Dreptatea, octombrie 1927 (Anul 1, nr. 1-13)
1927-10-17 / nr. 1
" Mesajul regal. Realegerea preşedinţilor Camerei şi Senatului îi. Solemnitatea tradiţionala e desfigurată. In sala cu aurul incandescent al fireturilor ambasadoriale şi milităreşti — abundenţa fracurilor nu isbuteşte să întunece această exuberanţă a metalului preţios — răsună vestirea : înalta Regenţă, în loc de obişnuitul : M. S. Regele. Uratele se îndreaptă firesc spre Principele Nicolae, foarte suavă, foarte anglosaxonă apariţie între sutana sumbră a Patnar as secte buiuî şi figura de răzeş cărunt a d-lui Buzdugan. Prezenţa prinţului e ca o asigurare dinastică în apropierea subversivă a primului-ministru, şi cu toată abţinerea opoziţiei, care dă solemnităţii un caracter familial-brătienist, aplauzele adresate unui membru al familiei regale au un caracter ostentativ .i. Brătianu e singur, într’o privinţă, chiar între ai săi.. NIVEA Cu cât viaţa economică a Ţării devine mai însemnată cu atât se cuvine să fie mai vie grija pentru nevoile claselor muncitoare. Codul muncii şi în genere toate măsurile de natură să îmbunătăţească şi să ocrotească soarta muncitorimii vor găsi desigur pe lângă Domniile-Voastre interesul şi solicitudinea cuvenită. Avem convingerea că îmbunătăţirea finanţelor publice va permite să accelerăm înzestrarea Ţării cu lucrările publice necesare vieţii noui a României de astăzi, încurajarea ce se dă industriei şi agriculturii, înlesnirile ce trebuiesc asigurate comerţului şi, în fine, adaptarea mijloacelor de transport actualelor condiţii ale Ţării ne vor da o stare de propăşire potrivită cu bogăţiile noastre naturale. Opera de unificare nu va fi temeinică atât timp cât vom continua să trăim sub legiuiri deosebite. O mai grabnică unificare legislativă se impune deci. Fără a tulbura raporturile de drept privat consfinţite prin tradiţii seculare, se vor putea totuşi spre folosul obştesc supune chiar de pe acum deliberărilor Domniilor-Voastre codul penal şi codul de procedură penală. ARMATA Armata noastră disciplinată şi vitează a ştiut în toate împrejurările să-şi îndeplinească datoriile faţă de Coroană şi faţă de Ţară. Se cuvine să o încurajem cu aceeaş dragoste cu care Regele Ferdinand şi Regele Carol au înconjurat-o dealungul Domniilor Lor şi să veghem în fiecare clipă ca s-o punem în măsură să răspundă chemării sale. De aceea nu ne îndoim că Domniile-Voastre, interpreţi credincioşi ai simţimintelor Ţării faţă de oştirea ei, veţi fi stăpâniţi de aceeaş patriotică grije ori de câte ori va fi nevoe a se vota măsuri privitoare la organizarea, la înzestrarea şi la buna ei stare materială, însufleţiţi de aceste simţiminte şi de aceste griji, suntem siguri că munca Domniilor-Voastre va fi rodnică spre binele şi înălţarea României şi rugăm pe cel Atot-Puternic să binecuvinteze lucrările acestor Adunări. In numele MAJESTATII SALE REGELUI MIHAI I, Declarăm deschisă sesiunea ordinară a Corpurilor Legiuitoare. NICOLAE, Principe al României. MIRON, Patriarh al României. GH. BUZDUGAN. Urmează iscăliturile miniștrilor. Se procedează la alegerea noului preşedinte al Camerei. D. N. N. Săveanu e ales cu 162 voturi. D. ȘTEFAN IOAN felicită în numele Adunării pe d. N. N. Săveanu, care a fost ales pentru a doua oară preşedinte al Camerei. D. N. N. SAVEANU D. N. N. SAVEANU mulţumeşte Adunării pentru încrederea pe care i-o acordă, îşi subliniază rolul