : grupele ce­și anii de studii, organizațiile de partid din secțiile de spe­cializare, organizațiile A.S.C. și catedrele. O atenție deo­sebită am acordat, și în a­­cest an universitar, invăță­­mîntului, producției și pregătirii sistematice a stu­denților seraliști, urmărind strîngerea legăturilor de conlucrare cu unitățile eco­nomice, îndeosebi cu cele care ne furnizează un mare număr de studenți. Totoda­tă, am stabilit o seamă de sarcini concrete pentru fie­care catedră, pentru ti­tu­larii de discipline, încît să asigurăm, cu prioritate la cursurile serale, încadrarea celor mai valoroase cadre didactice, cu o vastă expe­riență în domeniile învăță­­mîntului seral, stimulării cercetăm. Ca urmare a a­­cestor măsuri, a responsabil în care modului fiecare comunist, fiecare cadru di­dactic s-a implicat în pro­blematica specifică de in­struire și educare a studen­ților seraliști, am Înregis­trat, față de anul trecut, o creștere importantă a pro­centului de promovabilitate, dar și o modificare sensi­bilă a modului cum gîndit și perfecționat trebuie cesul instructiv-educativ pre­ia cursurile serale. Unitatea organică a învă­­țămîntului cu producția cercetarea științifică consti­și­tuie­­ coloana vertebrală a dezvoltării și modernizării învățămîntului românesc. în această idee, organele de partid și de învățămînt din Institutul politehnic „Tra­ian Vuia“ au acționat și ac­ționează în continuare cu toată consecvența, pentru ca acest lăcaș de învățămînt su­perior să devină, in același timp, un tot mai puternsc centru de cercetare, o uzină de producție. Pe această l­nie, avem numeroase ini­țiative frumoase, rezultate dintre cele mai rodnice. Cer­cetarea științifică este orien­tată spre domeniile de cea mai mare Însemnătate, cum ar fi : captarea și stocarea energiei solare, utilizarea energiei eoliene, concepe­rea și implementarea robo­ților in industrie, perfecțio­narea tehnologiilor și obți­nerea de produse noi in chi­mia organică, anorganică și în cea a silicaților. elabo­prof. dr. ing. IOSIF GROȘANU, secretarul comitetului partid al Institutului de politehnic „Traian Vuia“ Timișoara Inițiative formative ale Institutului politehnic „Traian Vuia"

Next