Drapelul Roşu, noiembrie 1986 (Anul 42, nr. 12980-13005)

1986-11-01 / nr. 12980

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XLIII nr. 12.980­­ Sîmbătă, 1 noiembrie 1986 8 pagini, 50 bani SUB PREȘEDINȚIA TOVARĂȘULUI NICOLA­E CEA­UȘESCU ȘEDINȚA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV Al CC. Al P.C.R. Sub președinția tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român. vineri, 31 octombrie, a avut loc ședința Co­mitetului 1 Politic Executiv al C.C. al P.C.R.. In cadrul ședinței, Comite­tul Politic Executiv a anali­zat RAPORTUL PRIVIND ASIGU­RAREA ȘI CONTROLUL CALITĂȚII PRODUSELOR ȘI ACTIVITATEA DE METROLOGIE IN TRIMESTRUL III/1986. S-a apreciat că, prin aplicarea mă­surilor stabilite, au fost Înregistrate o serie de rezultate bune în ridicarea nivelului tehnic și calitativ al duselor, în întărirea controlului pre­pe toate fazele de fabricație. Pornind de la exigențele tot mari privind calitatea produselor mai ce se manifestă atît pe­ piața internă, cît și pe cea externă, Comitetul Politic cecutiv a cerut guvernului, ministe­rlor, centralelor industriale și între­prinderilor. Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calității Pro­duselor să ia, în continuare, măsuri hotărîte pentru ridicarea la un nivel superior a întregii activități din acest domeniu. In mod deosebit, a fost su­bliniată necesitatea de a se asigura respectarea întocmai a prevederilor legii privind calitatea produselor, a programului de ridicare a nivelului tehnic și calitativ al produselor. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secre­tarul general al partidului, a cerut să se ia măsuri hotărîte pentru ca pre­ocuparea pentru calitate să se mani­feste cu putere pe toate fazele, înce­­pînd de la activitatea de cercetare, proiectare și pînă la realizarea pro­dusului finit. S-a cerut, în acest sens, să se acționeze mai ferm pentru în­făptuirea practică, în viață, a pro­gramelor de modernizare a tehnologi­ilor și produselor, pentru perfecțio­narea în continuare a acestora, pen­tru aplicarea unor soluții constructive a­vansate, de înaltă eficiență, care să figure fiecărui produs un nivel ca­litativ ridicat, performanțe funcționale superioare. A fost tehnico­­niată necesitatea de a se acționa subli­cu hotărire pentru perfecționarea întregii activități de proiectare, pentru schimbare radicală în gîndirea, con­­­­eperea și realizarea tuturor produ­selor, astfel încît acestea să răspun­dă, din toate punctele de vedere, exi­gențelor revoluției tehnico-științifice, să se situeze la nivelul celor mai reu­șite realizări pe plan mondial. Comitetul Politic Executiv a examinat, în continuare, RA­PORTUL PRIVIND ÎNDEPLINI­REA PLANULUI DE REPARAȚII CAPITALE, MODERNIZĂRI ȘI RE­VIZII GENERALE ALE FONDURI­LOR FIXE ÎN PERIOADA 1 IANUA­RIE -- 30 SEPTEMBRIE 1986. Avînd în vedere realizările obținu­te, precum și neajunsurile manifestate în acest sector, Comitetul Politic E­­xecutiv a cerut să se acționeze cu mai multă hotărire pentru perfecțio­narea activității în acest domeniu, pentru îmbunătățirea calității repara­țiilor, reducerea duratei de executare a acestora, precum și a costurilor lor. Subliniind că toate lucrările de re­parații capitale trebuie private ca o parte integrantă a activității de in­vestiții, tovarășul Nicolae Ceaușescu a cerut să se ia măsuri hotărîte pentru ca fiecare reparație capitală să asigure neapărat o îmbunătățire a parametrilor tehnico-economici