Dreptatea, noiembrie 1927 (Anul 1, nr. 14-38)
1927-11-02 / nr. 14
(Urmare din pag. I-a) Ce creden că face Frink Alex. o Mândit la doi ani „robie grea1'? Trece in Ardeal, se numeşte Frdncu Alex şi e magistrat adică autoritate ce nu trebue nici măcar bănuită întocmai ca femeia cezarului. Şi şeful direct al domnului Frdncu Alex, provenit din „robia grea*' e chiar d. Pope sau apărătorul de orice ocazie al prestigiului magistraturii. Judece, oricine, s. d. CĂTĂLIN Al 6ea congres de oto-r no-larigologe ZIUA A II-a Şedinţa de dimineaţa Duminică au continuat desbaterile congresului medicilor specialişti în oto-rino-laringologie, sub preşidenţia d.lui prof. dr. Predescu-Rion Au făcut comunicări de laringo,laringologie d-nii : D. prof. Predescu-Rion despre : ,,Laringita tuberculoasă ca afecţiune vindecabila în majoritatea cazurilor“. D. dr. Suciu Sibianu (Braşov) despre: „Tehirghiolul şi vegetaţiunile adenoide“. D-nii d-nn G. Brătăşanu şi C. Andreescu despre : ,,Asfixie In urma reacţiei Herxhaimer într'un caz de gomă laringiană**. D-nii dr. Ţeţu şi Buzoeanu despre : ,,Polip mucos naso-faringian la un copil de 10 ani“. D. dr. I. revin despre: „Roentgenterapia în cancerul endolaringian“, D. dr. Popa despre : „Tratamentul fibromului naso-faringian prin diatemme“, D. dr. Nasta despre: ,,Tratamentul cicatricelor endo-laringiene“. In discuţia acestor comunicări au luat cuvântul d-niii : Predescu-Rimon, Orăscu, Daraban, Tempea, Ţeţu, Vasiliu,Weissbuch, Meyersohn şi alţii. ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZA Se deschide la orele 3 şi jum. D-nii d-ni. docent Tempea şi Costiniu-junior depun raportul privitor la sifilisul urechii. Fac comunicări de rinologie d-nii l Dr. Schlier (Brăila) despre „Consideraţiuni practica asupra deviaţiei clopsonului nasal, foliculitei nasale şi ippistaxisurilor prea profuze“, 3)-nii d-un docent Ţora şi Andreesca despre: ,,Tratamentul chirurgica al riiniei atrofice ozenoase“, D.nii d.rn Virgil Brătescu şi Virg Racoveanu despre: 1(Consideraţiuni asupra pansinuzitelor şi tratamentul lor“ şi ,,Simpatectomia pericarotidiană în ozena“. D. dr. Soru despre: ,,Ligatura temporară a ambelor carotide externe în operaţiunea unui fibrom nasofaringan“. Ordinea de zi fiind consumată ingresul a fost închis. ............. + 9 ....Întrunirea foştilor luptători la Dămăroaia Duminică a avut loc la Dămăroaia o întrunire a „Uniunei Naţionale a Foştilor Luptători“ pentru împroprietărită de acolo. D-l Dr. Virgil Serdaru, preşedintele U .N. A. L. a arătat că doreşte să-şi dea întreaga contribuţie de muncă la Dămăroaia pentru ca să se vadă că perseverenţa ce a avut până la înfăptuirea împroprietărire a fost utilă creind un orăşel frumos şi higienic al foştilor luptători. Arată că nu ,,Uniunea“ nu face parcelările, lucrări edilitare sau puneri în posesie, ci Primăria Capitalei, care este răspunzătoare de orice reclamaţie eventuală. Declară că In primăvară U. N. A. L. va construi pentru I. L un număr important de case şi că până atunci va lucra de acord cu factorii oficiali pentru amenajarea Dămăroaiei. D-l Malaescu a expus care sunt dorinţele pe cari le au cei împroprietăriţi acolo. D-l Achimescu a expus oferta pe care un grup financiar candaian a adus-o pentru finanţarea de construcţii. D-l Crăciun spune că înfăptuirea celor necesare la Dămăroaia se poate face numai prin U. N. A. L. care prin puterea sa numerică pe toată ţara, va putea impune dreptele revendicări. întrunirea s'a sfârşit la orele II