Drapelul Roşu, martie 1988 (Anul 44, nr. 13391-13417)

1988-03-01 / nr. 13391

Anul XLV, nr. 13.391 Marți, 1 martie 1988 4 pagini, 50 bani In spiritul sarcinilor stabilite de tovarășul Nicolae Ceaușescu PUTERNICA ANGAJARE ȘI RĂSPUNDERE PENTRU REALIZAREA INTEGRALĂ A PLANULU­I începem astăzi o nouă lună de muncă — hotărî­­toare pentru înfăptuirea sarcinilor primului tri­mestru din 1988 — sub semnul angajării depline, responsabile pentru trans­punerea exemplară în fapte a sarcinilor și indicațiilor formulate de secretarul ge­neral al partidului, tovară­șul NICOLAE CEAUȘESCU, la recenta ședință a Comi­tetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., care trebuie tea în permanență pe agenda de lucru a organelor și organizațiilor de partid, a consiliilor oamenilor muncii din toate întreprin­derile economice timișene, în efortul lor de a mobili­za energiile și capacitățile creatoare ale colectivelor în scopul realizării ritmice, integrale, a planului. Experiența de pînă acum demonstrează cu puterea faptelor că acolo unde s-a acționat cu răspundere, un­de organele colective de conducere s-au implicat activ în rezolvarea operati­vă a problemelor care condiționează derularea nor­mală a activității producti­ve în urmărirea cu con­secvență a aplicării pro­gramelor de organizare ști­ințifică și modernizare pro­ceselor de producție, pla­n ni a producția fizică, la export, la ceilalți indicatori cantitativi și de eficiență a fost nu numai îndeplinit, ci chiar depășit. La „Electro­­timiș“, I.M.T., I.A.E-M., „Electrobanat“, „Electro­­metal“, „Industria linii“ și în alte unități, urmare a acțiunilor și măsurilor în­treprinse din vreme pentru buna pregătire a producției din 1988, pentru folosirea cu randament sporit a ma­șinilor, utilajelor și instala­țiilor din dotare și a tim­pului de lucru, încă din pri­mele zile ale noului an au fost atinse nivelele de pro­ducție de plan stabilite, indicatorii fizici și valorici pe cele două luni, fiind în­depliniți.­­ în același timp însă, în unele unități — Schela de producție petro­lieră Șandra, întreprinderi­le de încălțăminte Jimbo-0­rîtoare Luna martie — hotă­­pentru înfăptuirea prevederilor pe primul tri­mestru ; 0 în fiecare întreprinde­re, îndet­bi în cele din industria ușoară și electro­tehnice, acțiuni eficiente pentru executarea și li­vrarea ritmică a producției fizice, cu prioritate a celei de export ; 0 în toate unitățile, gri­jă deosebită pentru folo­sirea la maximum a capa­cităților de producție și a timpului de lucru. i­a, „Modern“, „Banatul“ și altele — prevederile planu­lui în perioada care a tre­cut din acest an nu au fost realizate, ceea ce influen­țează negativ bilanțul de ansamblu al industriei ju­dețului. De asemenea, cu toate că unitățile cu sarcini la ex­port au livrat, suplimentar contractelor scadente două luni din 1988, la celor ce­rerea partenerilor externi, produse însumînd peste 100 milioane lei, planul la a­cest indicator de bază al dezvoltării economice nu a fost îndeplinit. Avînd în vedere această stare de lucruri, neajunsurile mani­festate în anul trecut și în perioada parcursă din 1988, așa cum a indicat tovarășul Nicolae Ceaușescu, organe­le și organizațiile de par­tid, consiliile oamenilor muncii, colectivele din uni­tățile în cauză trebuie să tragă toate concluziile activitatea desfășurată, dar să ia măsuri ferme, operative, pentru ca lipsurile semnala­te să fie grabnic înlăturate, în acest sens, grijă deose­bită trebuie acordată atin­gerii parametrilor proiec­tați la noile obiective de investiții puse în funcțiune — pe seama acestora ur­­mînd să se obțină sporurile de producție stabilite pen­tru acest an —, folosirii la maximum de capacitate a mașinilor, instalațiilor și utilajelor din dotare, mo­dernizarea continuă a durilor fixe, efectuarea fon­la