ai u­­tilajelor sau instalațiilor respective, ai fiecărei capacități de producție, să ducă, practic, la creșterea producției și productivității muncii, reducerea consumurilor de materii prime, mate­riale, combustibili și energie, la spori­rea eficienței economice. S-a indicat să se revadă și să se perfecționeze in continuare reglementările și nor­mele de realizare a lucrărilor de re­parații capitale, modernizări și revi­zii generale ale fondurilor fixe. In a­­cest spirit s-a cerut guvernului să a­­nalizeze în continuare situația repara­țiilor capitale și să prezinte propuneri concrete pentru introducerea unui înalt spirit de ordine și responsabili­tate, îmbunătățirea radicală a între­gii activități din acest domeniu. în continuare. Comitetul Politic E­­xecutiv a dezbătut și RAPORTUL CU PRIVIRE LA aprobat DES­FĂȘURAREA INVATAMÎNTULUI POLITICO-IDEOLOGIC ÎN 1985-1986 ȘI MASURILE CE SE ANUL IM­PUN PENTRU NOUL AN DE STU­DIU. Analizînd rezultatele obținute, Co­mitetul Politic Executiv a stabilit mă­suri privind îmbunătățirea, în conti­nuare, a organizării și desfășurării în­­vățămîntului politico-ideologic în a­­nul de studiu 1986-1987. Măsurile sta­bilite asigură — în lumina exigențe­lor Programului ideologic al partidu­lui, a orientărilor și sarcinilor stabili­te de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu — creș­terea rolului invățământului politico­­ideologic în ridicarea nivelului de pregătire a comuniștilor, a tuturor oamenilor muncii, în înfăptuirea ho­­tărîrilor partidului și statului, a legi­lor țării, in dezvoltarea spiritului re­voluționar, a combativității și respon­sabilității cadrelor de partid și de stat, a fiecărui om al muncii la locul de producție și în societate. In acest spirit, s-a stabilit desfășurarea în­­vățămîntului politico-ideologic in­tr-un sistem unitar, atît pentru cadrele și activul de partid, cît și pentru ceilalți comuniști și oameni­­ ai muncii, urmărindu-se îmbinarea organică a pregătirii ideologice a acestora cu însușirea temeinică problemelor privind perfecționarea în a continuare a activității economico­­sociale, a organizării și conducerii de­mocratice a societății, în cadrul pro­cesului general de dezvoltare socia­listă a țării. Întreaga desfășurare invățămintului de partid va trebui să a asigure creșterea rolului­ilor de partid, al consiliilor organizați­oameni­lor muncii in soluționarea probleme­lor economice, ale organizării mun­cii și producției, însușirea de către comuniști, de toți temeinică oamenii muncii a problemelor fundamentale ale conducerii științifice a societății, ale autoconducerii și autogestiunii muncitorești, a tezelor de bază ale materialismului dialectic și istorie, a Programului partidului privind făuri­rea societății socialiste dezvoltate și înaintare­a multilateral României spre comunism. In cadrul ședinței a fost prezentată o INFORMARE CU PRIVIRE LA VI­ZITA OFICIALA DE PRIETENIE E­­FECTUATA ÎN ȚARA NOASTRA, ÎN PERIOADA 15-18 OCTOMBRIE, DE PREȘEDINTELE REPUBLICII LIBE­RIA, SAMUEL KANYON DOE. Comitetul Politic Executiv a apre­ciat rezultatele convorbirilor dintre președintele Nicolae Ceaușescu și pre­ședintele Samuel Kanyon Doe, care au pus în evidență hotărîrea comu­nă de a dezvolta în continuare rela­țiile româno-liberiene, pe diferite pla­nuri și, în mod deosebit, în domeniul colaborării economice. In acest sens, a fost relevată însemnătatea Acordu­lui pe termen lung privind rea cooperării