Drapelul Roşu, martie 1987 (Anul 43, nr. 13081-13106)

1987-03-01 / nr. 13081

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul, XLIV, nr. 13.081 Duminică, 1 martie 1987 4 pagini, 50 bani Tovarășii­ Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășa Elina Ceaușescu­, va efectua o vizită oficială de prietenie în Regatul Nepal Tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Republicii Socia­liste România, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, va efectua o vizită oficială de prietenie în Regatul Nepal, în a doua decadă a lunii martie 1987, la invitația regelui Nepalului Birendra Bir Bikram Shah Dev și a reginei Aishwarya Rajya Laxmi Devi Shah. D * » J» •­m zi !­n zi, tot mai intens ! CUVÂNTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU LA ȘEDINȚA COMUNĂ A CONSILIILOR OAMENILOR MUNCII DE NAȚIONALITATE MAGHIARĂ ȘI GERMANĂ REAFIRMĂ RĂSPICAT: Toți fiii patriei — egali în drepturi și îndatoriri! In cursul zilei de vineri, in Capitala patriei a avut loc, în încheierea plenarelor consiliilor oamenilor mun­cii de naționalitate maghiară, respectiv germană, o șe­­di­nță comună a celor două consilii. In cadrul plenare­­în spiritul profundului democratism muncitoresc i^­oluționar ce caracterizează orînduirea socialistă ro­mânească au fost dezbătute aspecte ale activității ■ aces­tor organisme reprezentative, subliniindu-se marile și durabilele realizări ale epocii noastre — epoca strălu­citelor împliniri, căreia poporul i-a dat cu recunoștință numele secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în atmosfera de intensă trăire patriotică în care s-au desfășurat lucrările celor două organisme cratice, înconjurat de adînca stimă și de vibranta demo­dra­goste a participanților, a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu. De la tribuna acestor organisme, conducătorul partidului și statului nostru a rostit o am­plă cuvîntare, ce se constituie într-o analiză profundă a modului cum, călăuzit de principiile materialismului dialectic și istoric, de concepția socialismului științific, partidul nostru comunist a rezolvat, mai cu seamă în anii ce au trecut de la Congresul al IX-lea al partidului, problema națională în România, dînd viață unei istorice cuceriri a socialismului victorios în patria noastră — realizarea deplinei unități în drepturi a celor ce mun­cesc, făurirea prin drepturi și mijloace de asigurare a acestora, a deplinei egalități a tuturor locuitorilor țării. Instaurarea puterii muncitorești și țărănești și tre­cerea la făurirea socialismului în țara noastră — subli­niază tovarășul Nicolae Ceaușescu — au lichidat cu de­­p­șire, pentru totdeauna, regimul burghezo-moșieresc, ilegalitățile sociale și naționale, asigurînd deplina egali­tate în drepturi a tuturor cetățenilor, fără deosebire de naționalitate. S-a asigurat deci, întii și întri dreptul la muncă și la retribuție egală pentru toți fiii țării, indiferent de na­ționalitate, sex, ori vîrstă, reprezentare egală, propor­țională în organele de conducere locale și republicane, învățămîntul în limba maternă, afirmarea culturii proprii. Asemenea principii de deplină echitate socială numai so­cialismul le poate atinge, partidul și statul nostru ac­­ționînd în acest scop, neabătut, cu o consecvență cu a­­devărat exemplară, cu un umanism de superioară esență. In felul acesta, clasa muncitoare, reprezentantul ei cel mai autorizat, partidul, acțiunii politice, de politica se delimitează net, pe planul claselor exploatatoare de pretutindeni, orindui­rea noastră asigurînd­ o bază temeinică pentru a dura o istorie nouă în viața națiunii, o perioadă străină învrăjbirilor de tot