Drapelul Roşu, septembrie 1987 (Anul 43, nr. 13237-13262)
1987-09-01 / nr. 13237
Anul XLIV, nr. 13.237 Marți, 1 septembrie 1987 4 pagini, SO bani ÍN ÎNTIMPINAREA CONFERINȚEI NAȚIONALE A PARTIDULUI PUTERNICA ANGAJARE REVOLUȚIONARĂ PENTRU ÎNDEPLINIREA EXEMPLARĂ A SARCINILOR DIN ECONOMIE in industrie Am intrat, de astăzi, 1 septembrie, în ultima parte a anului, perioadă densă, de maxim efort și puternică angajare, în care se vor cuprinde mari și semnificative evenimente politice în viața întregii țări — Conferința Națională a partidului și aniversarea a 40 de ani de la proclamarea Republicii. Iată, așadar, temeiuri mobilizatoare, pentru desfășurarea, la nivel superior, a Întregii activități economico-sociale, care să adauge la bilanțul muncii noi și tot mai importante realizări, rezultate dintre cele mai prestigioase. Pe fondul acestor mobilizatoare comandamente continuă cu ritm înalt întrecerea socialistă, în caii căreia oamenii muncii din industria timișeană, conducerea organelor și organizațiilor de partid, au realizat o producție marfă superioară cu aproape 1 miliard celei obținute în perioada corespunzătoare a anului trecut, onorîndu-și integral contractele la export. Pornind de la asemenea înfăptuiri, acum se impune o și mai puternică angajare muncitorească, pentru a materializa importantele orientări și sarcini formulate de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la recenta ședință a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Principalul obiectiv îl constituie realizarea planului, ia toți indicatorii cantitativi și calitativi. Avind in vedere că nu puține unități industriale au încă serioase rămîneri în urmă, se impune a fi acordată maximă atenție faptului că recuperarea restanțelor nu poate fi soluționată eficient fără folosirea judicioasă, integrală, a tuturor capacităților și spațiilor de producție. De aici, accentul care trebuie pus pe finalizarea grabnică a obiectivelor de investiții, prevăzute a fi date în folosință în această perioadă. In ceea ce privește indicatorul nr. 1 al activității industriale — producția fizică — în centrul realizării lui, în întreaga structură sortimentală, se cere situată, ca problemă prioritară, îndeplinirea la înalt nivel calitativ a producției de export. Experiența Lăcătușii Constantin Popa și Mihai Pogan, doi dintre muncitorii fruntași ai secției de utilaj metalurgic de la întreprinderea mecanică Timișoara. In agricultură Pentru oamenii muncii din agricultură, angajați cu toate forțele să întîmpine cu rezultate productive deosebite Conferința Națională a partidului, acum, intrînd în septembrie, sarcina cea mai importantă este aceea a strîngerii la timp și fără nici o pierdere a recoltei, în paralel cu realizarea în cele bună ce s-a relevat în luna august trebuie să fie grabnic extinsă și amplificată prin noi inițiative. Prin efort suplimentar de gîndire și de acțiune în vederea asigurării unui cit mai ridicat nivel, cantitativ și calitativ, producției pentru export. Se așteaptă, de asemenea, în cadrul fiecărui colectiv muncitoresc, o mai bună fructificare a aplicării măsurilor înscrise în programele de perfecționare a organizării și de modernizare a producției — care trebuie să se regăsească, în primul rînd, în creșterea mai accentuată a productivității muncii, reducerea consumurilor materiale și energetice, diminuarea costurilor de producție — laturi esențiale în realizarea autogestiunii și autofinanțării, în buna funcționare a mecanismului economico-financiar, mai bune condiții a celorlaltor lucrări din campania de toamnă. De altfel, aceste comandamente majore s-au desprins și din indicațiile date de tovarășul Nicolae Ceaușescu, în cadrul recentelor vizite de lucru, efectuate în unități agricole din 14 județe ale țării, prilejuri cu care s-au evidențiat principalele direcții de acțiune, în prezent și în perspectiva anului agricol, pentru sporirea