pe care parlamentul țării întregite trebuie să-l îndeplinească, pentru consolidarea patriei. Trebue să înconjurăm cu dragoste pe cel care simbolizează nădejdea noastră a tuturor, — pe M. S. Regele Mihaiu. D sa termină făgăduind să conducă desbaterile cu nepărtinire și cu dragoste de lucrările Adunării. (Aplauze). Şedinţa se ridică la orele 4 şi juni. Luni la orele 3 d. a. şedinţă. Textul mesajului Domnitor Senatori, Domnilor Deputaţi, In clipa în care se deschide prinsa sesiune ordinară a Corpurilor Legiuitoare de sub domnia M. O. REGELUI MIHAI I, în chip firesc gândul tuturor se îndreaptă cu evlavie şi cu recunoştinţă către reţele glorios dispărut din mijlocul nostru, figura se desprinde tot mai măreaţă deasupra vremurilor de luptă şi de jertfă din care a ieşit România întregită de astăzi şi în faţa memorie sale slăbite plecăm frunţile noastre îndurerate, cu speranţa nestinsă însă în sletele noastre, că pe trăinicia operei sale nepieritoare urmaşul !Su va putea să se reazime ca să desăvârşească şi să desvolte consolidarea scumpei noastre patrii. într-adevăr, misiunea domniilorvoastre este să desăvârşească şi să i d desvolte consolidarea României Întregite. După sforţările făcute în ultimii ani şi după rezultatele obţinute, munca domniilor-voastre este desigur uşurată, dar nevoile ţării sunt încă atât de numeroase şi vitregia trecutului a fost atât de cumplită încât greutăţile nu pot fi învinse decât printr'o muncă continuă şi stăruitoare şi prin urmărirea de aproape în aplicaţiunea lor a legilor votate. In acest spirit guvernul înţelege, împreună cu domniile-voastre şi cu ajutorul tuturor bunilor români conştienţi de însemnătatea zilelor pe cari le trăim, să îndeplinească înalta misiune de temeinică reclădire ce revine generaţiunii actuale. POLITICA EXTERNA A TARII . Politica externă a României,dominată de perfecta concordanţă tere există între interesele românsişti şi interesele europene, are ca scop constant menţinerea păcii. Indisolubil legată de aliaţii ei, colaborând cu toate tarile cari urmărise acelaş scop, România nu pregetă să ajungă la raporturi din ce în ce mai bune şi mai amicale cu toate statele, fără deosebire, în cadrul tratatelor existente. Acţiunea întreprinsă de Societatea Naţiunilor în domenii atât de variate constituind un factor însemnat pentru apărarea păcii între popoare pe temelia solidarităţii internaţionale, România a participat la toate lucrările Societăţii Naţiunilor şi va examina cu simpatie şi ‘atenţiunea cuvenită rezultatele la ei aceste lucrări vor conduce. ’■ Va trebui să daţi tot sprijinuldomniei voastre îmbunătăţirilor pe cari experienţa le va arăta niecesare legii de unificare administrativă. O bună administraţie se reazimă nu numai pe un corp de funcţionari destoinici şi pe un control sever al activităţii lor, dar şi pe neîncetata întărire a instituţiunilor cari asigură descentralizarea ei. Când energiile din toate părţile ţârii se vor putea manifesta, când vor smţi că a lor este răspunderea bunei gospodării şi a chibzuitei întrebuinţări a mijloacelor financiare de cari dispun, viaţa comunală şi judeţeană va deveni o realitate şi va putea da bogate roade pentru întreaga desvoltare a ţării. PENTRU CULTURA NEAMULUI România întregită trebuie pusă la măsură să aducă toată partea ei de contribuţiune la opera de civilizaţie a lumei. însuşirile poporului român îi îngâdue să