Drapelul Roşu, martie 1988 (Anul 44, nr. 13391-13417)
1988-03-01 / nr. 13391
Anul XLV, nr. 13.391 Marți, 1 martie 1988 4 pagini, 50 bani In spiritul sarcinilor stabilite de tovarășul Nicolae Ceaușescu PUTERNICA ANGAJARE ȘI RĂSPUNDERE PENTRU REALIZAREA INTEGRALĂ A PLANULUI începem astăzi o nouă lună de muncă — hotărîtoare pentru înfăptuirea sarcinilor primului trimestru din 1988 — sub semnul angajării depline, responsabile pentru transpunerea exemplară în fapte a sarcinilor și indicațiilor formulate de secretarul general al partidului, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, la recenta ședință a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., care trebuie tea în permanență pe agenda de lucru a organelor și organizațiilor de partid, a consiliilor oamenilor muncii din toate întreprinderile economice timișene, în efortul lor de a mobiliza energiile și capacitățile creatoare ale colectivelor în scopul realizării ritmice, integrale, a planului. Experiența de pînă acum demonstrează cu puterea faptelor că acolo unde s-a acționat cu răspundere, unde organele colective de conducere s-au implicat activ în rezolvarea operativă a problemelor care condiționează derularea normală a activității productive în urmărirea cu consecvență a aplicării programelor de organizare științifică și modernizare proceselor de producție, plan ni a producția fizică, la export, la ceilalți indicatori cantitativi și de eficiență a fost nu numai îndeplinit, ci chiar depășit. La „Electrotimiș“, I.M.T., I.A.E-M., „Electrobanat“, „Electrometal“, „Industria linii“ și în alte unități, urmare a acțiunilor și măsurilor întreprinse din vreme pentru buna pregătire a producției din 1988, pentru folosirea cu randament sporit a mașinilor, utilajelor și instalațiilor din dotare și a timpului de lucru, încă din primele zile ale noului an au fost atinse nivelele de producție de plan stabilite, indicatorii fizici și valorici pe cele două luni, fiind îndepliniți. în același timp însă, în unele unități — Schela de producție petrolieră Șandra, întreprinderile de încălțăminte Jimbo-0rîtoare Luna martie — hotăpentru înfăptuirea prevederilor pe primul trimestru ; 0 în fiecare întreprindere, îndetbi în cele din industria ușoară și electrotehnice, acțiuni eficiente pentru executarea și livrarea ritmică a producției fizice, cu prioritate a celei de export ; 0 în toate unitățile, grijă deosebită pentru folosirea la maximum a capacităților de producție și a timpului de lucru. ia, „Modern“, „Banatul“ și altele — prevederile planului în perioada care a trecut din acest an nu au fost realizate, ceea ce influențează negativ bilanțul de ansamblu al industriei județului. De asemenea, cu toate că unitățile cu sarcini la export au livrat, suplimentar contractelor scadente două luni din 1988, la celor cererea partenerilor externi, produse însumînd peste 100 milioane lei, planul la acest indicator de bază al dezvoltării economice nu a fost îndeplinit. Avînd în vedere această stare de lucruri, neajunsurile manifestate în anul trecut și în perioada parcursă din 1988, așa cum a indicat tovarășul Nicolae Ceaușescu, organele și organizațiile de partid, consiliile oamenilor muncii, colectivele din unitățile în cauză trebuie să tragă toate concluziile activitatea desfășurată, dar să ia măsuri ferme, operative, pentru ca lipsurile semnalate să fie grabnic înlăturate, în acest sens, grijă deosebită trebuie acordată atingerii parametrilor proiectați la noile obiective de investiții puse în funcțiune — pe seama acestora urmînd să se obțină sporurile de producție stabilite pentru acest an —, folosirii la maximum de capacitate a mașinilor, instalațiilor și utilajelor din dotare, modernizarea continuă a durilor