Dreptatea, octombrie 1927 (Anul 1, nr. 1-13)

1927-10-17 / nr. 1

" Mesajul regal. Realegerea preşedinţilor Camerei şi Senatului îi. Solemnitatea tradiţionala e desfigurată. In sala cu aurul in­candescent al fireturilor amba­­sadoriale şi milităreşti­ — abun­denţa fracurilor nu isbuteşte să întunece această exuberanţă a metalului preţios — răsună vesti­rea : înalta Regenţă, în loc de obişnuitul : M. S. Regele. Ura­tele se îndreaptă firesc spre Principele Nicolae, foarte sua­vă, foarte anglosaxonă apariţie între sutana sumbră a Patnar­­ as secte buiuî şi figura de răzeş cărunt a d-lui Buzdugan. Prezenţa prinţului e ca o asi­gurare dinastică în apropierea subversivă a primul­ui-ministru, şi cu toată abţinerea opoziţiei, care dă solemnităţii un caracter familial-brătienist, aplauzele a­­dresate unui membru al familiei regale au un caracter ostenta­tiv .­i. Brătianu e singur, într’o privinţă, chiar între ai săi.. NIVEA Cu cât viaţa economică a Ţării devine mai însemnată cu atât se cuvine să fie mai vie grija pen­tru nevoile claselor muncitoare. Codul muncii şi în genere toate măsurile de natură să îmbunătă­ţească şi să ocrotească soarta mun­citorimii vor găsi desigur pe lân­gă Domniile-Voastre interesul şi solicitudinea cuvenită. Avem convingerea că îmbunătă­ţirea finanţelor publice va permi­te să accelerăm înzestrarea Ţării cu lucrările publice necesare vieţii noui a României de astăzi, încura­jarea ce se dă industriei şi agricul­turii, înlesnirile ce trebuiesc asigu­rate comerţului şi, în fine, adap­tarea mijloacelor de transport ac­tualelor condiţii ale Ţării ne vor da o stare de propăşire potrivită cu bogăţiile noastre naturale. Opera de unificare nu va fi te­meinică atât timp cât vom conti­nua să trăim sub legiuiri deosebi­te. O mai grabnică unificare legis­lativă se impune deci. Fără a tul­bura raporturile de drept privat consfinţite prin tradiţii seculare, se vor putea totuşi spre folosul ob­ştesc supune chiar de pe acum de­liberărilor Domniilor-Voastre co­dul penal şi codul de procedură penală. ARMATA Armata noastră disciplinată şi vitează a ştiut în toate împrejură­rile să-şi îndeplinească datoriile faţă de Coroană şi faţă de Ţară. Se cuvine să o încurajem cu aceeaş dragoste cu care Regele Ferdinand şi Regele Carol au înconjurat-o dealungul Domniilor Lor şi să ve­ghem în fiecare clipă ca s-o punem în măsură să răspundă chemării sale. De aceea nu ne îndoim că Dom­­niile-Voastre, interpreţi credincioşi ai simţimintelor Ţării faţă de oşti­rea ei, veţi fi stăpâniţi de aceeaş patriotică gri­je ori de câte ori va fi nevoe a se vota măsuri privitoa­re la organizarea, la înzestrarea şi la buna ei stare materială, însufleţiţi de aceste simţiminte şi de aceste griji, suntem siguri că munca Domniilor-Voastre va fi rodnică spre binele şi înălţarea Ro­mâniei şi rugăm pe cel A­tot-Pu­­ternic să binecuvinteze lucrările acestor Adunări. In numele MAJESTATII SALE REGELUI MIHAI I, Declarăm deschisă sesiunea or­dinară a Corpurilor Legiuitoare. NICOLAE, Principe al Româ­niei. MIRON, Patriarh al României. GH. BUZDUGAN. Urmează iscăliturile miniștrilor. Se procedează la alegerea noului preşedinte al Camerei. D. N. N. Să­veanu e ales cu 162 voturi. D. ȘTEFAN IOAN felicită în nu­mele Adunării pe d. N. N. Săveanu, care a fost ales pentru a doua oară preşedinte al Camerei. D. N. N. SAVEANU D. N. N. SAVEANU mulţumeşte Adunării pentru încrederea pe care i-o acordă, î­şi subliniază