aspire la o cultură care să ne ducă la realizarea acestei înalte misiuni paşnice şi creatoare. In acest scop guvernul va căuta să îndeplinească tot ce poate contribui la promovarea şi la sporirea culturii generale în ţara noastră. ‘Această operă comportă eforturi In toate direcţiunile pentru asigurarea desvoltării însuşirilor sufleteşti şi intelectuale ale poporuluî. .f Completarea activităţii din anii Secuţi pentru răspândirea luminii sate, neîncetata propăşire a diferitelor ramuri ale învăţământuui teoretic şi practic şi grija ce trebuie să purtăm învăţământului superior. .t « «î*s*ga*j| “.Bisericile tuturor confesiunilor pot fi încredinţate că, potrivit literei şi spiritului Constituţiei, Statul român va avea faţă de ele tradiţionala sa solicitudine. Ca o primă dovadă a acestor preocupări veţi avea în sesiunea actuală a vă rosti asupra legii menită să statornicească regimul general al cultelor. Alături de grija de înălţarea sufletească trebuie să avem şi grija de Sănătatea trupească a poporului nostru. Guvernul se va strădui să facă sacrificiile posibile pentru îmbunătăţirea condiţiunilor sanitare şi pernru lucaţia fizică. ORGANIZAREA MICEI PROPRIETĂŢI Reforma agrară fiind astăzi înfăptuită prin trecerea marei proprietăţi în stăpânirea ţărănimii, mează acum să se dea micei proprietăţi temeinica ei organizare economică, aşa încât să poată îndeplini chemarea ei în viaţa rurală şi să fie totodată şi un factor real de progres şi de bogăţie în economia noastră naţională. Prin desvoltarea activităţii Camerelor de agricultură, cari trebuiesc să devină organe de descentralizare ,de Ministerului, printr'un învăţământ tehnic cât mai răspândit, prin clasarea sistematică a cerealelor, prin organizarea exportului de produse şi de vite, prin înlesnirea mijloacelor de credit, ţăranul nou împroprietărit va putea trage toate foloasele de pe ogorul său, iar ţara va regăsi echilibrul ei de producţiune, un moment zdruncinat. Intru atingerea acestor scopuri cooperaţia este menită să aibă o covârşitoare înrâurire şi de aceea cucodul cooperaţiei şi o bună organizare financiară a întregei mişcări cooperative sunt nevoi a căror rezolvare este grabnic şi imperios cerută. Azi când nevoile temerii constituţionale au fost statornicite, când deosebite legi au hotărât atribuţiunile administraţiilor locale şi profesionale şi au dat îndrumare activităţii economice a Statului, trebue să desăvârşim normalizarea şi unificarea printr’o nouă organizare a diferitelor departamente rămase încă în cadrul vechei organizaţii de Stat, pentru a le pune în măsură să răspundă nevoilor sporite ale României întregite. In acest scop guvernul vă va supune în cursul acestei sesiuni chiar mare parte din legile de reorganizare ale diferitelor ministere, pentru ca bugetul din 1929 să poată fi apoi întocmit în cadrul noilor condiţiuni. Pe temeiul acestei reorganizări se va putea stabili şi regimul normal al funcţionarilor publici, care să răspundă deopotrivă nevoilor lor şi intereselor generale ale Statului. O mai bună organizare a serviciilor, o împărţire mai judicioasă a personalului, legată de o muncă mai rodnică, ne vor permite să ajungem cât mai curând la felul final. Un corp bine pregătit de funcţionari, în număr necesar, bine retribuit, care să-şi închine întreaga activitate serviciilor publice. Normalizarea economiei financiare publice nu se poate însă de