Drapelul Roşu, noiembrie 1987 (Anul 43, nr. 13290-13314)

1987-11-01 / nr. 13290

Anul XLIV, nr. 13.290 Duminică, 1 noiembrie 1987 4 pagini, 50 bani ÍN INTIMPINAREA CONFERINȚEI NAȚIONALE A PARTIDULUI IN SPIRITUL SARCINILOR STABILITE LA ȘEDINȚA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C C. AL P.C.R. ANGAJARE ȘI RĂSPUNDERE PENTRU REALIZAREA EXEMPEARĂ A PLĂNULUI PE ACEST AN ȘI PREGĂTIREA PRODUCȚIEI DIN 1988 Pe temeiul indicațiilor și sarCInilor stabilite de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU la ședința Co­mitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 30 octombrie a.c., în unitățile economice timișene, organele și organi­zațiile de partid, consiliile oamenilor muncii, toate colectivele acționează cu exigență și răspundere, cu spirit raționar pentru crearea condițiilor zero­în­deplinirii integrale a planului pe luni­le noiembrie și decembrie, pe trimestrul IV și pe întregul an, pentru pregătirea temeinică a producției din 1988. In acest amplu și mobilizator con­text de muncă și acțiune, pe baza concluzii­lor și învățămintelor desprinse din ac­tivitatea desfășurată pînă acum, luate noi măsuri și inițiative, care sunt să stimuleze capacitatea creatoare a oa­menilor, să determine valorificarea tot mai deplină a rezervelor existente pe linia organizării superioare a producției și a­ muncii, soluționării operative tuturor problemelor care concură la în­­­deplinirea exemplară a planului și la recuperarea grabnică a restanțelor, a­­colo unde acestea mai există, la pregă­tirea, pînă în cele mai mici detalii, a producției anului viitor. După cum s-a subliniat și la recenta ședință a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prioritate absolută trebuie acordată, în continuare, realiză­rii în întregime a producției de export planificate de trimestrul IV, a celorlalți indicatori — lansîndu-se in fabricație, pînă cel tîrziu în 10 noiembrie a.c., în­treaga producție, întocmindu-se grafice de realizare a fiecărui produs, —, creș­terii productivității muncii, încadrării în consumurile materiale, reducerii cheltuielilor și a costurilor de producție, în scopul întăririi autoconducerii și au­­togestiunii, creșterii eficienței în toate sectoarele de activitate. Sarcini deosebit de importante revin, în acest cadru, petroliștilor, chemați să contribuie activ, în mod direct, la­ spo­rirea mai accentuată a bazei energetice și de materii prime a țării. Detalii des­pre modul în care se acționează la Schela de producție petrolieră Șandra pentru înfăptuirea acestor obiective ma­jore, în articolul pe care îl publicăm astăzi, realizat la adunarea generală a reprezentanților oamenilor muncii. „Patriei, cu­ mai mult țiței!” Deviza de muncă spornică, entuziastă a petroliștilor Schelei Șandra La Schela de producție petrolieră Șandra, vibrantul demn al secretarului ge­­ral al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, celor care participă în adresat mod direct la asigurarea bazei energetice și de materii pri­me a țării, are un puternic ecou, mobilizînd oamenii, prilejuind inițierea unor noi măsuri politico-organi­­zatorice și tehnico-economi­­ce pentru sporirea produc­ției de țiței, gaze și gazolină. Această stare de spirit s-a relevat și cu prilejul recen­tei adunări prezentanților generale a re­oamenilor muncii, unde s-a făcut o a­­naliză detaliată, concretă și exigentă a modului in care s-a muncit în perioada par­cursă din an si, pe această bază, trăgîndu-se toate învă­țămintele din activitatea desfășurată, s-au stabilit noi programe, noi modalități de acțiune care, transpuse în fapte, trebuie să conducă la sporirea ritmului de extrac­ție a țițeiului. Atît în darea de seamă, prezentată de ing. Nicolae Petre, directorul schelei, cît și în cuvîntul participanți­lor la dezbateri s-a amintit