fixe, efectuarea fonla timp și de bună calitate a reviziilor și reparațiilor. Așa cum a indicat tovarășul Nicolae Ceaușescu, problema centrală a activității productive trebuie să o constituie creșterea susținută a economicei întregii eficiențe Pentru aceasta, eforturile colectivelor se cer concentrate cu deosebire în direcția reducerii consumurilor materiale și energetice, respectării cu strictețe a normelor de consum aprobate, recuperării materialelor, pieselor de schimb și subansamblelor și reintroducerii lor în circuitul productiv, creșterii mai accentuate a productivității muncii, prin mai buna organizare a muncii, nizația proceselor de moderducție, folosirea deplină prea forței de muncă. Cu planul la export depășit Pregătirea temeinică, încă din trimestrul IV al anului trecut, a producției de export din 1988, asimilarea în fabricație a unor sortimente noi, cu parametri tehnicofuncționali și de fiabilitate de nivel mondial, specializarea unor secții și ateliere pe executarea produselor destinate partenerilor externi . iată principalele căi de acțiune ale organizației de partid și consiliului oamenilor muncii de la întreprinderea „Electrobanat" Timișoara pentru dinamizarea continuă a exportului. Pe această bază, in cele două luni care au trecut din 1981 planul de export a fost Îndeplinit în proporție de ln la sută, partenerilor de peste hotare livrîndu-li-se suplimentar, la cererea acestora, produse în valoare de peste 2,6 milioane lei. Cu toate că, în raport, cu 1987, sarcinile de export sunt mai mari în acest an cu aproape 14 la sută, la această dată planul este integral cu comenzi acoperit ferme, avantajoase, pe relația de vize convertibile contractele încheiate depășind cu 10 la sută nivelul prevederilor stabilite, hotărîrea întregului colectiv fiind aceea de a se realiza exemplar. PENTRU PRODUCȚII RECORD IN AGRICULTURA TIMIȘEANA ! IN PAGINA A 3-A BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ CAKAL - SEV Crn KH $ IA MI î N* Nr. 5. Comuna e frumoasă, înflorește mereu, se împlinește an de an. Aceasta este prima impresie pe care ți-o oferă Lovrinul, localitate din câmpia timișeană, care și-a construit, după cum se știe, o personalitate aparte. Da, fiindcă așezarea cu case coșcovite, înecate în igrasie, de acum mai bine de două decenii, și-a schimbat cu totul înfățișa ________ rea, noul oferind astăzi localnicilor o dimensiune cotidiană obișnuită. Obișnuită pentru că este firesc ca în acești ultimii 20 de ani, atît de puțini în comparație cu istoria sa multiseculară, să se fi construit aici, 86 de apartamente în 11 blocuri cochete, cu o arhitectură proaspătă și inspirată, ce configurează de acum, cu curaj, urbanismul. Și tot obișnuit este astăzi la Lovrin asfaltul, magazinele ministațiunea moderne, balneară, centrul cultural, primul amenajat in județ, noua grădiniță, școala, încălzirea centrală avînd ca agent termic apa geotermală, atribute ale existenței civilizate a linei comune, a unor oameni care știu să gindească, să năzuiască dar, mai cu seamă, să ridică așezarea între cele mai mindre din județ. Este în firea lucrurilor să fie astfel din moment ce locuitorii Lovrinului cunosc prețul adevărat al muncii, fiecare succes dobindit în comună fiind rodul trudei lor, al grijii de a-și așeza fapta temeinic. Acești 20 de ani au însemnat, dincolo de Astfel se explică cum, dacă la început întreaga producție se obținea din agricultură, acum o bună parte din aceasta e realizată in halele unor unități industriale. Secția timișorene întreprinderii „Electromotor“, de pildă, a luat ființă în anul 1979, în ideea apropierii locurilor de muncă de casele și restul oamenilor. Ze_____ oile de muncitori de aici rodesc, în orele libere, în continuare, și