Drapelul Roşu, aprilie 1987 (Anul 43, nr. 13107-13132)
1987-04-01 / nr. 13107
apelul roșu ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN inul XLIV, nr. 13.107 Miercuri, 1 aprilie 1987 4 pagini, 50 bani notiTAM om toAte* lAtiie. umin/At VIZITA OFICIALĂ DE PRIETENIE A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU,MPREUNĂ CU TOVARĂȘA ELENA CEAUȘESCU, 117 ÎN REPUBLICA ZAIR in cea de-a doua zi a vizitei ofișe de prietenie pe care tovarășulcolae Ceaușescu, secretar general al ■rtidului Comunist Român, predintele Republicii Socialiste Români, împreună cu tovarășa lena Ceaușescu, o întreprinde ln iupublica Zifir, au fost înscrise noi se nnificative momente, care au în lumină spiritul de înțelegere ciprocă și caldă prietenie ce cacterizează relațiile dintre cele doi țări și popoare. In dimineața zilei de marți, predintele Nicolae Ceaușescu și tovașa Elena Ceaușescu, însoțiți de președintele Mobutu Sese Seko și doamna Mobutu, au făcut, la bordul navei „Kokolo“, o călătorie pe fluviul Zair. In portul Onatra, unde a avut loc abarcarea la bordul navei, înalții oaspeți au fost salutați cu onoruri militare. Un mare număr de locuitori ai caitalei zaireze, aflați pe cheiul ponului, au salutat cu căldură poporului român, scandînd urări solii de altă cinstire și strigîndrietenia româno-zaireză !“. „Trăiască Cîntece , dansuri, aclamații au dat expresie entimentelor de prietenie. De la bordul navei, tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Jena Ceaușescu au răspuns îndelung în testărilor de simpatie ale miilor locuitori ai capitalei. .Pe măsură ce nava se desprinde de aerul portului Onatra și pătrunde în cele marelui fluviu, privirilor leese oferită priveliștea orașului Kinhasa, în care trăiesc peste două milioane și jumătate de oameni, imagiunea este elocventă. In timpul călătoriei pe fluviu Zair, președinte Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu s-au întreținut cordial cu președintele Mobutu Sese Seko și doamna Mobutu. Cei doi șefi de stat au avut un larg schimb de păreri în probleme esențiale ale colaborării dintre România și Zair. La bordul navei, în onoarea înalții lor oaspeți a fost oferit un dejun, în cadrul căruia a continuat dialogul nivel Înalt ce se desfășoară sub semlanul stimei și înțelegerii reciproce, al dorinței de a promova bunele relații dintre țările și popoarele noastre. La încheierea călătoriei pe fluviul Zair, nava prezidențială s-a oprit la N’sele, centru istoric al Mișcării Populare a Revoluției din Zair. Cetățenii localității, în frunte cu notabilitățile orașului, au făcut o călmarți, 31 martie, la bordul prezidențiale „Kokolo“ au avut navei loc convorbiri oficiale între Nicolae Ceaușescu, secretar tovarășul al Partidului Comunist Român, general președintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, și președintele fondator al Mișcării Populare a Revoluției, președintele Republicii Zair. Mobutu Sese Seko. Președintele Mobutu Sese Seko salutat, încă o dată, cu căldură noua a vizită în Republica Zair a președintelui Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, și a tovarășei Elena Ceaușescu, arătînd că aceasta constituie o expresie a bunelor raporturi de prietenie și colaborare dintre cele două țări și popoare. In același timp, șeful statului mairez și-a manifestat satisfacția de a se reîntîlni cu președintele Nicolae Ceaușescu și de a avea împreună un schimb de păreri asupra evoluției relațiilor bilaterale, cit și în legătură cu probleme ale vieții internaționale actuale. Președintele Nicolae Ceaușescu, exprimînd satisfacția de a se afla din duioasă primire solilor poporului român, președintelui Nicolae Ceaușescu, pe care l-au aclamat ca pe un prieten apropiat al poporului zairez. Localitatea N’sele se înscrie în cronica luptei poporului zairez pentru libertate și independență — aici, la 24 noiembrie 1965, Mobutu Sese Seko a pus bazele mișcării revoluției. Astăzi, localitatea reprezintă un simbol al hotărîrii ferme a poporului zabez de a-Și făuri liber, independent propriul destin. In cursul după-amiezii de marți, înalții oaspeți români s-au reîntors la Kinshasa nou pe pămîntul zairez, a mulțumit președintelui Mobutu Sese Seko pentru primirea deosebit de călduroasă, prietenească, pentru ospitalitatea de care se bucură în Zair, subliniind că vede în aceasta o expresie a sentimentelor de stimă și respect ce și le nutresc reciproc popoarele noastre. Totodată, tovarășul Nicolae Ceaușescu a exprimat convingerea că înțelegerile la care se va ajunge cu prilejul actualelor convorbiri vor întări Și mai mult conlucrarea dintre România și Zair, corespunzător voinței și aspirațiilor de pace și progres ale ambelor popoare. In timpul convorbirilor au fost analizate stadiul și perspectivele relațiilor româno-zaireze, cei doi șefi de stat subliniind progresele înregistrate în întărirea prieteniei și colaborării dintre România și Zair- în acest sens, a fost relevată buna conlucrare dintre cele două țări pe plan politic, economic și în alte sfere de activitate, apreciindu-se că există premise favorabile pentru intensificarea colaborării și cooperării româ(Continuare in pagina a 4-a) Convorbiri