Drapelul Roşu, octombrie 1986 (Anul 42, nr. 12953-12979)

1986-10-01 / nr. 12953

Anul XLIII nr. 12.953 Miercuri, 1 octombrie 1986 4 pagini, 50 bani In spiritul sarcinilor subliniate de tovarășul Nicolae Ceaușescu Angajare fermă, responsabilă pentru recuperarea grabnică a restantelor Bilanțul celor opt luni care au trecut din acest an înregistrează încă, la Întreprinderea „Ba­­narex“ Sinnicolaul Ma­re, o serie de neîmpli­­niri. Cu excepția planu­lui la export, realizat în proporție de 107,8 sută, în condițiile dublă­la­rii acestuia față de 19851, ceilalți indicatori canti­­­tivi și de eficiență­­­ semnează importante­­stiri. •nginerul șef al între­prinderii, Aurel Funar, ne-a explicat, în deta­liu, cauzele care au con­dus la această necorespunzătoare­ situație în principal, e vorba de neaprovizionarea ritmi­că. Îndeosebi în primele două trimestre, cu ma­terii prime (in și cînepuj de la întreprinderea ve­cină, care și ea destule necazuri, a avut zile“ de lucru au „nolu­rat unele fenomene gene­de indisciplină (absențe ne­motivate, învoiri ș.a.), pierzîndu-se, la relua­rea activității, timp pre­țios, deci producție. La toate acestea se mai a­­daugă și nefuncționarea, la întreaga capacitate, a utilajelor, datorită de­selor „întreruperi acci­­zale“, din lipsa lor trapezoidale și ce­a tuburilor stabilizatoare. Spuneam că bilanțul celor opt luni consem­nează încă neîmpliniri pentru că începind cu a doua parte a anului, situația s-a schimbat a­­proape radical, deficien­țele existente in activi­tatea colectivului fiind cercctate operativ, oda­tă cu îmbunătățirea a­­provizionării cu materii prime și, mai ales, a ca­lității­­ acestora. Că așa este o dovedesc rezulta­tele obținute în lunile iulie, august și în cele două decade din septem­brie, când planul a fost îndeplinit integral, reu­­șindu-se chiar recupe­rarea a circa 10 la sută din restanțele primului semestru. Scurtul popas pe care l-am secu­s, discuțiile făcut­e­ purtate cu maiștrii Vasile Leu- La întreprinderea „Banarex" Sînnicolaul Mare­ cuța (filatură), și Jiva Milicici (țesătorie), cu alți muncitori, au evi­dențiat faptul că între­gul colectiv este ferm hotărît să pună la finele recupereze, anului, toate rămînerile in ur­mă. In acest sens, la nivelul secțiilor și ate­lierelor, au fost Întocmi­te grafice, la sfîrșitul fiecărui schimb rapor­­tîndu-se atît nivelul de realizare a sarcinilor curente, cît și procentul de recuperare a restan­țelor. In vederea intensifi­cării ritmului de lucru, organizația de partid și consiliul oamenilor muncii au întreprins noi măsuri privind asigura­rea asistenței cu deosebire la tehnice, schim­­binte II și III, crește­rea exigenței la recepția materiei prime, mai bu­na utilizare a capacități­lor de producție, întări­rea ordinii și discipli­nei. Accent deosebit se pune, totodată, pe ma­terializarea obiectivelor cuprinse in programul de modernizare a pro­ceselor de producție. In prima etapă, au fost date în funcțiune o sta­ție pilot (unde se produ­ce materie primă pen­tru fabricarea hîrtiei fi­ne) și centrala termică (unde se utilizează drept combustibil partea lem­noasă a fibrei, deci puz­deria, rezultînd o eco­nomie de circa 300 tone c.c./an), ce asigură o bună parte din aburul tehnologic necesar pro­cesului de fabricație. In perspectiva ime­diată se are in vedere materializarea altor mă­suri, legate de diversifi­carea gamei sortimenta­le, creșterea­­ mai accen­tuată a productivității muncii, prin extinderea poliservirii mașinilor, a­­plicarea unor tehnologii noi, care să valorifice mai bine materiile pri­me folosite, reorganiza­rea fluxurilor tehnolo­gice ș.a., toate avînd drept numitor comun sporirea eficienței între­gii activități productive, realizarea ritmică a pla­nului pe acest an, recu­perarea integrală a res­tanțelor. VARTIA DE ȘTEFAN Contractanți fruntași, iscusiți crescători de animale Gospodăria anexă a Con­siliului popular al comunei Dudeștii Vechi ființează