săvârşi dacă principiile unei bune organizări nu se vor întinde şi asupra administraţiilor locale şi organelor profesionale. Paralel cu completarea nouilor legiuiri va trebui să se precizeze politica lor financiară, pentru ca, pe de o parte, prin sporirea mijloacelor lor materiale să li se dea putinţa unei activităţi mai întinse şi, pe de alta, printr’o mai bună împărţire a sarcinii, să punem pe cetăţeni la adăpostul suprapunerii dărilor. Vei avea deci să cercetaţi deodată cu legiurile fiscale necesare pentru complectarea unificării şi pe acelea cari vor hotărî politica financiară a administraţiilor locale şi a organelor profesionale în cadrul politicii generale a Statului. Reorganizarea tuturor serviciilor publice, sporirea activităţii şi mijloacelor lor impun şi mai mult grija unei bune gospodării băneşti şi organizarea unui control mai repede şi mai de aproape al banului public. Acest control este necesar nu numai pentru a înlătura cât mai curând unele slăbiciuni lăsate de timpurile grele prin cari am trecut, dar şi pentru a pregăti o cât mai bună folosire a mijloacelor pe cari creditul le poate procura de aci înainte. In cursul acestei sesiuni va trebui să examinaţi prin urmare unele legiuri întocmite în acest scop ca : Legea contabilităţii generale publice, legea reorganizării Curţii de conturi, pentru ca ea să-şi poată îndeplini rolul dat prin noua Constituţie, şi legea organizării Ministerului de Finanţe, organ ajutător al controlului fixat prin aceste legiuiri. Sforţările făcute până acum pentru consolidarea situaţiei noastre financiare prin propriile noastre mijloace, precum şi cunoaşterea din ce înce mai temeinică a situaţiei noastre reale, încep să întărească creditul nostru în afară. De aceea va trebui ca mai mult decât oricând să veghem la păstrarea rezultatelor dobândite şi la desăvârşirea operei îndeplinite. Numai printr’o astfel de politică şi prin continua desvoltare economică a ţării vom putea curând în mod normal şi fără sguduire ajunge la soluţia definitiva a chestiei monetare.. . Şedinţele La Cameră La orele 4 fără un sfert, şedinţa se deschide sub prezidenţia d-lui N. N. Săveanu. Pe banca ministerială d-nii C. Argetoianu, I. G. Duca, dr. N. Lupu, G. Tătărăscu, I. Inculeţ Şi Vintilă Brătianu. D. N. N. SAVEANU spune că înainte de a se alege noul birou al Adunării, urmează a se verifica mandatele celor aleşi în alegerile ce au avut loc în timpul vacanţei parlamentare. (D. Ştefan C. Ioan ocupă fotoliul prezidenţial). La Senat Şedinţa se deschide la orele 3 şi 40. Prezidează d. Tony Iliescu. Pe banca ministerială d-nii: Al. Lapedatu, I. Nistor, Stelian Popescu, C. Dimitriu. După ce se citeşte sumarul şedinţei trecute, se trece la ordinea zilei. Se procede la tragerea la sorţ comisia pentru verificarea titlurilor nouilor aleşi. Se trece apoi la alegerea preşedintelui Senatului. B. senator M. POLICRAT ia cuvântul şi după ce arată meritul d-lui Nicolaescu, cere colegilor săi ca în loc să-l voteze, să-l aclame pe d. Nicolaescu ca preşedinte, arătând că acest lucru e posibil. D. preşedinte constată că senatul acceptă acest mod de a vedea al d-lui Policrat şi proclamă ales prin aclamaţiuni unanime, pe d. C. Nicolaescu, ca preşedinte al Senatului. D. NICOLAESCU mulţumeşte colegilor săi pentru cinstea ce i se face, de a fi reales preşedinte şi într'o expunere mai lungă examinează situaţia ţării din punct