rolul pe care parlamentul țării întregite trebuie să-l îndeplinească, pentru consolidarea patriei. Trebue să înconjurăm cu drago­ste pe cel care simbolizează nădej­dea noastră a tuturor, — pe M. S. Regele Mihaiu. D sa termină făgăduind să condu­că desbaterile cu nepărtinire și cu dragoste de lucrările Adunării. (A­plauze). Şedinţa se ridică la orele 4 şi juni. Luni la orele 3 d. a. şedinţă. Textul mesajului Domnitor Senatori, Domnilor Deputaţi, In clipa în care se deschid­e pri­nsa­ sesiune ordinară a Corpurilor Legiuitoare de sub domnia M. O. REGELUI MIHAI I, în chip firesc gândul tuturor se îndreaptă cu evlavie şi cu recunoştinţă către re­ţele glorios dispărut din mijlo­­cul nostru­, figura se desprin­de tot mai măreaţă deasupra vre­murilor de luptă şi de jertfă din care a ieşit România întregită de astăzi şi în faţa memorie sale slă­bite plecăm frunţile noastre îndu­rerate, cu speranţa nestinsă însă în sletele noastre, că pe trăinicia operei sale nepieritoare urmaşul !Su va putea să se reazime ca să desăvârşească şi să desvolte conso­lidarea scumpei noastre patrii. într-adevăr, misiunea domniilor­­voastre este să desăvârşească şi să i d desvolte consolidarea României În­tregite. După sforţările făcute în ultimii ani şi după rezultatele obţi­nute, munca domniilor-voastre este desigur uşurată, dar nevoile ţării sunt încă atât de numeroase şi vi­tregia trecutului a fost atât de cum­plită în­cât greutăţile nu pot fi în­vinse decât printr'o muncă continuă şi stăruitoare şi prin urmărirea de aproape în aplicaţiunea lor a legi­lor votate. In acest spirit guvernul înţelege, împreună cu domniile-voastre şi cu ajutorul tuturor bunilor români con­ştienţi de însemnătatea zilelor pe cari le trăim, să îndeplinească înalta misiune de temeinică reclădire ce revine generaţiunii actuale. POLITICA EXTERNA A TARII . Politica externă a României,­­dominată de perfecta concordanţă tere există între interesele româ­­nsişti şi interesele europene,­ are ca scop constant menţinerea păcii. In­­­disolubil legată de aliaţii ei, cola­borând cu toate tarile cari urmă­rise acelaş scop, România nu pre­getă să ajungă la raporturi din ce în­ ce mai bune şi mai amicale cu toate statele, fără deosebire, în ca­dr­ul tratatelor existente. Acţiunea întreprinsă de Societa­tea Naţiunilor în domenii atât de variate constituind un factor în­semnat pentru apărarea păcii între popoare pe temelia solidarităţii in­­­ternaţionale, România a participat la toate luc­rările Societăţii Naţiu­nilor şi va examina cu simpatie şi ‘atenţiunea cuvenită rezultatele la ei aceste lucrări vor conduce. ’■ Va trebui să daţi tot sprijinul­­domniei voastre îmbunătăţiri­­­lor pe cari experienţa le va arăta niecesare legii de unificare admini­strativă. O bună administraţie se reazimă nu numai pe un corp de funcţiona­ri destoinici şi pe un control sever al activităţii lor, dar şi pe neînce­tata întărire a instituţiunilor cari asigură descentralizarea ei. Când energiile din toate părţile ţâ­rii se vor putea manifesta, când vor smţi că a lor este răspunderea bu­nei gospodării şi a chibzuitei între­buinţări a mijloacelor financiare de cari dispun, viaţa comunală şi jude­ţeană va deveni o realitate şi va pu­tea da bogate roade pentru întreaga d­esvoltare a ţării. PENTRU CULTURA NEAMULUI România întregită trebuie pusă la măsură să aducă toată partea ei de contribuţiune la opera de civi­lizaţie a lumei. însuşirile poporului român îi