de­­ c•âțiva ani. Numărul de ani­male a sporit continuu. „Am ajuns, va spune tovarășul Pavel Uzun, vicepreședinte al biroului executiv al con­siliului popular comunal, ca in acest an să livrăm la fondul de stat 119 ovine, 12 tăurași, față de zece con­tractați, 16 porci, existind condiții pentru livrarea a­­­ 24 de porci, așa cum ■rede planul. Față de -urile prevăzute pentru imele trei trimestre — 138 mii lei —­ s-au înre­gistrat 165 mii lei, pină la , nete anului urmând ca suma să se ridice la peste 200 mii lei“. Din evidența economico-financiară a gos­podăriei anexă mai rezultă ca, pină la 30 august a.c. beneficiile au totalizat 60 mii lei, iar pină la 30 de­cembrie a.c. vor ajunge la 75 mii lei. Este de menționat că de­servirea gospodăriei anexă se efectuează cu atelaje proprii, iar pentru 1987 s-au asigurat atît anul fu­rajele necesare, cit yt efec­tivele de viței și purcei ca­re vor fi contractați intr-un număr sporit față de 1986. Muncesc cu pasiune in gos­podăria anexă Nicolae Banon și Petru Boncov, ce­în­cadrați ai consiliului popu­lar comunal, care și în gos­podăriile personale dețin numeroase animale, dove­­dindu-se iscusiți îngrijitori și crescători, contractanți permanenți. Soluții tehnice moderne Specialiștii din cadrul În­treprinderii de Iucuri și vop­sele „Azur“ Timișoara ac­ționează consecvent pe linia modernizării producției prin reducerea continuă a consu­murilor de materii prime de­ficitare, înglobate în proce­sele curente de fabricație. Astfel, în acest an, printre cele peste 20 de soluții teh­nice noi se remarcă asimi­larea in producție a unor noi rășini sintetice grase, cu consum redus de pentaeri­­trită, așa cum este RO­­MAS­ CHID — S — 60, din care se va obține o econo­mie de circa 5 tone penta­­eritrită. Totodată, aici s-au elaborat și noi rețete de chituri, înlocuind și având un consum importal, redus de ulei de floarea-soarelui față de soluțiile clasice. Se amplifică activitatea de creativitate In ultimii doi ani, colecti­vele unităților subordonate Consiliului popular județean au elaborat un număr de 4.836 teme, dintre care 187 cereri de brevete de inven­ții depuse la O.S.I.M., peste 1 000 propuneri de inovații și 3.630 de studii cu caracter aplicativ. Din totalul lucră­rilor elaborate, un număr de 1.748 au fost aplicate pî­­nă acum în producție, cu o eficiență economică postcal­­culată și consemnată in bi­lanțurile contabile ale uni­tăților în valoare de aproa­pe 160 milioane lei. In pe­rioada care a trecut din a­­cest an, au fost finalizate alte 1.200 lucrări, din care 100 cereri de brevete de invenții, 251 propuneri de inovații și 850 studii. SUB IMPULSUL IDEILOR ȘI TEZELOR FORMULATE DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU LA CONGRESUL AL III-LEA AL OAMENILOR MUNCII Ample manifestari politico-ideologice Asemenea întregului popor, oamenii muncii timișeni dovedesc un interes sporit pentru cunoașterea și ma­terializarea sarcinilor cuprinse în magistrala cuvîntare a tovarășului Nicolae Ceaușescu la Înaltul forum repre­zentativ al democrației noastre muncitorești-revoluțio­­nare, pentru dezvoltarea economico-socială tot mai pu­ternică a patriei, pentru ridicarea ei pe noi culmi de progres și civilizație, de bunăstare și fericire. Despre a­­cest interes vorbesc atît veștile referitoare la economice, cît și cele referitoare la activitățile succesele politice și cultural-educative, despre care suntem­ informați că au loc in așezămintele de cultură din județ. In unități și instituții. 0 Oameni ai muncii de la I.U.P.S. „9 Mai“ Lugoj au participat la dezbaterea in­titulată „Concepția Partidu­lui Comunist Român, a se­cretarului său general, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, cu privire la promovarea formelor democratice de conducere in viața econo­mică și socială, a principiilor autoconducerii și autogestiu­­nii muncitorești“. 