a. a. Continuare din pag. la) „Vei lucra cinci sau cinci zile şi jumătate iar în ziua a şeasea şi a şoaptea te vei odihni“. Şi pe bună dreptate! Precum pe bună dreptate lucrătorii englezi au fost cei dintâi cari au cerut reducerea orelor de muncă — consideraţi şi „problema minieră“ din Anglia zilelor noastre! De ce? Pentru că şapte ore de muncă consumă puterile cu mult mai mult în Marea Britanie decât oriunde aiurea. Deci ca şi în cazul Robinsonului nostru de pe Saturn, tocmai vitregia climatului britanic a făcut pe Englez să simplifice efortul cât mai mult posibil. Bunăoară la expoziţia din Wembley, cumperi de la pavilionul ziarului Times reproduceri după numere de acum o sută de ani ale marelui cotidian. Plăteşti cei şase penny şi ţi se dă coală mare de hârtie pe care-ţi scrii numele şi adresa. A doua zi primeşti un pachet cu adresa scrisă de propria-ţi mână şi te întrebi dacă nu visezi sau dacă nu cumva — ca fata bătrână din schiţa lui Gorki — îţi trimeţi ţie însuţi scrisori şi pachete sentimentale. Căci ai uitat că în ajun ţi-ai scris numele şi strada pe foaia de hârtie din pavilionul de la Wembley. Hârtia fusese menită să slujească la împachetarea copiilor dinTmes pe care le cumpărase şi cu o zi înainte. într’un astfel de caz cei mai mulţi continentali ar ţinea un registru în care ar intra numele cumpărătorului. A doua zi, sau mai târziu poate, cineva ar trebui să se ostenească să caute catastiful, să-l deschidă, şi să găsească — cu sau fără ajutorul ochelarilor— pagina şi rândul cu numele tău. Apoi să ia o coală de hârtie şi să-ţi copieze adresa. Iroseală de timp, de hârtie, de scris, de energie vizuală! Englezul „simplifică fracţiunea" sau am putea zice „retează coada câinelui dintr’o dată “. Noi continentalii suntem în stare să tăiem coada lui Grivei în raţe, „ca să nu-l doară...“ . .....Ia seama cu cine-ţi cheltueşti suflarea! Sunt în lume oameni inconvincibili. Eu nu-mi obosesc plămânii cu dânşii de-a surda. N'aşi vrea să-mi amintesc de ei în ajunul morţii şi să-mi reproşez că dacă nu mi-aşi fi cheltuit res- Duaţia de a surda cu cutare sau cutare aşi fi putut să mai trăesc o zi, o săptămână sau câteva luni ntai mult. Nu-ţi irosi plămânii zadarnici „Aşa-mi vorbea o doamnă într’un boarding-house londonez. Şi câtă înţelepciune practică în cuvintele ei! Şi gândiţi-vă şi la adagiul practic al d-rului Johnson: „Niciun om cu scaun la minte n’a petrecut o singură oră de nesomn chinuit de gândul obşteştei nefericiri a omenirii. îfc Voi sfârşi această „teoremă cu corolarele“ ei printr’un fapt citit într’un ziar, un fapt în legătură cu călătoria în America a fizicianului Oliver Lodge. Fiind asediat de o groază de interview-işti, el se hotăra să le închidă uşa. Insă aceştia nu se dădură bătuţi. Daţi afară pe uşe ei căutară să intre în camera lui pe firul telefonic. Dar cum Sir Oliver Lodge voia cu orice preţ să fie lăsat în pace el se apără în chipul următor: De câte ori voia să pună capăt unei convorbiri telefonice fără de rost el lua recipientul şi-l fixa în gura transmiţătorului, aşa că vorbitorul se trezea că-şi grăia sie însuşi. Nu-i foarte practic? Şi... nu-i foarte English ? Pino de MIRANDOL 4 întrunirile chiriaşilor IN STR. BLANARI ŞI IN CARTIERUL MOŞILOR CHIRIAŞII CER MAXIMALIZAREA CHIRIILOR Duminică au avut loc două întruniri ale chiriaşilor. Prima de dimineaţă la sediul Asociaţiei funcţionarilor comerciali, din str. Blănari. A prezidat d. dr. T. Simionescu. Au luat cuvântul d-nii