în­­gâdue să aspire la o cultură care să ne ducă la realizarea acestei înalte misiuni paşnice şi creatoare. In acest scop guvernul va căuta să îndeplinească tot ce poate contri­bui la promovarea şi la sporirea culturii generale în ţara noastră. ‘Această operă comportă eforturi In toate direcţiunile pentru asigu­rarea desvoltării însuşirilor sufle­teşti şi intelectuale ale poporuluî. .f Completarea activităţii din anii S­e­cuţi pentru răspândirea luminii sate, neîncetata propăşire a di­feritelor ramuri ale învăţământu­­ui teoretic şi practic şi grija ce tre­buie să purtăm învăţământului su­perior. .t « «î*s*ga*j| “­.Bisericile tuturor confesiunilor pot fi încredinţate că, potrivit lite­rei şi spiritului Constituţiei, Sta­tul român va avea faţă de ele tra­diţionala sa solicitudine. Ca o pri­mă dovadă a acestor preocupări veţi avea în sesiunea actuală a vă rosti asupra legii menită să stator­nicească regimul general al culte­lor.­­ Alături de grija de înălţarea su­fletească trebuie să avem şi grija de Sănătatea trupească a poporului no­­stru. Guvernul se va strădui să facă sa­crificiile posibile pentru îmbunătă­ţirea condiţiunilor sanitare şi pern­­ru lucaţia fizică. ORGANIZAREA MICEI PRO­PRIETĂŢI Reforma agrară fiind astăzi în­făptuită prin­ trecerea marei pro­prietăţi în stăpânirea ţărănimii, mează acum să se dea micei pro­prietăţi temeinica ei organizare economică, aşa în­cât să poată în­deplini chemarea ei în viaţa rura­lă şi să fie totodată şi un factor real de progres şi de bogăţie în economia noastră naţională. Prin desvoltarea activităţii Came­relor de agricultură, cari trebuiesc să devină organe de descentralizare ,de Ministerului, printr'un învăţă­mânt tehnic cât mai răspândit, prin clasarea sistematică a cerealelor, prin organizarea exportului de pro­duse şi de vite, prin înlesnirea mij­loacelor de credit, ţăranul nou îm­proprietărit va putea trage toate fo­loasele de pe ogorul său, iar ţara va regăsi echilibrul ei de producţiune, un moment zdruncinat. Intru atingerea acestor scopuri cooperaţia este menită să aibă o co­vârşitoare înrâurire şi de aceea cu­­codul cooperaţiei şi o bună organi­zare financiară a întregei mişcări cooperative sunt nevoi a căror rezol­vare este grabnic şi imperios cerută. Azi când nevoile temerii consti­tuţionale au fost statornicite, când deosebite legi au hotărât atribuţiu­­nile administraţiilor locale şi pro­fesionale şi au dat îndrumare acti­vităţii economice a Statului, trebue să desăvârşim normalizarea şi uni­ficarea printr’o nouă organizare a diferitelor departamente rămase încă în cadrul vechei organizaţii de Stat, pentru a le pune în măsu­ră să răspundă nevoilor sporite ale României întregite. In acest scop guvernul vă va su­pune în cursul acestei sesiuni chiar mare parte din legile de re­organizare ale diferitelor ministe­re, pentru ca bugetul din 1929 să po­ată fi apoi întocmit în cadrul n­­oilor condiţiuni. Pe temeiul ace­stei reorganizări se va putea sta­bili şi regimul normal al funcţio­narilor publici, care să răspundă deopotrivă nevoilor lor şi interese­lor generale ale Statului. O mai bună organizare a servi­ciilor, o împărţire mai judicioasă a personalului, legată de o muncă mai rodnică, ne vor permite să ajungem cât mai curând la felul final. Un corp bine pregătit de funcţionari, în număr necesar, bine retribuit, care să-şi închine întrea­ga activitate serviciilor publice. Normalizarea economiei finan­ciare