oficiale \ ÎN FAȚA CÎMPIEI Nici o cîmpie mai frumoasă ca tine Nu-mi pare. Oricum te contemplu. Veșnicia mi-o porți pe-al zărilor templu, Doruri, icoane cu miraje soline. Unduiești aurie. Superbă te-adun. Din multe timpuri destinul răzbate. Frăgezimi din supra eternitate. Jubilări mă-nsoțesc, cu spir te-ncunun ! Prin viața mea treci, mereu suverană, Fecundă-mi multiplici a țărinii izbîndă, Prielnice semne ritmă te mă-ndeamnă. Holdele tale cu versu-mi cuvintă, Vestesc viitorul, profilează conturul. Deasupra-mi boltește, pașnic, azurul. AL.IEBELEANU__________ ________ ENERGIA -judicios gospodărită, sever economisită! Mici consumatori, mari ... risipitori Din perspectiva încheierii unei dificile etape a consumului de iarnă, care să poată oferi concluzii și învățăminte practice pentru o cea mai judicioasă gospodărire a energiei electrice și în perioada următoare, la I.R.E.T. sunt în curs de pregătire diverse situații statistice cu referire la toate categoriile de beneficiari. Așa cum rezultă, acolo unde s-au manifestat consecvență și pondere in identificarea răsuplicarea celor mai eficienșite metode Și soluții de economisire, consumurile au fost simțitor diminuate, îndeosebi cele neproductive, venindu-se astfel, într-o perioadă de iarnă grea și lungă, în sprijinul desfășurării fluente a activității economico-sociale. Acțiunile întreprinse în spiritul Decretului Consiliului de Stat pentru raționalizarea consumului de gaze naturale și energie electrică — fapt desprins și din numeroasele relatări de la această rubrică a ziarului „Drapelul roșu“ — și-au dovedit importanța, ele concretizîndu-se cu semnificative energetice în toate economiilele de activitate, la sectontoate categoriile de consumatori Ținând cont de ponderea deținută, am acordat prioritate urmăririi demersului de economisire la marii consumatori industriali. Dar chiar dacă nu au fost atii de frecvent Și în mod didirect vizați cei mai mulți și dintre „micii“ consumatori din sectorul socialist, care însă dețin, practic, aproximativ 20 la sută din consumul de energie electrică a județului — adică unitățile agricole, de construcții, transport, comerciale, industria locală, cooperația meșteșugărească, cooperația de producție, achiziții desfacerea mărfurilor, institituțiile sociale și altele —, înțelegind imperativul că și ele au datoria să se alăture marii acțiuni a economisirii, s-au înscris cu inițiative și rezultate notabile. Nu puțini, însă, nutrind speranța că se vor putea strecura comod „printre cei mulți și mărunți“, nu s-au mai ostenit să caute soluții de economisire, ci au continuat să consume chiar cu o mai mare larghețe a risipei. Situația aceasta e pusă în evidență acum, la încheiere de trimestru, prin compara(Continuare in pagina a i-a) înnoiri arhitectonice timișorene ADUNĂRILE ȘI CONFERINȚELE DE PARTID PENTRU DĂRI DE SEAMA ȘI ALEGERI In județul nostru, ca In întreaga țară, s-au închestrat adunările și conferințele pentru dări de seamă și alegeri, care s-au linia perfecționării înscrise activității organizatorice și politico-educative, a stilului și metodelor muncii de partid. In adunările organizațiilor de bază, in conferințele organizațiilor de partid din unități economice și instituții, in cele comunale, orășenești și municipale, dările de seamă ale birourilor și comitetelor de partid, dezbaterile purtate, măsurile adoptate s-au concretizat într-o etapă importantă de înfăptuire a programului stabilit de Congresul al XIII- lea pentru actualul cincinal, de marcare a Conferinței Naționale a P.C.R, prin perfecționarea întregii activități de partid. Aceasta, se înțelege, în consens cu cerința formulată de tovarășul Nicolae Ceaușescu la recenta Plenară a C.C. al P.C.R. de ■» se acționa „pentru creșterea și perfecționarea activității tuturor organizațiilor și organelor de partid, pentru sporirea răspunderii Și a rolului lor în buna organizare a activității în sectoarele unde își desfășoară munca, pornind de la ceea ce am menționat și în alte împrejurări, că activitatea comuniștilor, a organizațiilor și organelor de partid trebuie judecată nu după vorbe sau după numărul de ședințe, ci după felul cum se îndeplinesc hotărîrile partidului, programele de dezvoltare cconomico-sociale“. lui Analizele făcute la nivebirourilor comitetelor comunale, orășenești și municipale de partid reliefează faptul că in spiritul Statutului P.C.R. al instrucțiunilor Comitetului Central al partidului. In noile birouri și comitete de partid au fost aleși cei mai buni comuniști, pe care ii caracterizează simțul datoriei, pasiunea In muncă, se afirmă ca elemente înaintate la locurile de muncă, au o comportare demnă în familie și societate, exercită o influență sporită în rindul maselor largi de oameni ai muncii. Peste tot s-a avut în vedere necesitatea înnoirii numărului membrilor organelor de partid, promovării de noi cadre, reprezentării tineretului, a femeilor, corespunzător structurii organizațiilor de partid respective. Potrivit măsurilor și hotărîrilor adoptate în acta(Continuare in pagina a 2-a) infăptuirea hotăririlor adoptate, cerință a perfecționării activității organizatorice și politico-educative