de vedere economic şi social. D-sa schiţează programul de activitate a Senatului. D. C. DIMITRIU, ministrul de comunicaţii, se asociază în numele guvernului şi al său personal — la omagiile pe care ilustrul corp le aduce d-lui C. Nicolaescu. La orele 4, şedinţa se ridică. Cea viitoare: Luni la orele 3 p. m. La ordinea zilei: constituirea biurourilor şi alegerea vice-preşedinţilor. Parlamentul d-lui Brătianu Parlamentul d-lui Brătianu se deschide în cea dintâi seziune ordinară. Dacă ar fi Parlamentul ţării, ieşit din alegeri libere şi legale, preocuparea cea mai firească ar fi să se cerceteze ce-şi propune să realizeze şi începerea activităţii sale ar fi aşteptată cu interes de opinia Publică-Ca şi cele două precedente — de la 1922-26 şi de la 1926—1927 — fiind fabricat de un guvern ilegal, prin violenţe şi fraude, parlamentul actual simbolizează regimul dictaturii laşe a d-lui Brătianu şi în loc să aibă prestigiul unui corp legiuitor el are asupra sa hula fărădelegilor, al cărui rod este. De aceea redeschiderea acestui Parlament este însoţită de indiferenţă şi nu naşte interes decât pentru amatorii de spectacole. Care-i programul de lucru nu mai interesează pe nimeni. Fie cine ştie că d. Vintilă Brătianu va mai face un buget echilibrat, cu preţul dezechilibrului gospodăriilor private şi a ruinării celei publice iar miniştrii de la celelalte departamente, mânaţi de furia „reformelor“, vor mai adăuga la miile de legi existente încă câteva duzini, care nu se vor aplica, cum nu se aplică nici cele existente, în fara bunului plac. Cât priveşte acţiunea de control, pe care este dator să o îndeplinească orice Parlament, demn de numele şi gelos de renumele său, opinia publică, n’o mai ia în serios. Pentru că a fost compromisă, prin aceea că toate încercările de a stabili responsabilităţi şi a se da sancţiuni s’au izbit de rezistenţa unor majorităţi servile. Ori cât de grave au fost acuzaţiile ridicate în anii din urmă, împotriva lunilor banului public şi ori câte probe s’au adus dela înălţimea tribunei parlamentului, majorităţile s’au opus sistematic la anchetele parlamentare■ Două anchete parlamentare s’au făcut totuş după războiu. Cea dintâi privea abuzurile administrative din Basarabia şi a doua se refera la panamaua dela atelierele „Crivita”. Nici una nici alta n’au mai fost aduse in faţa Parlamentului, rapoartele făcute fiind dosite. Ce interes voiai să mai prezinte această instituţie fundamentală pentru marele public ? Frauda şi violenţa, care este la leagănul ei i-a anihilat existenţa firească şi i-a răpit tot prestigiul de corp legiuitor şi de organ de control al executivei Aşa se face că această instituţie, care ar trebui să constituie puterea legiuitoare, a ajuns să aibă în ochii oamenilor conştienţi simplul rol de tribună publică, menită să trezească acea conştiinţă politică care să producă acea restitutio in integrum şi să repună Parlamentul in drepturile sale constituţionale, şi să-i redea funcţiunile sale normale de legiferare şi control real al executivei. De aceea, când se deschide cu solemnitatea goală de orice înţeles în absenţa reprezentanţilor adevăraţi ai naţiunii, Parlamentul d-lui Brătianu, opinia publică, în faţa spectacolului decăderii instituţiilor fundamentale ale Statului se întreabă îngrijorată, pe când dizolvarea binefăcătoare, mistuitoare a acestui produs al falsului şi violenţelor, şi