publice nu se poate însă de săvârşi dacă principiile unei bune organizări nu se vor întinde şi asupra administraţiilor locale şi organelor profesionale. Paralel cu completarea nouilor legiuiri va trebui să se precizeze politica lor financiară, pentru ca, pe de o parte, prin sporirea mij­loacelor lor materiale să li se dea putinţa unei activităţi mai întin­se şi, pe de alta, printr’o mai bu­nă împărţire a sarcinii, să punem pe cetăţeni la adăpostul suprapu­nerii dărilor. Vei avea deci să cer­cetaţi deodată cu legiurile fiscale necesare pentru complectarea uni­ficării şi pe acelea cari vor hotărî politica financiară a administraţii­lor locale şi a organelor profesio­nale în cadrul politicii generale a Statului. Reorganizarea tuturor serviciilor publice, sporirea activităţii şi mij­loacelor lor impun şi mai mult grija unei bune gospodării băneşti şi organizarea unui control mai repede şi mai de aproape al banu­lui public. Acest control este necesar nu nu­mai pentru a înlătura cât mai cu­rând unele slăbiciuni lăsate de timpurile grele prin cari am tre­cut, dar şi pentru a pregăti o cât mai bună folosire a mijloacelor pe cari creditul le poate procura de aci înainte. In cursul acestei sesiuni va tre­bui să examinaţi prin urmare une­le legiuri întocmite în acest scop ca : Legea contabilităţii generale publice, legea reorganizării Curţii de conturi, pentru ca ea să-şi poată îndeplini rolul dat prin noua Con­stituţie, şi legea organizării Mini­sterului de Finanţe, organ ajutător al controlului fixat prin aceste le­giuiri. Sforţările făcute până acum pen­tru consolidarea situaţiei noastre financiare prin propriile noastre mijloace, precum şi cunoaşterea din ce în­­ce mai temeinică a situa­ţiei noastre reale, încep să întărea­scă creditul nostru în afară. De aceea va trebui ca mai mult decât ori­când să veghem la păstrarea rezultatelor dobândite şi la desă­vârşirea operei îndeplinite. Numai printr’o astfel de politică şi prin continua desvoltare econo­mică a ţării vom putea curând în mod normal şi fără sguduire ajun­ge la soluţia definitiva a chestiei monetare.. . Şedinţele La Cameră La orele 4 fără un sfert, şedinţa se deschide sub prezidenţia d-lui N. N. Săveanu. Pe banca ministerială d-nii C. Ar­­getoianu, I. G. Duca, dr. N. Lupu, G. Tătărăscu, I. Inculeţ Şi Vintilă Bră­tianu. D. N. N. SAVEANU spune că îna­inte de a se alege noul birou al A­­dunării, urmează a se verifica man­datele celor aleşi în alegerile ce au avut loc în timpul vacanţei parla­mentare. (D. Ştefan C. Ioan ocupă fotoliul prezidenţial). La Senat Şedinţa se deschide la orele 3 şi 40. Prezidează d. Tony Iliescu. Pe banca ministerială d-nii: Al. Lapedatu, I. Nistor, Stelian Popes­­cu, C. Dimitriu. După ce se citeşte sumarul şedin­ţei trecute, se trece la ordinea zilei. Se procede la tragerea la sorţ co­misia pentru verificarea titlurilor nouilor aleşi. Se trece apoi la alegerea preşe­dintelui Senatului. B. senator M. POLICRAT ia cu­­vântul şi după ce arată meritul d-lui Nicolaescu, cere colegilor săi ca în loc să-l voteze, să-l aclame pe d. Nicolaescu ca­­ preşedinte, a­­rătând că acest lucru e posibil. D. preşedinte constată că senatul acceptă acest mod de a vedea al d-lui Policrat şi proclamă ales prin aclamaţiuni unanime, pe d. C. Ni­colaescu, ca preşedinte al Senatu­lui.