Drapelul Roşu, iunie 1987 (Anul 43, nr. 13159-13183)

1987-06-10 / nr. 13166

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XLIVI, nr. 13.166 Miercuri, 10 iunie 1987 4 pagini, 50 bani în spiritul sarcinilor stabilite de tovarășul N­i­col­ae Ceaușescu la ședința Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. PRODUCȚIA FIZICA­­ REALIZATĂ RITMIC, ÎN STRUCTURA SORTIMENTALĂ PLANIFICATĂ! După un debut viguros în acest an, secția noastră în­registra, la sfîrșitul primului trimestru, o însemnată res­tanță la producția fizică de țesături. Cauzele au ținut și de neasigu­rarea la timp a bazei materiale, dar și de unele carențe în organiza­rea producției Și a muncii. Cum era și firesc, nu am f­i indiferenți în fața a­­c­­­ei situații. Analiza efec­tuată în adunarea generală a oamenilor muncii din sec­ție, în ședințele C.O.M. a e­­vidențiat deficiențele care au generat rămînerile în Urmă, conducîndu-ne la a­­doptarea unor măsuri ope­rative, eficiente, menite să înlăture carențele existente. Prin aplicarea unor tehno­logii noi, de mare producti­vitate, prin folosirea la in­dici superiori a utilajelor din dotare și a timpului de lucru, pînă la ora de față am reușit să recuperăm in­tegral restanțele. La aceasta a contribuit și mai buna a­­pro­vizionare cu materiile prime necesare derulării op­time a fluxurilor tehnologi­ce, prin intrarea în produc­ție a celor două noi capa­cități — filatura de vigoare și secția de destrămare ma­terial textil —, care asigură o valorificare superioară a bazei materiale. Pe acest te­mei, am putut trece în mai mare măsură la înnoirea și diversificarea gamei sorti­mentale. Realizăm, în­­ pre­zent, 28 sortimente noi de țesături, în sute de desene și poziții coloristice, produ­se ce se caraterizează prin înalți parametri tehnici și funcționali. Odată cu omo­logarea produselor noi, au fost puse la punct și tehno­logiile de execuție ale aces­tora, cu mari cîștiguri în planul calității și al efi­cienței. Un rol important în recu­perarea restanțelor l-a avut asigurarea funcționării con­tinue, la parametrii planifi­cați, a­ utilajelor din dotare, lucru posibil prin efectuarea de calitate a prin întreținerea reparațiilor, cătoare a acestora, corespun­d fost rezolvată și problema cure­lelor de transmisie, deficita­re și la noi, în sensul înlo­cuirii lor cu altele. Ce am făcut practic ? Am răsucit frînghii, din care am încro­pit curele. Firește, o astfel de curea nu are durata de funcționare egală cu cea a uneia venită din colaborări; important este că, la noi in secție, mașinile nu mai stau. Sunt acestea doar cîteva dintre acțiunile care au con­dus la recuperarea restanțe­lor înregistrate la producția fizică- In continuare, așa cum a indicat secretarul ge­neral al partidului, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, la ședința Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., cu toții ne concentrăm a­­tenția spre realizarea, zi de zi și lună de lună, a fiecă­rui sortiment stabilit prin plan, în condiții de înaltă calitate și eficiență. Tră­­gînd învățămintele necesare din perioada primului tri­mestru al anului, cînd am acumulat rămînerile în ur­mă de care aminteam la în­ceput, și care, in prezent, au fost integral recuperate, în­­cepînd cu această lună, con­comitent cu strădaniile de­puse pentru înfăptuirea e­­xemplară a sarcinilor ce ne revin, ne preocupăm pentru executarea stocului de fire colorate necesare desfășură­rii normale a activității în sezonul rece, în așa fel în­­cît să putem menține ritmul bun de lucru atins acum și în ultimul trimestru al anului. ing. MIRCEA BABAI", șef secție țesătorie, • întreprinderea ,,Textila" Timișoara Acțiuni, măsuri, inițiative ale colectivului secției țesătorie de la întreprinderea „Textila“ Timișoara Efecte ale modernizării producției T Unitățile și secțiile aparținătoare aprinderii de materiale de co­nstrucții Timișoara cunosc, în perioada aceasta, intense acțiuni pe linia modernizării proceselor tehnologice. Acestora li se și dato­rează, în mare parte, sporurile de producție înregistrate de prindere, peste sarcinile de între­plan. Față de perioada corespunzătoare a anului trecut, producția-marfă cunoaște o creștere de 2,3 milioa­ne lei, productivitatea muncii este mai mare, în medie, cu 9,5 la­­ sută, revenind 4.514 lei pe persoană, in timp ce cheltuielile la 1.000 lei pro­ducție marfă sunt mai mici cu 16 lei, iar economiile față de consu­murile normate de combustibil și energie electrică însumează 100 tec și, respectiv, 180 MWh. Pentru cei mai mici școlari, vacanța s­e apropie cu pași repezi ; in cele două săptămîni cit au mai rămas pină la sfîrșitul