T. Ionescu, S. Oroviceanu, Nicolau, pensionar, care au arătat că criza locuinţelor există cu toate biletele de închiriat ce se văd în Capitală. Ceea ce s-a construit în Capitală sunt apartamente de lux inaccesibile pentru masa chiriaşilor nevoiaşi. Nu de apartamente de lux este nevoie ci de locuinţe populare, a căror chirie să fie în raport cu veniturile celor mulţi. D. R. MAGDER, avocat, arată că efectele legii Cudalbu nu s-au produs încă, evacuările ce s'au făcut de Sft. Dumitru nu sunt a celor cari au venit de 400.000 lei, fiindcă aceştia au fost evacuaţi încă sub imperiul legii Mârzescu. Evacuările sunt tot a celor nevoiaşi cari au fost aruncaţi pradă speculei. Chiriaşii trebue să lupte pentru prelungirea contractelor şi maximalizarea chiriilor. A doua întrunire s-a ţinut în cartierul Moşilor în localul de la Nr. 324. A prezidat d. B. Magder. Au vorbit d. Bănică Ionescu, Pressman, I. N. Vasilescu şi B. Magder. Oratorii au scos în evidenţă faptul că legea Cudalbu a fost combătută de reprezentanţii partidului de la putere azi. Acest partid are datoria deci să se ţie de cuvânt şi să dea o lege de protecție pentru chiriaşi. m . ........................ ■ ■ al la Sidicatul muncitorilor din Galaţi Din partea semnatarilor randurilor de mai jos primim urmăoarea scrisoare ! In seara zilei de 22 cor. agenţii de Siguranţă din localitate au venit la sediul Sindicatului din str. Griviţei 63, de unde au confiscat registrele şi corespondenţa Sindicatelor şi a bibliotecii, care funcţionează pe lângă sindicate. In acelaş timp au arestat pe cei aflaţi în sală, brusc fiind şi insultând în chiar localul sindicatului pe muncitoarea Şeva Şarupscaia, care venise a-şi lua cărţi din bibliotecă. Duşi la Siguranţă, trei dintre noi au fost bătuţi în mod barbar. După o deţinere de 24 ore, 11 dintre cei arestaţi au fost puşi în libertate, iar doi sunt menţinuţi în stare de arest la Prefectura Poliţiei, în condiţiuni primejdioase pentru sănătatea lor. Intre borfaşi şi prostituate bolnava de sifilis, întrucât în potriva celor arestaţi, nu s-a putut dovedi nimic, deţinerea lor construe un act ilegal. In potriva acestor ilegalităţi şi şicanări ridicăm glasul nostru protestând şi Înfierând toate abuzurile Îndreptate în potriva clasei muncitoare. Totodată facem apel la intelectuali să ridice glasul lor protestând în potriva tuturor abuzurilor săvârşite în potriva acelora care nu au nici o vină şi care nu se pot apăra, decât numai cu sprijinul acelora ce mai simt omeneşte. Primiţi d-le Director, deosebitul nostru respect. C. Neniţă, D. Petrov, C. Popălău, Dumitru Ghicuş, B. Mihailovici, D. C. Ciobanu, Manole Teodorescu, Rachmil Waisman. Un pelrinaj la mormântul poetului Th. Niculuţă Duminică 30 crt. orele 3 p. m. a a avut loc un pelerinaj la cimitirul Belu, unde se află mormântul poetului D. Th. Niculuţă, care a fost comemorat de către sindicatul lucrătorilor în piele. D. N. Valeu a vorbit despre viaţa şi opera poetului, evidenţând faptele dispărutului, îndeamnă tineretul să urmeze pilda celui care acum 24 ani şi-a dat sfârşitul. Au mai vorbit A. Moloman şi Pavel Damian. Pelerinajul s-a terminat la orele 5 p. m. S-au cântat cântece muncitoreşti. Mişcarea culturală şi artistica Romaniierul spaniol Falgairolle despre situaţia poitică a Spaniei Marele romancier spaniol Adolphe Falgairolle, care a vizitat cu ocazia congresului presei latine, România, restabilit în Franţa, trimite ziarului nostru, ca răspuns şi prin schimb de informaţiuni următoarele rânduri : ,Situaţia politică a Spaniei este asemenea celei a unui pom altoit, in momentul în care i s-au ridicat feşile în care a fost înfăşurat. Nu ştiu dacă operaţia a reuşit. Primo de Rivera chemând un nou parlament nu s'a temut că va impune Spaniei vederi înaintate, deosebite de politica tradiţională a Spaniei. In toate ţările se întâmplă un fenomen de primenire, de schimbare a oamenilor, a zeiior , cu stat mai mult în Spania. Cu popoarele meridionale însă e greu să şti dacă dorinţele lor de ei vor fi şi cele de azi. Puţine popoare au calităţi de pasiune şi de generozitate, ca Spania. Spania e tare prin tinereţea unui popor agricultor, ca şi poporul român. Ii lipseşte, e drept, experienţa războiului dar a cunoscut această experienţa înaintea tuturor, căci a plătit primul tribut ambiţiilor anglo-saxone pierzând Cuba“. Pentru a lumina mai bine sensul acestor note, reamintim că d. Adolphe Falgarolle, a fost împreună cu Blasco Ibanez, exilat din Spania, după întronarea regimului de dictatură al lui Primo de Rivera. CINEMATOGRAFIE Faţă de reacţiunea ce s'a produs in Europa împotriva filmului american, şi mai ales faţă de îmbunătăţirea continuă a producţiei europene, marile case americane încearcă cucerirea pieţelor europenecumpărând sfili pentru a-şi putea plasa producţia. De aci svonul că First Naţional tratează In Anglia cu Provincial Cinematograph Theatres deţinătoarea celor mai multe săli. FASCIZMUL ŞI POEZIA Poetul italian Achille Furlan, a fost condamnat la un an şi cinci luni închisoare fiindcă a compus poeme antifasciste care negăsind editor, circulau din mână în mână în manuscris. Achille Furlan este în vârstă de 76 ani. TEATRUL NAŢIONAL Luni 31 Oct. Cyrano da Bergerac. Marţi 1 Noemb. Omul cu mărţoaga. Miercuri 2 Noemb. Păpuşele. Joi 3 Noemb. Matineu Comedia Fericirii. Joi 3 Noemb. seara Omul cu mărţoaga. Vineri 4 Noemb. Păpuşele. Sâmbătă 5 Noemb. Matineu Comedia Fericirii. Sâmbătă 5 Noemb. seara Cyrano de Bergerac. Duminică 6 Noemb. matineu Omul cu mârţoaga. Duminică 6 Noemb. seara, Păpuşele. Luni 7 Noemb. Omul cu Hârţoaga. * Astă seară Marţi 1 Noembrie, Teatrul Naţional reprezintă din nou „OMUL CU MÂRŢOAGA“, mesa d-lui G. Ciprian care-şi continuă seria atât de strălucit începută jucându-se de fiecare dată cu Cassa închisă. In rolurile principale d-nele: Tantzi Bogdan, Sonia Cluceru, Olga Ţăranu și d-nii Sârbul, Calboreanu, Athanasescu, Mărculescu, Săvulescu, I. Manu, Orendy, Baldovin, Conabie, Romano, Theo, etc. Piesa a fost pusă în scenă de d. V. Enescu. TEATRUL CARAGIALE Astă seară Marţi 1 Noembrie la Teatrul Caragiale se va da premiera piesei „Rataţii“ de H. R. Lenormand. Piesa se joacă în 11 tablouri cu D-na Dida Solomon şi D-l Critico în rolurile prinipale, alături D-nele M. Ignătescu, Suzana Munte, Elena Rada, C. Mihail etc. şi D-nii N. Chiriş, N. Matei G. Damian, C .Barcaroiu, M. Emilian, M. Gingulescu, etc. Direcţia de scenă o deţine d-l S. Eliad, iar decorurile sunt lucrate după machetele d-lui M. H. Maxy. UNIVERSITATEA UBERA CONFERINŢA D-LUI DEROBRA Universitatea liberă, ţinând seaamă de aniversările ce se sărbătoresc în lumea ştiinţifică şi literară , dorind pe de altă parte să documenteze publicul asupra subiectelor care interesează în acest moment ţara noastră, a alcătuit următorul program pentru toamana 1927 : 1. SPINOZZA, 7 Noembrie. Izvoarele filozofiei lui Spinozza, prof. Nae Ionescu ; 14 Noemb. Viaţa lui Spinozza, prof Marin Ştefănescu ; 21 şi 28 Noemb., Metoda şi concepţia metafizică a lui Spinozza, prof. I. Petrovici ; 5. Dec., Pasiunile la Spinozza, d-ra Alice Voinescu ; 12 Dec. Spinozzismul în filozofia contemporană, prof. Rădulescu-Motru. 