generatoare a unui Parlament al Naţiunii?.. PROBUS [LOTERIA SINISTRAŢILOR. Lozurile cumpărate înainte de II Septembrie 1927, sunt valabile şi pentru a doua tragere de la 1 Ianuarie 1938 chiar dacă au câştigata prima tragere. In Bucureşti, lozurile se găsesc de vânzare la Bănci, casse de schimb şi Comitetul Central pentru ajutorarea Sinistraţilor, strada Râureanu No. 6 Etajul II. In Provincie, lozurile se găsesc de vânzare la Bănci, casse de schimb, Comitetul judeţean de ajutorarea Sinistraţilor (Prefecturi) şi Subcomitetele Comunale de ajutorarea Sinistraţilor (Primării). LE8 50 Ull LOZ 8M7REG. LI8 25 12 LOZ Notificare „CONCORDIA“ Societate anonimă română pentru industria petrolului prin reprezentanţii săi legali Bucureşti B.dul Domniţei No. 43 Domnilor, Subsemnatul George Lazăr, avocat, domiciliat în Bucureşti, str. Arcului No. 18 A, lucrând în calitate de mandatar al d-lui Vital Gustave Mahieu, bancher, domiciliat în Bruxelles, Belgia, Avenue Palmerston No. 13, am onoare a vă comunica pierderea a 120 de acţiuni ale societăţii dvs. în titluri de câte 20 de acţiuni purtând No. 891.961/80— 1. 597.021/40-1. 737.721/40-807.801/20 —1. 759.541/60—1. 684.101/20, 20 acțiuni In 2 titluri de câte 10 acțiuni purtând No. 1. 497.461/70— 1.444.451/60 și 60 acțiuni In titluri unitare purtând No. 292.016/19 — 282 355 — 1.310.663/77—1.038.149/53—626 878/87— 993.846/50—1.306.220/24, de o valoare 993.846/50—1.306.220/24, de o valoare nominală de câte 250 lei fiecare, cu cuponul No. 18 şi următoarel« ataşate, şi că mă opun la plata capitalului şi a dividendelor sau avantagiilor ce s'ar acorda acţiunilor sus zise şi mi s’ar cuveni pe baza acţiunilor şi cupoanelor de mai sus. Acţiunile în chestiune au devenit proprietatea noastră la 15 Aprilie şi 15 Iunie 1926 prin lichidare la Bursa Bruxelles iar pierderea a avut loc prin furt îndată după 15 Iunie 1926. Aleg domiciliul pentru tot ce privește comunicările cerute de legea din 15 Noembrie 1918 la d. avocat George Lazăr str. Arcului No. 18 A, Bucureşti. Taxa cerută de art. 11 din lege am vărsat-o la Administraţia Financiară a Capitalei sub recepiia No /927. Cu toată stima, pentru V. A. MAHIEU George Lazăr, advocat Alegerile judeţene din Ilfov — ORDINELE CĂPITANULUI DE JANDARMI V. POPP — In vederea alegerilor judeţene din judeţul Ilfov, subalternii d-lui ministru de interne Duca, pregătesc alegerile. Căpitanul dă ordine de arestare a cetăţenilor. Le-a intrat în sânge jandarmilor, că fără dânşii nu se poate face nici o alegere Ministrul de interne aprobă? In cazul acesta îşi asumă răspunderea. Nu-i rămâne decât s’o mărturisească public. E mai onorabil, oricum. Iată ordinul de arestare dat de cap. V. Popp: ŞEFUL DE POST CĂTRE DASCĂLUL CREAŢA No. 720 Să se cerceteze în comună dacă locuitorii mai jos notaţi au fost la Bucureşti in ziua de 10 Octombrie 1927: 1) Gheorghe C. Marin 2) N. Dumitrescu. Celor cari nu au fost la Bucureşti la data de mai sus să li se facă proces-verbal de nepărăsirea comunei cu martorii asistenţi şi să fie trimişi la Bucureşti in ziua de 11 Oct. 1927 până la ora 2 după masă la companie-Transportul priveşte pe Prefectură. Comand, comp. jud. Ilfov Căpitan VALERIU POPP Idem Fostul Ştefaneşti pentru locuitorii Dtru I. Haralambie, Mihai Marin-NOTA. Postul Ştefăneşti are arestat la post Pe individul Petre Bivol’. Să fie trimis prin compania locului în drept arestat. La