timp și de bună calitate a reviziilor și reparațiilor. Așa cum a indicat tova­rășul Nicolae Ceaușescu, problema centrală a activi­tății productive trebuie să o constituie creșterea sus­ținută a economicei întregii eficiențe Pentru aceasta, eforturile colectivelor se cer concentrate cu deosebi­re în direcția reducerii consumurilor materiale și energetice, respectării cu strictețe a normelor­ de consum aprobate, recuperă­rii materialelor, pieselor de schimb și subansamblelor și reintroducerii lor în circui­tul productiv, creșterii mai accentuate a productivității muncii, prin mai buna or­ganizare a muncii, nizaț­ia proceselor de moder­ducție, folosirea deplină pre­a forței de muncă. Cu planul la export depășit Pregătirea temeinică, încă din trimestrul IV al anului trecut, a producției de ex­port din 1988, asimilarea în fabricație a unor sortimen­te noi, cu parametri tehnico­­funcționali și de fiabilitate de nivel mondial, specializa­rea unor secții și ateliere pe executarea produselor destinate partenerilor ex­terni . iată principalele căi de acțiune ale organizației de partid și consiliului oa­menilor muncii de la între­prinderea „Electrobanat" Ti­mișoara pentru dinamizarea continuă a exportului. Pe a­­ceastă bază, in cele două luni care au trecut din 1981 planul de export a fost În­deplinit în proporție de ln­ la sută, partenerilor de pes­te hotare livrîndu-li-se supli­mentar, la cererea acesto­ra, produse în valoare de peste 2,6 milioane lei. Cu toate că, în raport, cu 1987, sarcinile de export sunt mai mari în acest an cu a­­proape 14 la sută, la aceas­­tă dată planul este integral cu comenzi acoperit ferme, avantajoase, pe relația de vi­ze convertibile contractele încheiate depășind cu 10 la sută nivelul prevederilor stabilite, hotărîrea întregu­lui colectiv fiind aceea de a se realiza exemplar. PENTRU PRODUCȚII RECORD IN AGRICULTURA TIMIȘEANA ! IN PAGINA A 3-A ­ BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ CAKA­L - S­EV Cr­n K­H $ IA MI î N* Nr. 5. Comuna e frumoasă, înflorește mereu, se împlinește an de an. Aceasta este prima im­presie pe care ți-o o­­feră Lovrinul, localita­te din câmpia timișea­­nă, care și-a construit, după cum­ se știe, o per­sonalitate aparte. Da, fiindcă așezarea cu case coșcovite, îne­cate în igrasie, de acum mai bine de două dece­nii, și-a schimbat cu totul înfățișa­ ________ rea, noul ofe­rind astăzi lo­calnicilor o di­mensiune co­tidiană obiș­nuită. Obișnui­­­­tă pentru că es­te firesc ca în acești ulti­mii 20 de ani, atît de puțini în comparație cu istoria sa multisecula­ră, să se fi construit aici, 86 de apartamente în 11 blocuri cochete, cu o arhitectură proas­pătă și­­ inspirată, ce configurează de acum, cu curaj, urbanismul. Și tot obișnuit este as­tăzi la Lovrin asfaltul, magazinele ministațiunea moderne, balneară, centrul cultural, primul amenajat in județ, noua grădiniță, școala, încăl­zirea centrală avînd ca agent termic apa geo­­termală, atribute ale existenței civilizate a li­nei comune, a unor oa­meni care știu să gin­­dească, să năzuiască dar, mai cu seamă, să ridică așezarea între ce­le mai mindre din ju­deț. Este în firea lu­crurilor să fie astfel din moment ce locuito­rii Lovrinului cunosc prețul adevărat al muncii, fiecare succes dobindit în comună fiind rodul trudei lor, al grijii de a-și așeza fapta temeinic. Acești 20 de ani au însemnat, dincolo de Astfel se explică cum, dacă la început întreaga producție se obținea din agricultu­ră, acum o bună parte din aceasta e realizată in halele unor unități industriale. Secția timișorene întreprinderii „Electromo­tor“, de pildă, a luat ființă în anul 1979, în ideea apropierii locuri­lor de muncă de casele și restul oamenilor. Ze­­_____ oile de munci­tori de aici ro­desc, în orele libere, în con­tinuare, și pă­­mîntul, dar ______ și-au cîștigat și renumele de muncitori iscusiți. O confirmă migala mun­cii lor, numeroasele motoare electrice care Lovrinul este prin co­nectat direct cu marea industrie. Subinginerul Dumitru Panaite, șeful secției, e de-o vîrstă cu majoritatea tinerilor din întreprindere. In vorbele sale se deslu­șește seriozitatea, res­ponsabilitatea revolu­ționară, voința de a fa­ce lucru bun, de cali­tate. Sînt adevăruri ale Lovrinului industrial pe care le regăsești deopo­trivă în noul mod de a gîndi și rostui pămîn­­tul. Fie la prestigioasa Stațiune de cercetări a­­gricole, binecunoscută (Cont­ in pagina a 3-a) fața lor, a văzută a lucruri­împlinirilor edi­litare apărute la tot pasul, o importantă 1968 — DOUA DECENII DE LA REORGANIZAREA­ TERITORIAL-ADMINISTRATIV A A ȚĂRII — 1988 mutație în structura e­­conomică a așezării. Tovarășul Petre Mili­­tăroiu, primarul comu­nei, ne spune că în ur­mă cu două decenii in comună se realiza producție în valoare de o 285 milioane lei. Astăzi, aceasta s-a dublat. La baza acestor împliniri stau, ca adevărate pie­tre de temelie cele do­uă vizite de lucru la Lovrin ale secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, care au însemnat etape im­portante ale unei im­petuoase dezvoltări. În­demnurile pline de căl­dură ale conducătorului partidului și au descătușat, ca statului pre­tutindeni în județ și în țară, re, au energiile create a­invătat oamenii să năzuiască la mai mult și la mai bine. LGVRZIl: 0 comuna cu fața spre viitor VASILE BOGDAN Nimic mai demn de prețuit decit menirea formativă a artei. Un cîntec, o melodie, cre­ează și dezvoltă o sta­re de spirit, o „dispozi­ție“ activă și fertilă, un roman te urmărește zi­le întregi prin episoa­dele sale, prin destinul și implicațiile etice ale faptelor unor personaje Nu mai puțin ne im­presionează o lucrare de artă plastică, firește dacă între obiectul ex­pus și subiectul privi­tor — între creator și destinatar — se reali­zează acea stare de con­fluență, de receptivitate care presupu­ne de am­bele partisan deplin ra­cord de sensibilitate și interese. Această ultimă re­­fle­xie mărturisim a ne fi fost stirnită de o dis­cuție într-o lugojeană. Pe expoziție simezele sălii, zece variante ale uneia și aceleiași teme, intitulată de autor „locuri de lumină“ (se potrivea și „jocuri“ ...); o mereu reluată textu­ră, în manieră abstrac­tă, o abilă distribuție a umbrelor și luminilor, cu minime, abia sesiza­bile, diferențe. Dar, cum se întîmplă mai totdeaun în fața unei lucrări de artă abstrac­tă, publicul rămînea nedumerit , ce vrea să spună autorul (în spe­ță, un tînăr artist bucu­­reștean, dotat, desigur, dar aflat la fireștile căutări ale începutu­lui) ? „Mărturisesc că expoziția nu mă prin­de, ne spune un profe­sor lugojean, măcar că de-o viață urmăresc lucrările artiștilor noș­tri, nu-mi scapă o ex­poziție“. lumea nu mă fim drepți, prea deschi­dea ușa batantă a sălii, foarte moderne, a ex­poziției lugojene care se și numește „Pro ar­te“. Dar dacă pro arte discutăm, să luăm în considerare și o proble­mă de sociologie a ar­tei. Lugojul a fost încă de la sfîrșitul celuilalt veac un oraș al artelor. Au creat aici mulți pic­tori, între care Simonescu, ce ne-a Virgil lă­sat valabile documente asupra vremii sale, lu­crări de artă, de certă ținută estetică. E drept, s-a recurs la o manieră figurativă, cultivată­­ și azi și înnobilată de mulți creatori din ca­drul filialei locale Uniunii Artiștilor Plas­­­tici. Firește, nu există ierarhizări între stiluri. Dar într-un oraș în ca­re maniera figurativă are o atît de lungă tra­­­diție, o expoziție care recurge la asemenea modalități ajunge mai ușor la public. Nu poți ignora acest public, pî­nă­­ cum s-a și întîm­­plat în cazul în speță SIMION DIMA (Cont­ ta pagina a 3-a) ÎNSEMNĂRI Artă și educație

Next