pămîntul, dar ______ și-au cîștigat și renumele de muncitori iscusiți. O confirmă migala muncii lor, numeroasele motoare electrice care Lovrinul este prin conectat direct cu marea industrie. Subinginerul Dumitru Panaite, șeful secției, e de-o vîrstă cu majoritatea tinerilor din întreprindere. In vorbele sale se deslușește seriozitatea, responsabilitatea revoluționară, voința de a face lucru bun, de calitate. Sînt adevăruri ale Lovrinului industrial pe care le regăsești deopotrivă în noul mod de a gîndi și rostui pămîntul. Fie la prestigioasa Stațiune de cercetări agricole, binecunoscută (Cont in pagina a 3-a) fața lor, a văzută a lucruriîmplinirilor edilitare apărute la tot pasul, o importantă 1968 — DOUA DECENII DE LA REORGANIZAREA TERITORIAL-ADMINISTRATIV A A ȚĂRII — 1988 mutație în structura economică a așezării. Tovarășul Petre Milităroiu, primarul comunei, ne spune că în urmă cu două decenii in comună se realiza producție în valoare de o 285 milioane lei. Astăzi, aceasta s-a dublat. La baza acestor împliniri stau, ca adevărate pietre de temelie cele două vizite de lucru la Lovrin ale secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, care au însemnat etape importante ale unei impetuoase dezvoltări. Îndemnurile pline de căldură ale conducătorului partidului și au descătușat, ca statului pretutindeni în județ și în țară, re, au energiile create ainvătat oamenii să năzuiască la mai mult și la mai bine. LGVRZIl: 0 comuna cu fața spre viitor VASILE BOGDAN Nimic mai demn de prețuit decit menirea formativă a artei. Un cîntec, o melodie, creează și dezvoltă o stare de spirit, o „dispoziție“ activă și fertilă, un roman te urmărește zile întregi prin episoadele sale, prin destinul și implicațiile etice ale faptelor unor personaje Nu mai puțin ne impresionează o lucrare de artă plastică, firește dacă între obiectul expus și subiectul privitor — între creator și destinatar — se realizează acea stare de confluență, de receptivitate care presupune de ambele partisan deplin racord de sensibilitate și interese. Această ultimă reflexie mărturisim a ne fi fost stirnită de o discuție într-o lugojeană. Pe expoziție simezele sălii, zece variante ale uneia și aceleiași teme, intitulată de autor „locuri de lumină“ (se potrivea și „jocuri“ ...); o mereu reluată textură, în manieră abstractă, o abilă distribuție a umbrelor și luminilor, cu minime, abia sesizabile, diferențe. Dar, cum se întîmplă mai totdeaun în fața unei lucrări de artă abstractă, publicul rămînea nedumerit , ce vrea să spună autorul (în speță, un tînăr artist bucureștean, dotat, desigur, dar aflat la fireștile căutări ale începutului) ? „Mărturisesc că expoziția nu mă prinde, ne spune un profesor lugojean, măcar că de-o viață urmăresc lucrările artiștilor noștri, nu-mi scapă o expoziție“. lumea nu mă fim drepți, prea deschidea ușa batantă a sălii, foarte moderne, a expoziției lugojene care se și numește „Pro arte“. Dar dacă pro arte discutăm, să luăm în considerare și o problemă de sociologie a artei. Lugojul a fost încă de la sfîrșitul celuilalt veac un oraș al artelor. Au creat aici mulți pictori, între care Simonescu, ce ne-a Virgil lăsat valabile documente asupra vremii sale, lucrări de artă, de certă ținută estetică. E drept, s-a recurs la o manieră figurativă, cultivată și azi și înnobilată de mulți creatori din cadrul filialei locale Uniunii Artiștilor Plastici. Firește, nu există ierarhizări între stiluri. Dar într-un oraș în care maniera figurativă are o atît de lungă tradiție, o expoziție care recurge la asemenea modalități ajunge mai ușor la public. Nu poți ignora acest public, pînă cum s-a și întîmplat în cazul în speță SIMION DIMA (Cont ta pagina a 3-a) ÎNSEMNĂRI Artă și educație