rândul său, şeful de post raportează d-lui căpitan- Nimic mai firesc. Iată raportul: POSTUL DASCĂLUL CREATA La ordinul No. 726 din 1927. Am onoare a vă înainta pe locuitorii Nae Dumitrache şi Gheorghe V. Marin ambii din comuna D.Creata Ilfov cari declară că au fost la Bucureşti în ziua de 10 Oct. 1927 şi a fost puşi să semneze o listă de către locuitorul Gh. Chivu tot din com Creata. Rog a ordona. Şeful postului Serg. Instr. (ss) Dumitrescu , lui I. G. Duca, ministrul de interne i s’a mai trimis şi următoarea telegramă: Au mai fost arestaţi candidaţii Ilie Palada din Ştefăneşti, Niculae Solomon din Aprozi şi propunătorii: Dumitru A. Dinu din Sohatul Vasile Iordan Tone, Valea Dragului, Niculae. Trifu din Valea Dragului Vă rugăm să ordonaţi să înceteze prigoana altfel ne vom considera în legitimă apărare şi vă lăsăm toată răspunderea. OSM Societate Anonimă pentru Distribuirea Produselor Petrolului BUCUREŞTI, — Str. General Budişteanu No. 11 bis, — BUCUREŞTI CEL MAI BUN ULEI pentru AUTOMOBILE ULEIURI SPECIALE PENTRU MOTOARE DE EXPLOZIE MOTOARE DIESEL TRACTOARE MAŞINI INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE din fabricaiiunea societăţilor: Steaua rtomână Astra Română Româno-Americană DE VÂNZARE la depozitele societăţei noastre, la principalele garaje, depozite de benzină şi magazine de automobile din ţară. Unica maşină care scrie fără «O JWmot REMINGTON NOISELESS No. 6 vin diferite mărci la Concur«« soliditate st iSear« Din 78 PL f ffla sinaji a optat b * I. II. III. MS.RXfilNA * MAŞINA DE SCRIS AEG Ultimul modal e MAŞINI DE CALCULAT „BRUNSVIGA“ Vânzarea exclusivă pentru întreaga ROMÂNK maşini de scris „AEG-MIGNON“ ATELIER MECANIC Pentru raparajiuni de maşini de scris şi de calculat de orice sistem FURNITURI DE BIROU La cerere demonstrațiuni, fară obligo de cumpărare Cereţi prospecte şi oferte la: REPREZENTANTA GENERALĂ A MAŞINILOR DE SCRIS |jj — A E G BUCUREŞTI CALEA VICTORIEI No. 105 (Intrarea prin Str. Banului No. 1) Adr. Telsor.: MIGNON BUCUREŞTI Telefon 3lser 3 Reducerea taxelor de export la cereale şi vite Eri a avut loc şedinţa delegaţiei economice a guvernului în care s-au luat următoarele hotărâri: I. Să se reducă taxa de export pentru cereale la 3500 lei de vagon, pentru făină la 3000 lei de vagon şi la 750 pentru vagonul de tărâţe. II. Să se reducă la jumătate taxele actualmente în vigoare la exportul pe cap de vită. Acestă reducere nu se aplică la exportul cailor, urmând ca în urma înţelegerii cu ministerul de răsboiu să se studieze măsura în care se va putea lăsa liber exportul de cai. Tot într-o viitoare şedinţă a delegaţiei economice se vor discuta măsurile de luat pentru ca taxarea pentru export a vitelor să se poată face chiar în târgurile de vite ce se vor organiza în apropierea frontierelor şi pentru aplicarea taxării pe greutate, nu pe cap de vită III. Se autoriză funcţionarea „Asociaţiei proprietarilor de cazane”, (Sindicatul fabricameţilor de spirt) care din nenoro-* cire are statutele redactate la ungureşte IV. Se autoriză Centala, băncilor populare de a întrebuinţa creditul de 18 milioane lei pentru satisfacerea nevoilor de însămânţare a regiunilor sinistrate. Contabil autorizat Str. Mircea-Vodă 12 Specialist în organizări comptabile. Rutinat în bilanţuri Industriale. CIORAPI Mânuşi Raion special on detail. Mai etil® ca ori unda la Frafii Eossin STR. DECEBAL 6 gu grof Za arm»