­­ D. NICOLAESCU mulţumeşte cole­gilor săi pentru cinstea ce i­ se face, de a fi reales preşedinte şi într'o expunere mai lungă examinează si­tuaţia ţării din punct de vedere eco­nomic şi social. D-sa schiţează­ pro­gramul de activitate a Senatului. D. C. DIMITRIU, ministrul de co­municaţii, se asociază în numele gu­vernului şi al său personal — la o­­magiile pe care ilustrul corp le­ adu­ce d-lui C. Nicolaescu. La orele 4, şedinţa se ridică. Cea viitoare: Luni la orele 3 p. m. La ordinea zilei: constituirea biu­­rourilor şi alegerea vice-preşedinţi­­lor. Parlamentul d-lui Brătianu Parlamentul d-lui Brătianu se des­chide în cea dintâi seziune ordinară. Dacă ar fi Parlamentul ţării, ieşit din alegeri libere şi legale, preocu­parea cea mai firească ar fi să se cerceteze ce-şi propune să realizeze şi începerea activităţii sale ar fi aş­teptată cu interes de opinia Publică-Ca şi cele două precedente — de la 1922-26 şi de la 1926—1927 — fiind fabricat de un guvern ilegal, prin violenţe şi fraude, parlamentul actual simbolizează regimul dicta­turii laşe a d-lui Brătianu şi în loc să aibă prestigiul unui corp legiui­tor el are asupra sa hula fărădele­gilor, al cărui rod este. De aceea redeschiderea acestui Parlament este însoţită de indife­renţă şi nu naşte interes decât pen­tru amatorii de spectacole. Care-i programul de lucru nu mai interesează pe nimeni. Fie cine ştie că d. Vintilă Brătianu va mai face un buget echilibrat, cu preţul dez­echilibrului gospodăriilor private şi a ruinării celei publice iar miniştrii de la celelalte departamente, mâ­naţi de furia „reformelor“, vor mai adăuga la miile de legi existente încă câteva duzini, care nu se vor aplica, cum nu se aplică nici cele existente, în fara bunului plac. Cât priveşte acţiunea de control, pe care este dator să o îndeplinească orice Parlament, demn de numele şi gelos de renumele său, opinia publică, n’o mai ia în serios. Pentru că a fost compromisă, prin aceea că toate încercările de a stabili res­ponsabilităţi şi a se da sancţiuni s’au izbit de rezistenţa unor majo­rităţi servile. Ori cât de grave au fost acuza­ţiile ridicate în anii din urmă, împo­triva lunilor banului public şi ori câte probe s’au adus dela înălţimea tribunei parlamentului, majorităţile s’au opus sistematic la anchetele parlamentare■ Două anchete parla­mentare s’au făcut totuş după răz­­boiu. Cea dintâi privea abuzurile administrative din Basarabia şi a doua se refera la panamaua dela a­­telierele „Crivita”. Nici una nici alta n’au mai fost aduse in faţa Par­lamentului, rapoartele făcute fiind dosite. Ce interes voiai să mai prezinte această instituţie fundamentală pen­tru mar­ele public ? Frauda şi violenţa, care este la leagănul ei i-a anihilat existenţa fi­rească şi i-a răpit tot prestigiul de corp legiuitor şi de organ de con­trol al executivei­ Aşa se face că această instituţie, care ar trebui să constituie puterea legiuitoare, a ajuns să aibă în ochii oamenilor conştienţi simplul rol de tribună publică, menită să trezească acea conştiinţă politică care să pro­ducă acea restitutio in integrum şi să repună Parlamentul in drepturile sale constituţionale, şi să-i redea funcţiunile sale normale de legife­rare şi control real al executivei. De aceea, când se deschide cu so­lemnitatea goală de orice înţeles în absenţa reprezentanţilor adevăraţi ai naţiunii, Parlamentul d-lui Bră­tianu, opinia publică, în faţa spec­tacolului decăderii instituţiilor fun­damentale ale Statului se întreabă îngrijorată, pe când dizolvarea bine­făcătoare, mistuitoare a acestui pro­dus al falsului şi violenţelor, şi ge­neratoare a unui Parlament al Na­ţiunii?.