Drapelul Roşu, iunie 1987 (Anul 43, nr. 13159-13183)
1987-06-10 / nr. 13166
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XLIVI, nr. 13.166 Miercuri, 10 iunie 1987 4 pagini, 50 bani în spiritul sarcinilor stabilite de tovarășul Nicolae Ceaușescu la ședința Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. PRODUCȚIA FIZICA REALIZATĂ RITMIC, ÎN STRUCTURA SORTIMENTALĂ PLANIFICATĂ! După un debut viguros în acest an, secția noastră înregistra, la sfîrșitul primului trimestru, o însemnată restanță la producția fizică de țesături. Cauzele au ținut și de neasigurarea la timp a bazei materiale, dar și de unele carențe în organizarea producției Și a muncii. Cum era și firesc, nu am fi indiferenți în fața acei situații. Analiza efectuată în adunarea generală a oamenilor muncii din secție, în ședințele C.O.M. a evidențiat deficiențele care au generat rămînerile în Urmă, conducîndu-ne la adoptarea unor măsuri operative, eficiente, menite să înlăture carențele existente. Prin aplicarea unor tehnologii noi, de mare productivitate, prin folosirea la indici superiori a utilajelor din dotare și a timpului de lucru, pînă la ora de față am reușit să recuperăm integral restanțele. La aceasta a contribuit și mai buna aprovizionare cu materiile prime necesare derulării optime a fluxurilor tehnologice, prin intrarea în producție a celor două noi capacități — filatura de vigoare și secția de destrămare material textil —, care asigură o valorificare superioară a bazei materiale. Pe acest temei, am putut trece în mai mare măsură la înnoirea și diversificarea gamei sortimentale. Realizăm, în prezent, 28 sortimente noi de țesături, în sute de desene și poziții coloristice, produse ce se caraterizează prin înalți parametri tehnici și funcționali. Odată cu omologarea produselor noi, au fost puse la punct și tehnologiile de execuție ale acestora, cu mari cîștiguri în planul calității și al eficienței. Un rol important în recuperarea restanțelor l-a avut asigurarea funcționării continue, la parametrii planificați, a utilajelor din dotare, lucru posibil prin efectuarea de calitate a prin întreținerea reparațiilor, cătoare a acestora, corespund fost rezolvată și problema curelelor de transmisie, deficitare și la noi, în sensul înlocuirii lor cu altele. Ce am făcut practic ? Am răsucit frînghii, din care am încropit curele. Firește, o astfel de curea nu are durata de funcționare egală cu cea a uneia venită din colaborări; important este că, la noi in secție, mașinile nu mai stau. Sunt acestea doar cîteva dintre acțiunile care au condus la recuperarea restanțelor înregistrate la producția fizică- In continuare, așa cum a indicat secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la ședința Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., cu toții ne concentrăm atenția spre realizarea, zi de zi și lună de lună, a fiecărui sortiment stabilit prin plan, în condiții de înaltă calitate și eficiență. Trăgînd învățămintele necesare din perioada primului trimestru al anului, cînd am acumulat rămînerile în urmă de care aminteam la început, și care, in prezent, au fost integral recuperate, începînd cu această lună, concomitent cu strădaniile depuse pentru înfăptuirea exemplară a sarcinilor ce ne revin, ne preocupăm pentru executarea stocului de fire colorate necesare desfășurării normale a activității în sezonul rece, în așa fel încît să putem menține ritmul bun de lucru atins acum și în ultimul trimestru al anului. ing. MIRCEA BABAI", șef secție țesătorie, • întreprinderea ,,Textila" Timișoara Acțiuni, măsuri, inițiative ale colectivului secției țesătorie de la întreprinderea „Textila“ Timișoara Efecte ale modernizării producției T Unitățile și secțiile aparținătoare aprinderii de materiale de construcții Timișoara cunosc, în perioada aceasta, intense acțiuni pe linia modernizării proceselor tehnologice. Acestora li se și datorează, în mare parte, sporurile de producție înregistrate de prindere, peste sarcinile de întreplan. Față de perioada corespunzătoare a anului trecut, producția-marfă cunoaște o creștere de 2,3 milioane lei, productivitatea muncii este mai mare, în medie, cu 9,5 la sută, revenind 4.514 lei pe persoană, in timp ce cheltuielile la 1.000 lei producție marfă sunt mai mici cu 16 lei, iar economiile față de consumurile normate de combustibil și energie electrică însumează 100 tec și, respectiv, 180 MWh. Pentru cei mai mici școlari, vacanța se apropie cu pași repezi ; in cele două săptămîni cit au mai rămas