soiul, determinate totdeauna de inegalități, discriminări na­ționale și sociale. Cuvîntarea apreciază ca pozitivă luarea netă, prin­cipială de atitudine a celor două plenare față de unele manifestări externe, ingerințe inadmisibile și de rea credință, ale unor cercuri imperialiste de peste ha­ (Contin­ua­re in pagina a 2-a) Imagini ale muncii har­nice, spornice surprinse de fotoreporterul Ion Crozman în Secția 20 a întreprinderii ..Electro­motor“ din Timișoara, a cărei produse sunt apre­ciate de beneficiarii ex­terni. Nimeni nu cunoaște mai bine atelierul de­cât maistrul Nicolae Jurchescu. El e aici, la montajul secției 20 a „Electromotor“-ului, de peste 30 de ani. „Ate­lierul face parte din via­ța mea“ — zice întotdea­una. La propunerea lui, urmărim munca într-o brigadă. Pe componen­tele brigăzii respective e ușor să le identifici. Du­pă felul muncii ,și chiar după felul uniformei de lucru. „De ce se deo­sebește uniforma lor fa­ță de a altor munci­tori?“. A Asta e! Fetele acestea formează la noi o „BRIGADA DE MUN­CA MODEL“. .. Meșterul Jurchescu,­ privește peste tot cu competența și răspun­derea omului de mare ispravă, îmi arată stive­le de motoare moder­ne, din tipul E3, desti­nate exportului. „Lucru bine făcut, de precizie, nicit nici nu-ți vine să crezi că a ieșit din mîi­­nile acestor tinere. De fapt, brigada aceasta e­­xecută numai produse pentru export. Nici o re­­clamație, nici o respin­gere de calitate n-a avut pînă acum...“ O adevărată nuanță dacă stai și perfor­me gindești bine. Unde își are sorgintea? „Pregă­tirea și profesională, perfecționarea creșterea răspunderii și competen­ței constituie, in brigada aceasta, o problemă de conștiință — ne spune maistrul. Deprindere do­­bindită prin educație conjugată, la care au contribuit organizația de partid, organizația U.T.C. și cea de sindicat, mun­citoarele fruntașe, opi­nia cultivată in brigadă. Fetele acestea au fost o­­bișnuite, aproape­­ din start, să învețe mereu, pentru că produsele la care ele lucrează sînt tot mai diversificate, mai pretențioase, solicitînd din plin gindire tehnică, pricepere, autodepășire“. Aflu că printre cei mai apreciați educatori se numără comunista Ane­ta Sărăcuț, șefa brigăzii. Ea nu se mulțumește să dea­­ sfaturi și apoi să pretin­dă. Știe că prestanța se cucerește prin propriul exemplu. De aceea, unde e mai greu pune mina și arată, pe viu, in mod concret, cum trebuie fă­cut mai bine un lucru. Și fetele simt îndemnul să o asculte, să o urme­ze. Mitiana Bizera, se­cretara organizației U.T.C., lucrează la unul din cele mai de precizie posturi — confecționarea de nituri din argint — pentru contactele rului E3. Eleonora moto­cop asigură reglarea releu­lui, operație migăloasă, deosebit de pretențioasă; Luiza Schidek, veterana, e gata mereu să o ia Înaintea ritmului benzii transportoare la operația de sertizare a fișelor de contact; Rodica și Brign­­e sunt ca două surori harnice la fazele de pre­gătire a montajului. Ritmul de muncă e ri­dicat. Pe banda trans­portoare, semiautomată, motoarele „curg“ conti­nuu, 400—500 de K3 in 480 de minute, direct in standul de probă, unde Ovidiu Turcuș, Valentin Răcătău și Octavia Ra­­dosav sunt cu ochii în patru, la fiecare probă cerută, deși știu că din mina brigăzii de muncă model iese numai calita­te ireproșabilă. Ritmicitate, calitate și competență. Acestea sunt atributele de onoare ale brigăzii, in mijlocul că­reia cum spune mește­rul Jurchescu, „... te bucuri și întinerești da­că ai prilejul să po­posești“. AUREL PUICA Vrednicia și prestigiul tinereții însemnări din activitatea unei brigăzi de muncă model de la „Electromotor“ _____________________ \ I

Next