doar în treacăt despre lu­crurile pozitive — deși este pentru prima dată in ultimii ani cînd producția din son­dele noi a fost depășită , cu aproape 4 mii tone țiței, iar operațiile geologo-tehnolo­­gice realizate s-au cifrat la 560, față de 480 planificate, cu un aport de peste 23 mii tone țiței, față de 15 mii to­ne cît s-a prevăzut inițial­­, insistîndu-se, cu bine, asupra necesității deo­e­pu­nerii mai bine în valoare a tuturor rezervelor interne existente, implicării mai active a organizației de partid, a consiliului oameni­lor muncii pentru depășirea greutăților, eliminarea lip­surilor, găsirea celor mai adecvate soluții care să per­mită atingerea unor nivele sporite de extracție la toate brigăzile unității. „Este neplăcut pentru noi faptul că astăzi, la ora bi­lanțului, ne prezentăm, pe total schelă, cu o restanță considerabilă la producția de țiței și gazolină — preci­za ing. Nicolae Petcov, șeful biroului producție. Sigur, au existat și unele cauze o­­biective care au grevat pro­ducția. Dar nu ele au deți­nut ponderea ! Dacă ne-am fi organizat mai temeinic munca, dacă utilajele și timpul de lucru ar fi fost folosite din plin și fiecare dintre noi ne-am fi făcut pe deplin datoria, în urmă ar fi fost rămînerile cu mult diminuate. Acum cunoaștem cauzele. Cunoaștem și cum trebuie să acționăm pentru a recupera cît mai grabnic restanțele acumulate și a asigura, încă­ din zile ale anului viitor, primele creș- VARTIADE ȘTEFAN (Continuare In pagina a 3-a) Prioritar, în agricultură LA ARAT, ZIUA ȘI NOAPTEA IN PAGINA A III-A IDEI, TEZE ȘI ORIENTĂRI PROGRAMATICE DiN OPERA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU CONDUCEREA ȘTIINȚIFICĂ A SOCIETĂȚII - atribut fundamental al afirmării rolului partidului de centru vital al­­ națiunii „Viața, experiența au demonstrat rolul hotărîtor, de conducere al partidului în toate domeniile de activitate. De aceea, suntem­ hotă­­riți să acționăm cu întreaga fermitate pentru a perfecționa continuu activitatea partidului nostru, pentru creșterea răspunderii fiecărei organizații și organism de partid în toate domeniile, pentru întărirea legăturilor cu masele și unirea eforturilor întregului popor în dezvol­tarea generală a patriei noastre“. NICOLAE CEAUȘESCU Practica edificării societă­ții socialiste în țara noastră a demonstrat necesitatea o­­biectivă a conducerii politi­ce de către Partidul Comu­nist Român, a acestei măre­țe opere, faptul că numai în acest fel poate fi asigurat rolul conducător al muncitoare în societatea clasei Cu puterea faptelor se relevă, de asemenea, faptul că ridi­carea calității actelor de conducere în procesul dina­mic și complex al construc­ției socialiste și comuniste presupune afirmarea și creș­terea rolului partidului, prin integrarea în acest vast front politic, economic și social, a celor mai impor­tante descoperiri ale știin­ței, precum și prin perfecționarea conducerii potrivit stilului particu­larităților fiecărui stadiu de dezvoltare a țării, a intere­selor majore ale celor ce muncesc. „Trebuie să fie pe deplin clar — arăta secreta­rul general al partidu­lui, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, la recenta Plenară a C.C. al P.C.R. — că fără îmbunătă­țirea și creșterea continuă a rolului conducător al partidului nu putem asigura soluționarea în bune condi­ții a problemelor complexe care stau în fața societății noastre“. Partidul Comunist Român, cu deosebire după Congresul al IX-lea, sub conducerea vizionară a tovarășului Nicolae Ceaușescu, a desfășurat și desfășoară o amplă a­­nvitate pentru sporirea rol­ului său condu­cător, pornind de la înțele­gerea exigențelor crescînde impuse de noile realități. S-a constituit, astfel, o con­cepție nouă, care îmbogă­țește socialismul Științific, privind sarcinile și funcțiile