­. PROBUS­ [LOTERIA SINISTRAŢILOR. Lozurile cumpărate înainte de II Septembrie 1927, sunt valabile şi pentru a doua tragere de la 1 Ianuarie 1938 chiar dacă au câştiga­­ta prima tragere. In Bucureşti, lozurile se găsesc de vânzare la Bănci, casse de schimb şi Comitetul Central pentru ajutorarea Sinistraţilor, strada Râureanu No. 6 Etajul II. In Provincie, lozurile se găsesc de vânzare la Bănci, casse de schimb, Comitetul judeţean de ajutorarea Sinistraţilor (Prefecturi) şi Sub­comitetele Comunale de ajutorarea Sinistraţilor (Primării). LE8 50 Ull LOZ 8M7REG. LI8 25 1­2 LOZ N­otificare „CONCORDIA“ Societate anonimă română pentru industria petrolului prin reprezen­tanţii săi legali Bucureşti B.dul Domniţei No. 43 Domnilor, Subsemnatul George Lazăr, avo­cat, domiciliat în Bucureşti, str. Ar­cului No. 18 A, lucrând în calitate de mandatar al d-lui Vital Gusta­ve Mahieu, bancher, domiciliat în Bruxelles, Belgia, Avenue Palmer­ston No. 13, am onoare a vă comu­nica pierderea a­ 120 de acţiuni ale societăţii dvs. în titluri de câte 20 de acţiuni purtând No. 891.961/80— 1. 597.021/40-1. 737.721/40-807.801/20 —1. 759.541/60—1. 684.101/20, 20 acțiuni In 2 titluri de câte 10 acțiuni purtând No. 1. 497.461/70— 1.444.451/60 și 60 acțiuni In titluri unitare pur­tând No. 292.016/19 — 282 355 — 1.310.663/77—­1.038.149/53—626 878/87— 993.846/50—1.306.220/24, de o valoare 993.846/50—1.306.220/24, de o valoare nominală de câte 250 lei fiecare, cu cuponul No. 18 şi următoarel«­ ata­şate, şi că mă opun la plata capitalului şi a dividendelor sau avantagiilor ce s'ar acorda acţiunilor sus zise şi mi s’ar cuveni pe baza acţiunilor şi cupoanelor de mai sus. Acţiunile în chestiune au devenit proprietatea noastră la 15 Aprilie şi 15 Iunie 1926 prin lichidare la Bursa Bruxelles iar pierderea a a­­vut loc prin furt îndată după 15 Iu­nie 1926. Aleg domiciliul pentru tot ce pri­vește comunicările cerute de legea din 15 Noembrie 1918 la d. avocat George Lazăr str. Arcului No. 18 A, Bucureşti. Taxa cerută de art. 11 din lege am vărsat-o la Administraţia Financia­ră a Capitalei sub recepiia No /927. Cu toată stima, pentru V. A. MAHIEU George Lazăr, advocat Alegerile judeţene din Ilfov — ORDINELE CĂPITANULUI DE JANDARMI V. POPP — In vederea alegerilor judeţene din judeţul Ilfov, subalternii d-lui mini­stru de interne Duca, pregătesc a­­legerile. Căpitanul dă ordine de arestare a cetăţenilor. Le-a intrat în sânge jandarmilor, că fără dânşii nu se poate face nici o alegere­ Ministrul de interne aprobă? In cazul acesta îşi asumă răspunderea. Nu-i rămâne decât s’o mărturisea­scă public. E mai onorabil, ori­cum. Iată ordinul de arestare dat de cap. V. Popp: ŞEFUL DE POST CĂTRE DASCĂLUL CREAŢA No. 720 Să se cerceteze în comună dacă locuitorii mai jos notaţi au fost la Bucureşti in ziua de 10 Octombrie 1927: 1) Gheorghe C. Marin 2) N. Dumitrescu. Celor cari nu au fost la Bucure­şti la data de mai sus să li se facă proces-verbal de nepărăsirea comu­nei cu martorii asistenţi şi să fie tri­mişi la Bucureşti in ziua de 11 Oct. 1927 până la ora 2 după masă la companie-Transportul priveşte pe Prefec­tură. Comand, comp. jud. Ilfov Căpitan VALERIU POPP Idem Fostul Ştefaneşti pentru locuitorii Dtru I. Haralambie, Mi­hai Marin-NOTA. Postul Ştefăneşti are are­stat la post Pe individul Petre Bi­vol’. Să fie trimis prin compania lo­cului în drept arestat. La rândul său, şeful de post ra­portează d-lui căpitan- Nimic mai firesc. Iată raportul: POSTUL DASCĂLUL CREATA La ordinul No. 726 din 1927. Am onoare a vă înainta pe locui­torii Nae Dumitrache şi Gheorghe V. Marin ambii din comuna D.