pină la sfîrșitul anului de învățămînt (ciclul primar Urmînd a lu, vacanță la 27 iunie), în toate școlile este încă un anotimp plin, de muncă și studiu. (Fotografie de E. ROBICSEK) In agricultură, la ordinea zilei la Participarea întreținerea culturilor prășitoare și a legumelor este o obligație pe care, acum, fiecare locuitor al Satelor timișene este dator să și-o onoreze exemplar. Recoltarea depozitarea nușitrețurilor pentru perioada de iarnă trebuie să se cit mai realizeze repede posibil, de pe toate suprafețele destinate acestui scop. Pentru realizarea unor producții de lapte și carne constant grija de ridicate, căpătîi a lucrător fiecărui din zootehnie trebuie să o constituie furajarea corespunzătoare a animalelor. ÎN TOATE UNITĂȚILE COMERCIALE Aprovizionare ritmică, solicitudine și respect față de cumpărători Puternicul dinamism al tuturor ramurilor economiei naționale, înnoirea și diversificarea producției bunurilor de consum și creșterea veniturilor bănești ale celor largi de cetățeni masíni factori care determină dezvoltarea în ritm, susținut a comerțului socialist din țara noastră, sector cu un rol de seamă în înfăptuirea politicii partidului de ridicare continuă a nivelului de trai al întregului popor. Pe aceste coordonate, izvorîte din hotărîrile Congresului al XIII-lea, din orientările formulate de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, activitatea de aprovizionare cu mărfuri industriale Și bunuri de consum cunoaște, și în județul nostru, o permanentă dezvoltare. în acest scop — așa cum s-a relevat și in recenta sesiune a Consiliului popular al județului Timiș — potrivit prevederilor din programele de autoconducere și autoaprovizionare în profil teritorial, consiliile populare, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, au desfășurat o intensă muncă de orientare și îndrumare a organismelor de resort, a organizațiilor și întreprinderilor comerciale în vederea contractării fondului de (Continuare in pag. a 3-a) Pe simezele unui prestigios lăcaș de cultură, ce prinde, pe zi ce trece, o mereu mai frumoasă, mai copleșitor de frumoasă înfățișare — Secția de artă a Complexului muzeal Timiș — expun, în aceste zile, elevi. Nu doar de la Liceul de artă ,,Ion Vidu", ci și dintr-o seamă de alte unități școlare, unde s-au încetățenit, în timp, pasiunea pentru artă, bucuriile cuceririi premiilor de preț sub îndrumarea unor inimoși dascăli: Școala generală nr. 6, prin profesoara Margareta Mureșeanu — deținătoare a peste 200 de premii internaționale, Școala generală nr. 10, prin profesorul Iosif Kreimer, apoi Casa pionierilor și șoimilor patriei, cu pasionații săi instructori întru frumos, Olivia Moga, Maria Radula și Ioan Barta. Pictură, grafică, acuarelă, sculptură în lemn, ceramică, tapiserie, sunt tot atîtea „subdiviziuni“ ale expoziției, bine reprezentate in același timp cu acest eveniment artistic, sculptorii în lemn de la Casa pionierilor și șoimilor patriei din Timișoara satisfacția prezenței trăiesc artistice și intr-un alt loc de prestigiu: la Muzeul Unirii din Alba-lulia, unde grupajul de lucrări dedicat războiului de independență este expus din tovărășia unor exponate ale profesioniștilor. Temeiul ? Calitatea artistică, vibrantul conținut de idei, expresivitatea. ... Alți tineri artiști amatori au fost prezenți, în sala „mare“ a Casei de lanlcultură, la Sînnicu- Mare, în zilele „Săptămînii educației politice, și culturii socialiste“, cu toții,bri ai cenaclurilor meriliterare din oraș. Pentru că, in fiecare dintre unitățile de învățămînt, in principalul lăcaș decultură, funcționează, cu largă audiență, cîte o asemenea „școală“ a cuvîntului ce exprimă cele mai alese, cele profunde trăiri ale mai tinerilor. îndrumătorii cenaclurilor sînt cadrele didactice Otilia Hedeșan, Veronica Sîrbescu, Maria Bobolciov, Ioan Samoilă, iar împlinirile sînt multiple: pagini de reportaj, firesc , dedicate noilor ctitorii ale orașului de pe Aranca, evenimentelor petrecute în viața locuitorilor acestuia, pagini de proză, de studii documentare și, desigur, poezie. Printre cei ce susțin cu vibrația trăirii, cu emoție și dăruire, recitaluri de poezie din creația componenților cenaclului — uneori in acordurile muzicii, alteori, cutie coregrafică — ilustrasunt tinerii muncitori Adrian Popa și Valentin Supianu, elevii Ionela David, Diana Oncu, fiu Iordan, Isabela Tibe- Radu, Georgeta Olaru, Mariana Feraru, încă mulți alții, asemenea lor. INDICO ACUMESCl! învățătură, muncă; și, paralel, creație