0 „Noul mecanism eco­­nomico-financiar, sistemul de normare și retribuire du­pă cantitatea și calitatea muncii depuse, după eficien­ța dobîndită — căi sigure de promovare a progresu­lui, de ridicare a bunăstării poporului“. Tema a fost dez­bătută cu activul de de sindicat și U.T.C., partid, cadre­­ de specialitate, propagan­diști și agitatori de la între­prinderea de încălțăminte „Banatul“ Timișoara, dialo­gul soldîndu-se cu învăță­minte practice din experien­ța unității. 0 „Sarcinile subliniate de tovarășul Nicolae Ceaușescu la cel de-al III-lea Congres al oamenilor muncii privi­toare la activitatea organiza­torică și politico-educativă în sprijinul producției, al per­fecționării sistemului nostru democratic“ s-a intitulat te­ma unei dezbateri care avut loc la Sinnicolaul Ma­a­re, în organizarea consiliu­lui local de educație politică și cultură socialistă. Au fost invitați factori cu munci de răspundere din întreprinderi și instituții. 0 „Mai repede, mai bine, mai eficient — idei călăuzi­toare în bătălia pentru o­­norarea sarcinilor de plan pe 1986 și pe întreg cincina­lul în care ne aflăm“ — iată obiectul unei expuneri­­dezbateri inițiată la clubul muncitoresc „1 Mai“ din Ti­mișoara. Au participat oa­meni ai muncii de la I.J.T.L. și din alte economice timișorene,unități . „Rolul organelor și or­ganizațiilor de partid și, sub îndrumarea lor, al sindicate­lor în sistemul democrației noastre socialiste, în înfăp­tuirea sarcinilor și indica­țiilor stabilite de tovarășul Nicolae Ceaușescu la recen­tul Congres al Oamenilor Muncii“, a fost tema simpo­zionului care a avut loc la Clubul muncitoresc I.P.S. Ti­mișoara. Efectuarea la timp și de ca­litate a intervențiilor la sondele „căzute“ constituie o preocupare centrală a co­lectivului de la Schela Șan­dra, în vederea intensifică­rii ritmului de extracție. (Foto : E. ROBICSEK) Viorel Ni­țu nu a cîș­­tigat nici o Olimpiadă a constructorilor. Știe in­să foarte bine multe din lucrările necesare pentru înălțarea din temelii unui edificiu. Nu pentru a simplul fapt că este in­giner, ci pentru că tre­burile astea le-a deprins de mic, de la tatăl tehnician constructor său, la Arad De aici, din clipe­le petrecute pe șantier, s-a născut, uncd din co­pilărie, o mare pasiune. A terminat liceul de spe­cialitate în orașul de pe Mureș, apoi a urmat Fa­cultatea de construcții din Timișoara pe care a incheiat-o printr-un pro­iect de diplomă vizind realizarea unui turn de telecomandă pentru un aeroport. „Îmi plac toate construcțiile Înalte, îmi mărturisea el. Era o te­mă ce-mi oferea această satisfacție. A construi înseamnă, in primul rind, a înălța și a te înălța prin aceasta pe tine, moral și profesio­nal“. Studentul Viorel Nițu și-a petrecut, vară de vară, vacanțele pe șantie­re, alături de oameni. A învățat cu­ este de greu să faci un lucru foar­te bun și că meseria de constructor nu trebuie să admită rebuturi. Colegii de muncă i-au transmis multe din secretele pro­fesiunii, amănunte ca­­re-i sunt astăzi de folos tinărului inginer. A pus întotdeauna umărul un­de a fost mai mult de lucru. „Ca muncitor pe șantier, în timpul liber, am cunoscut oameni, le-am ascultat gândurile. Constructorii sunt in a­­parență ceva mai difi­cili dar, înțelegându-i, pătrunzind in intimita­tea lor, constați că sunt oameni de treabă, că au ceva al lor, frumos și durabil, că odată câști­gați sunt de partea ta, nu toate acțiunile“. Utilă experiență de viață pentru noul șef de punct de lucru din ca­drul brigăzii 44 a Antre­prizei nr. 4 a trustului timișorean de construc­­ții-montaj. Fără îndoială, tinerii din unitate printre foarte mulți fruntași sunt in producție, harnici și pri­cepuți. Viorel Nițu este însă reprezentativ prin felul său de a gindi și a acționa. De la bucuria primului bloc construi sub conducerea sa, „gar­sonierele lui B. 121, un­de mi-am făcut mulți prieteni“, pină la prima propunere de invenție, e drumul lung al acumula GHEORGHE CRIȘAN (Cont. in pag. a 2-a) ÎNSEMNĂRI Constructorul *

Next