anului de învățămînt (ciclul primar Urmînd a lu­, vacanță la 27 iunie), în toate școlile este încă un anotimp plin, de muncă și studiu. (Fotografie de E. ROBICSEK) In agricultură, la ordinea zilei la Participarea întreținerea culturilor pră­­șitoare și a le­gumelor este o obligație pe ca­re, acum, fieca­re locuitor al Satelor timișene este dator să și-o onoreze e­­xemplar. Recoltarea depozitarea nu­și­trețurilor pen­tru perioada de iarnă trebuie să se cit mai realizeze repede posibil, de pe toate suprafețe­le destinate a­­cestui scop. Pentru reali­zarea unor pro­ducții de lapte și carne con­stant grija de ridicate, căpă­­tîi a lucrător fiecărui din zootehnie tre­buie să o con­stituie furaja­rea corespunză­toare a anima­lelor. ÎN TOATE UNITĂȚILE COMERCIALE Aprovizionare ritmică, solicitudine și respect față de cumpărători Puternicul dinamism al tu­turor ramurilor economiei naționale, înnoirea și diver­sificarea producției bunuri­lor de consum și creșterea veniturilor bănești ale celor largi de cetățeni ma­síni factori care determină dez­voltarea în ritm, susținut a comerțului socialist din țara noastră, sector cu un rol de seamă în înfăptuirea po­liticii partidului de ridica­re continuă a nivelului de trai al întregului popor. Pe aceste coordonate, izvorîte din hotărîrile Congresului al XIII-lea, din orientările formulate de secretarul ge­neral al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, activita­tea de aprovizionare cu mărfuri industriale Și bu­nuri de consum cunoaște, și în județul nostru, o per­manentă dezvoltare. în acest scop — așa cum s-a relevat și in recenta sesiune a Con­siliului popular al județului Timiș — potrivit prevederi­lor din programele de auto­­conducere și autoaprovizio­­nare în profil teritorial, consiliile populare, sub con­ducerea organelor și orga­nizațiilor de partid,­ au des­fășurat o intensă muncă de orientare și îndrumare a or­ganismelor de resort, a or­ganizațiilor și întreprinderi­lor comerciale în vederea contractării fondului de (Continuare in pag. a 3-a) Pe simezele unui pres­tigios lăcaș de cultură, ce prinde, pe zi ce tre­ce, o mereu mai fru­moasă, mai copleșitor de frumoasă înfățișare — Secția de artă a Com­plexului muzeal Timiș — expun, în aceste zile, elevi. Nu doar de la Liceul de artă ,,Ion Vi­­du", ci și dintr-o seamă de alte unități școlare, unde s-au încetățenit, în timp, pasiunea pentru artă, bucuriile cuceririi premiilor de preț sub îndrumarea unor inimoși dascăli: Școala generală nr. 6, prin profesoara Margareta Mureșeanu — deținătoare a peste 200 de premii internaționale, Școala generală nr. 10, prin profesorul Iosif Kreimer, apoi Casa pio­nierilor și șoimilor pa­triei, cu pasionații săi instructori întru frumos, Olivia Moga, Maria Ra­dula și Ioan Barta. Pic­tură, grafică, acuarelă, sculptură în lemn, ce­ramică, tapiserie, sunt tot atîtea „subdiviziuni“ ale expoziției, bine re­prezentate­­ in același timp cu acest eveniment artistic, sculptorii în lemn de la Casa pionie­rilor și șoimilor patriei din Timișoara satisfacția prezenței trăiesc ar­tistice și intr-un alt loc de prestigiu: la Mu­zeu­­l Unirii din Alba-lu­­lia, unde grupajul de lucrări dedicat războiu­lui de independență es­te expus din tovărășia u­­nor exponate ale profe­sioniștilor. Temeiul ? Ca­litatea artistică, vibran­tul conținut de idei, ex­presivitatea. ... Alți tineri artiști amatori au fost prezenți, în sala „mare“ a Casei de lanl­cultură, la Sînnicu- Mare, în zilele „Săptămînii educației politice, și culturii so­cialiste“, cu toții,­bri ai cenaclurilor meri­lite­rare din oraș. Pentru că, in fiecare dintre u­­nitățile de învățămînt, in principalul lăcaș de­­cultură, funcționează, cu largă audiență, cîte o asemenea „școală“ a cu­­vîntului ce exprimă ce­­­le mai alese, cele profunde trăiri­ ale mai ti­nerilor. îndrumătorii ce­naclurilor sînt cadrele didactice Otilia Hede­­șan, Veronica Sîrbescu, Maria Bobolc­iov, Ioan Samoilă, iar împlinirile sînt multiple: pagini de reportaj, firesc , dedicate noilor ctitorii ale­ ora­șului de pe Aranca, e­­venimentelor petrecute în viața locuitorilor a­­cestuia, pagini de proză, de studii documentare și, desigur, poezie. Prin­tre cei ce susțin cu vi­brația trăirii, cu emoție și dăruire, recitaluri de poezie din creația com­ponenților cenaclului — uneori in acordurile mu­zicii, alteori, cu­tie coregrafică — ilustra­sunt tinerii muncitori Adrian Popa și Valentin Su­­pianu, elevii Ionela Da­vid, Diana Oncu, fiu Iordan, Isabela Tibe- Ra­du, George­ta Olaru, Ma­riana Feraru, încă mulți alții, asemenea lor. INDICO ACU­­MESCl! învățătură, muncă; și, paralel, creație

Next