economice și dezvolta­tehnice și a schimburilor comerciale Republica Socialistă România și între Re­publica Liberia, semnat în timpul vi­zitei, care asigură extinderea crării bilaterale, în concordanță consu­cu posibilitățile economiilor naționale, a­­le celor două țări, cu programele lor de dezvoltare economico-socială. A fost reliefată, totodată, impor­tanța schimburilor de vederi pe care președintele Nicolae Ceaușescu și președintele Samuel Kanyon le-au avut în probleme actuale Doe ale vieții internaționale. A fost apreciată hotărîrea României și Siberiei de conlucra tot mai strîns pe arena mon­a­hială, in lupta pentru dezarmare și pace, pentru rezolvarea pe cale paș­nică, prin tratative , a problemelor li­tigioase dintre state, pentru lichida­rea subdezvoltării și făurirea unei noi ordini economice internaționale, pen­tru instaurarea trainică a unui cli­mat de destindere, securitate, înțele­gere și colaborare în Europa, Africa și în întreaga lume. Aprobînd înțelegerile și documen­tele convenite cu prilejul vizitei, Co­mitetul Politic Executiv a cerut să se ia măsuri pentru transpunerea lor în viață, pentru întărirea continuă a colaborării și cooperării româno-li­­beriene. Comitetul Politic Executiv a soluțio­nat, de asemenea, probleme curente, ale activității de partid și de stat. Lugoj — aspect de pe noua și modern­a platformă industrială a municipiul­ui. ANGAJARE FERMA, EXIGENȚĂ ȘI RĂSPUNDERE PENTRU RE­al­iz­area EXEMPLARĂ A PLANULUI PE ACEST AN , ÎN PAGINA A 3-A UN UNANIM, EXEMPLAR ȘI HOTÂRÎT DA ! PENTRU PACE ȘI DEZARM­ARE, PENTRU VIITORUL P­ATRIEI, AL LUMII ÎNTREGI ! ÎN PAGINILE 4—5 Carte de aur — epopeea devenirii poporului român 2500 de ani de la primele lupte ale poporului geto-dac pentru libertate și independență „CEI MAI VITEJI ȘI MAI DREPȚI DINTRE TRACI" ÎN PAGINA A T-A LA ÎNTREPRINDEREA MECANICA TIMIȘOARA 0 noua premiera tehnica romaneasca La întreprinderea mecanică Timișoara a fost rea­lizat, în premieră națională, un nou produs de mare complexitate tehnică — automacaraua de 125 tone forță, destinată lucrărilor pe platformele industria­le, șantierele de construcții energetice, chimice, na­vale etc. în gama mașinilor de ridicat și transpor­tat de mare tonaj realizate aici se înscriu și au­tomacaralele de 80 și, respectiv, 40 t:1„ aflate în prezent în curs de asimilare, după proiecte, solu­ții constructive și tehnologice elaborate de specia­liști timișoreni din cercetare, proiectare și pro­ducție. 1. Economii de materiale și energie electrică Colectivul de oameni ai muncii de la întreprin­derea de materiale de construcții din Timișoara a în­registrat, în perioada care a trecut din acest an, im­portante economii de materiale și energie electrică, insumînd aproape 230 tone metal, peste 100 tone ci­ment, 428 1 combustibil con­vențional, 1.496 MWh ener­gie electrică. Economiile obținute au la bază progra­mele vizînd diminuarea consumurilor materiale, creș­terea gradului de mecanizare a operațiilor, mai buna valorificare a materiilor prime și materialelor. Potrivit soluțiilor elaborate de specialiștii unității, in masa că­rămizilor au fost introduse, ca degresant combustibil, peste 5.000 tone steril carbonifer de Valea Jiului, e­­chivalentul unui consum de 1.159 mii metri cubi gaz, metan, iar la turnarea blocurilor cu agregate ușoare, prin utilizarea a 7.768 tone zgură granulată și 942 tone cenușă de termocentrală, s-au economisit alte 300 to­ne ciment.

Next