­Crea­ta Ilfov cari declară că au fost la Bucureşti în ziua de 10 Oct. 1927 şi a fost puşi să semneze o listă de către locuitorul Gh. Chivu tot din com Creata. Rog a ordona. Şeful postului Serg. Instr. (ss) Dumitrescu , lui I. G. Duca, ministrul de in­terne i s’a mai trimis şi următoarea telegramă: Au mai fost arestaţi candidaţii Ilie Palada din Ştefăneşti, Niculae Solo­mon din Aprozi şi propunătorii: Dumitru A. Dinu din Sohatul Va­sile Iordan Tone, Valea Dragului, Niculae­­. Trifu din Valea Dragului­ Vă rugăm să ordonaţi să înceteze prigoana altfel ne vom considera în legitimă apărare şi vă lăsăm toată răspunderea. OSM­ Societate Anonimă pentru Distribuirea Produselor Petrolului BUCUREŞTI, — Str. General Budişteanu No. 11 bis, — BUCUREŞTI CEL MAI BUN ULEI pentru AUTOMOBILE ULEIURI SPECIALE PENTRU MOTOARE DE EXPLOZIE MOTOARE DIESEL TRACTOAR­E MAŞINI INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE din fabrica­iiunea societăţilor: Steaua rtomână Astra Română Româno-Americană DE VÂNZARE la depozitele societăţei noastre, la principalele garaje, depozite de benzină şi magazine de automobile din ţară. Unica maşină care scrie fără «O JWmot REMINGTON NOISELESS No. 6 vin diferite mărci la Concur««­ soliditate st iSear« Din 78 PL f ffla sinaji a optat b * I. II. III. MS.RXfilNA * MAŞINA DE SCRIS AEG Ultimul modal e MAŞINI DE CALCULAT „BRUNSVIGA“ Vânzarea exclusivă pentru întreaga ROMÂNK­ maşini de scris „AEG-MIGNON“ ATELIER MECANIC Pentru raparajiuni de maşini de scris şi de calculat de orice sistem FURNITURI DE BIROU La cerere demonstrațiuni, fară obligo de cumpărare Cereţi prospecte şi oferte la: REPREZENTANTA GENERALĂ A MAŞINILOR DE SCRIS |jj — A E G BUCUREŞTI CALEA VICTORIEI No. 105 (Intrarea prin Str. Banului No. 1) Adr. Telsor.: MIGNON BUCUREŞTI Telefon 3ls­er 3 Reducerea taxelor de export la cereale şi vite Eri a avut loc şedinţa dele­­gaţiei economice a guvernului în care s-au luat următoarele hotărâri: I. Să se reducă taxa de ex­port pentru cereale la 3500 lei de vagon, pentru făină la 3000 lei de vagon şi la 750 pentru va­gonul de tărâţe. II. Să se reducă la jumătate taxele actualmente în vigoare la exportul pe cap de vită. Acestă reducere nu se aplică la exportul cailor, urmând ca în urma înţelegerii cu ministe­­rul de răsboiu să se studieze măsura în care se va putea lăsa liber exportul de cai. Tot într-o viitoare şedinţă a delegaţiei economice se vor discuta măsurile de luat pen­tru ca taxarea pentru export a vitelor să se poată face chiar în târgurile de vite ce se vor organiza în apropierea frontie­relor şi pentru aplicarea taxă­rii pe greutate, nu pe cap de vită­ III. Se autoriză funcţionarea „­Asociaţiei proprietarilor de cazane”, (Sindicatul fabricame­ţilor de spirt) care din nenoro-* cire are statutele redactate la ungureşte­ IV. Se autoriză Centala, băn­cilor populare de­ a întrebuinţa creditul de 18 milioane lei pen­tru satisfacerea nevoilor de în­­sămânţare a regiunilor sinis­trate. Contabil autorizat Str. Mircea-Vodă 12 Specialist în organizări compta­­bile. Rutinat în bilanţuri Indu­striale. CIORAPI Mânuşi Raion special on detail. Mai etil® ca ori unda la Frafii Eossin STR. DECEBAL 6 gu grof Za arm»

Next