și mai accentuată a producțiilor, corespunzător cerințelor înfăptuirii cu succes a noii revoluții agrare. In acest context, pentru județul Timiș, prioritare sînt strîngerea florii-soarelui și a tutunului, lucrări ce se cer mult intensificate în această perioadă. De asemenea, încă din această săptămână, pretutindeni, trebuie declanșată recoltarea sfeclei de zahăr, a soiei și porumbului, mai cu seamă pe solele ajunse la maturitate și care urmează a fi însămînțate, nu peste multă vreme, cu orz și grîu. Comisiile pe culturi, constituite in fiecare unitate agricolă, au datoria de a verifica stadiul de vegetație al culturilor, de a evalua cit mai corect recolta pe fiecare parcelă și, în funcție de aceste elemente, să stabilească forțele necesare și măsurile ce impun pentru strîngerea — pînă la cel mai mic știuselete de porumb ori bulb de cartof, pînă la ultimul bob de soia — întreaga producție. Cerința esențială. Pentru ca lucrarea prioritară din campania de toamnă — adunatul recoltei, să se desfășoare în cele mai bune condiții este ca, la aceste activități, să fie mobilizată întreaga forță de muncă de la sate, inclusiv toate categoriile de oameni ai muncii datori să participe activ la muncile cîmpului. Este necesar să se intimple astfel, întrucît — așa după cum a stabilit Comandamentul agricol județean —. In acest an, trebuie să se pună un mai mare accent, mai mult ca oricînd, pe extinderea culesului manual la absolut toate culturile — care sigură pentru înlăturarea pierderilor de producții. Concomitent cu preocuparea pentru strîngerea la timp și fără pierderi a recoltei, tot acum, trebuie să se încheie pregătirile aferente însămînțărilor de toamnă. In această acțiune, în principal, trebuie să se urmărească asigurarea tuturor condițiilor, astfel incit însămînțările de toamnă să se încheie, pînă la 1 octombrie în unitățile din zona colinară, și pînă la 10 octombrie, în celelalte zone. Locuitori ai orașului Deta lucrind la recoltatul manual al florii-soarelui la ferma nr. 9 a I.A.S. din localitate. (Fotografii de EBOBICSEK) Inteligența tehnica, inestimabila resursa a noului înfăptuirea sarcinilor complexe ce revin la etapa actuală de dezvoltare a ecomomiei naționale în lumina hotărîrilor Congresului al XIII-lea al partidului, a indicațiilor și orientărilor secretarului general al Partidului Comunist Român, tovarășul Nicolae Ceaușescu, pun în fața inginerilor și tehnicienilor, a cercetătorilor, proiectanților, a cadrelor din învățămîntul de toate gradele, sarcina de înaltă răspundere socială și patriotică de a contribui prin efortul lor creator la progresul multilateral al societății noastre socialiste. Un cadru deosebit de prielnic pentru afirmarea gândirii tehnice înaintate, un rol important în antrenarea și stimularea maselor de oameni ai muncii la activitatea de promovare a noului îl oferă ampla mișcare de creație științifică și tehnică, desfășurată sub egida Festivalului național „Cîntarea României“. în acest cadru puternic stimulator, numai în acest an, în județul Timiș, au fost elaborate peste 18.000 de teme și obiective, realizate de colective de oameni ai muncii din întreprinderi, institute de cercetare și proiectare, institute de învățămînt superior, colective mixte, fiind antrenați peste 40.000 de pastori ai noului. Lucrările de creație tehnico-științifică la care ne referim abordează aspecte de prim ordin ale activității economice: creșterea productivității muncii, reducerea consumurilor materiale și energetice, diminuarea importurilor, ridicarea nivelului tehnic și calitativ al produselor etc. Prin aplicarea promptă a acestor idei în producția materială, se estimează obținerea, în viitorul imediat, a unor importante efecte economice: un spor al producției fizice de peste 2,4 miliarde lei, un spor de beneficii de 2,6, reducerea cheltuielilor de producție cu peste 700 milioane lei, creșterea volumului