partidului comunist de gu­­vernâmînt- Teza despre partid ca centru vital al na­țiunii, organizator și condu­cător al întregii opere de e­­dificare a noii orînduiri, e­­vidențiază realismul politi­cii P.C.R., al orientărilor secretarului său convertindu-se intr-o general, stra­tegie nouă, de profundă ori­ginalitate, adecvată proce­­sului complex de făurire a noii societăți în țara noas­tră. Caracterul științific al politicii partidului, justețea strategiei și tacticii sale iși găsesc expresia în progresul general al țării, în dezvolta­rea puternică a forțelor de producție și, pe această ba­ză, în perfecționarea­­lor sociale, afirmarea relați­de­mocrației socialiste, a cultu­rii, științei și învățământu­lui. Este semnificativ că în anii construcției după 23 August 1944, socialiste, produc­ția industrială a României a crescut de peste 100 de ori, iar peste 80 la sută din în­tregul spor al producției a­­cestei perioade s-a obținut în ultimii 22 de ani. Prac­tic, industria românească poate produce astăzi orice fel de mașini și utilaje de înaltă tehnicitate. Produc­ția agricolă a crescut de a­­proape 6 ori, iar 75 la sută din sporul acestei perioade s-a realizat în ,,E­­p­o­c­a Nicolae Ceaușescu“ Pe­ace­prof. univ. dr. ILIE LUCA (Continuare in pagina a 3-a) Arhitectură modernă în municipiul Timișoara ­ Bucuriei de fiecare zi,­­ aceea de a te intilni cu­­ cartea in raftul de libră­­­rie sau cel de bibliotecă,­­ i se adaugă acum, la sfirșit de octombrie, in sărbătorescul cadru al „Decadei cărții româ­nești“, o alta, comple­mentară, a intilnirii cu autori și editori. In clu­buri ale întreprinderilor, cămine culturale, la bi­blioteci sau case de cul­tură, scriitorii trăiesc e­­moția confruntării crea­­­­toare cu beneficiarul cărții, marele public. Pe retină, un cuget și­­ simțire rămin, in urma­­ unor asemenea intilniri, momente de neuitat, care­­ vorbesc despre dragostea­­ de carte a miilor, a ze­cilor de mii de cititori,­­ despre interesul cu care I este așteptată și primită i fiecare nouă apariție e-­­ditorialâ. Despre bogăția­­ viguroasă a activității e­­­ditoriale din patria noas­tră, despre sentimentul limpede și ferm al răs­punderii politice, etice, artistice de care este în­suflețit fiecare făuritor al­­ Iovei scrise, au fost rostite profesiuni de cre­dință care ii însuflețesc, deopotrivă, pe editori și autori, pe critici și isto­rici ai literaturii noas­tre actuale. Sunt încă aproape de noi asemenea momente; ele au fost găzduite de librăria „Mihai Emines­­cu" din Timișoara, cu noi apariții ale Editurii ,„Fa­cla“, cărți de Ion Arie­­șanu, Virgil Vintilescu, Ivan Evseev și Constan­tin Mărăscu, de sediul A­­sociației Scriitorilor din Timișoara unde s-au lan­sat noi volume „Krite­­rion“ , autori, poetul An­gh­ei Du­mbrăveanu, cu prima sa culegere selec­tivă în limba maghiară, și prozatoarea Maria Pongracz, cu un volum de proză scurtă. Șiragul unor asemenea eveni­mente nu s-a încheiat: ele se succed, intr-o în­lănțuire tonică, de fru­moasă bucurie a spiritu­lui, la Lugoj, dar și în nenumărate alte locuri, in comune, orașe, municipii, în întreprinderi, institu­ții, biblioteci. ... Intr-un asemenea minunat context, al blocării și receptării nu­de carte, rămîn, continuă să rămină izolate, de ne­jus­tificat, golurile sau stocu­rile din rafturile (nu ra­reori, prăfuite la propriu), ale unor „compartimen­te“ de magazine sătești, unde cartea este pusă, dezordonat și indiferent, alături de alte articole. Am văzut, recent, la ma­gazinul din Voiteni, cel mai pricăjit șirag de cărți intr-un numărat vreodată raft de unitate comercială­, să fi fost 10—15. Or, pretutindeni, dragostea de carte, emo­ția intilnirii cu aceasta au aceeași cotă fierbinte, și se cer egal, armonios împlinite. ILDICO ACHIMESCU H HÜHW BUCURIA CĂRȚILOR

Next