exportului cu cca. 300 milioane lei. Programul de organizare și modernizare a producției și a muncii a determinat o puternică mobilizare și angajare a cadrelor tehnico-inginerești în vederea aplicării măsurilor stabilite privind modernizarea fluxurilor de fabricație, mecanizarea și automatizarea proceselor de producție, folosirea în condiții de înaltă eficiență a resurselor materiale și energetice, a forței de muncă. Astfel, la nivelul Comisiei județene a inginerilor și tehnicienilor au fost constituite 100 colective, care cuprind 248 de specialiști cu pregătire superioară diversificată, și care contribuie nemijlocit la finalizarea și aplicarea lucrărilor de modernizare a proceselor de producție, 85 din lucrările intrate în concurs au caracter de nouing, CONSTANTIN GHIȚA, vicepreședintele Comisiei județene, a Inginerilor și tehnicienilor (Continuare in pag. a 3-a). izvor de pe mii de ani, pe acest și din acest pămint se modelează și se ard oale. Olăritul este la români o îndeletnicire străveche, ale cărei începuturi se pierd in negura vremurilor. Considerații oarecum generale. Și totuși, la obiect. Căci, iată, se află în județul Timiș, puternic industrializat, asemeni multor altor județe ale țării, o vatră de ocrotitori ai vechilor meșteșuguri populare. Aceasta este comuna Făget, cu activiștii, ei culturali care știu că la Jupinești, sat așezat printre dealurile de la liziera munților Poiana Ruscăi încă mai lucrează câțiva olari vrednici, urmași ai unor meșteri care azi nu mai sunt, dar care făcuseră cunoscută faima Jupineștilor In tot Banatul, și in România. Duminică, in poiană, a fost ziua lor, a olarilor. Un public numeros a umplut locul acesta cu lut generos, a privit expoziția de la căminul cultural, adecvată momentului, a cumpărat ce i-a plăcut la tîrgul de vale, a urmărit spectacolul folcloric, susținut de o formație fruntașă în festivalul „Cîntarea României“ (este vorba de ansamblul folcloric ,„Sorocul“, al clubului C.F.R. Timișoara — dar și de montajul literar-muzical „Vatră de olari“, pregătit de căminul cultural Să mai spunem că au local, impresionat in scena in aer liber, demonstrațiile de olărit ale lui Petru Oprișari, între cei mai activi meșteri de la Jupînești, care se numesc și Trandafir Velcu și Ștefan Măstăcănean. Din creațiile lor, sute de oaspeți care au umplut duminică poiana Jupineștilor, și-au putut achiziționa aceste nestemate ale simțirii și uzului popular. frumusețe a nu confunda aceste obiecte de față cu bibelourile de toată ziua devine o cerință ce ține de respectul cuvenit unei tradiții inconfundabile ceboară pînă la urcă oriconoi din vechime. Și nu trebuie să fii prea perspicace pentru a recunoaște în deplinătatea de izvodire și manifestare a acestei tradiții (aflată, iată, la a opta ediție!) mina unui poet. Am spune mai mult: sînt doi poeți ce și-au asumat grija păstrării și reprimenirii unei tradiții, atât de rare azi, cum a devenit olăritul. Unul este Ion Căliman, directorul căminului cultural „de la centru“, de la Făget, pentru care tradiția reînnoită înseamnă, poetic spunind, ca in programul „In poiana oferit vizitatorilor o crudă a timpului (să întoarcem lumina / pe toate arcadele chipului, / să ne simțim limpezi / izvoarele ochilor / și să putem mîngîia / pămîntul cu cerul..Cel de-al doilea poet, implicat in redescoperirea Jupineștilor, se numește Ștefan Marinconi, este chiar din „această vastră ce-și duce vîrsta înrămată-n timp“ instruind formația artistică a olarilor, un dulce vers el scrie, ca o efigie a manifestării însăși, cuvinte ce merită să încheie aceste rînduri: „Sîntem aici, pe-o temelie milenară, / ne sînt Carpații frați de început, / iar glasul lor, colind de floare rară, / pridvorul vremii în care m-am născut. / / Sîntem aici, ulcior, emblemă vie, / din buni străbuni și din cuvînt, / din rouă stelelor ciobite-n glie, / din dor de pace pe pămînt“. SIMION DIMA