2. DUNAREA ROMANEASCA. 8 Noemb. Individualitatea geografică, prof. S. Mehedinţi ; 16 Noemb. Populaţia riverană Em. Bucuţă ; 23 Noemb., Consideraţiuni biologice, dr. Gh Zotta ; 30 Noemb.. Conside-3. CREATORI DE ŞTIINŢA, lîn raţiuni politice şi juridice, prof. M. Djuvara. Noemb., Newton, prof Gh. Ţiteica; 19 Noemb., Volta, prof J. G. Ponescu ; 62 Noemb., Laplace, prof. I. Sergescu; 3. Dec., Ampere, prof. A. Maior; 10 Dec. Berthelot, prof. G. G. Longinescu , 17 Dec., Poincaré, prof. O. Onicescu. Conferinţele se vor ţine în sala fundaţiei Universitare Carol I la orele 6 da., în zilele respective. Abonameritul costă 100 lei şi se găseşte la magazinul „Furnica", Calea Victoriei ,57 (sub Hotel Splendid). Biletele se găsesc şi la Fundaţia Carol I, în ziua conferinţei. Studenţii şi elevii au intrarea liberă. Lamentabila exhibiţie oratoricească de Vinerea trecută a d-lui Maurice Delobra, a fost primită de presă cu indignarea bine meritată. E singura constatare care se impune după „conferinţa” romancierului companiei de wagonslits, al palace-urilor internaţionale şi al amorului cosmopolit, cum singur spune. Altă impresie nici n’a reuşit să lase parizianul autor al aventurilor logice şi ilogice, avuabile şi inavuabile. De aceea nici nu ne vom ocupa prea mult de pretinsa-i conferinţă Ceea ce vom face însă, este altceva Acest altceva nu priveşte pe d. Dekobra, dar pe cei cari lau adus să „conferenţieze”. Chestiunea care se pune este aceea a ţinutei culturale pe care înţelege s-o adopte ,,Fundaţia culturală Principele Carol”, care importează „literaţi" de categoria autorului ,,Madonei din tren”. Mai precis, se pune chestiunea dacă „Fundaţia" înţelege să facă impresariat pur şi simplu, aducând numere ,,de succes”— ca la „music-hall",— fără să ţină seama de îndatoririle pe cari le are prin statut, prin însuşi rostul existenţei sale ? Ne închipuim că cei cari alcătuesc programele „Fundaţiei“ sunt în măsură să selecţioneze valorile pe cari le exhibează la tribuna Ateneului. Şi iarăşi, ne închipuim că cei de la Fundaţie nu pot urmări, ca orice impresariu particular, pur şi simplu câştiguri băneşti. Şi atunci, dacă Doamne, cum să ne explicăm „importul“ lui Dekobra ? Oare în toată lumea literară pariziană nu se găsea un alt conferenţiar mai serios decât acesta dispus să vorbească la Ateneu sub auspiciile ,,Fundaţiei Prin apele Carol" ? Sperăm că cel puţin pe viitor aceasta instituție nu-şi va mai acorda titlu şi auspiciile oricui şi că va patrona numai reale manifestări de arta. .. Cronica judiciara AVOCAT ULTRAGIAT Cu ocazia unui proces, după eşirea din sala de şedinţă, d-na Enescu a spus d-luiavocat Osvald Teodoreanu, că este necuvincios. Faptul acesta a determinat pe dl Teodoreanu să dea In judecată pe numita d-nă, pentru ultraj. La judecătorie inculpata fusese condamnată la o zi Închisoare. Eri s-a judecat de tribunalul Ilfov sec. I c. c. apelul d-nei Enescu. Tribunalul a admis în parte apelul achitând-o de închisoare dar condamnând-o la 5.000 lei amendă și 5.000 lei despăgubiri civile, stabilind astfel că un avocat poate fi ultragiat şi în afară de şedinţă pentru actele în legătură cu procesul predat. FALSIFICATOR DE DIPLOME Tudor Mincu, pe când era secretar la liceul „Urarea“ din Focşani, şi-a făcut o diplomă falsă de absolvirea liceului şi una de şapte clase. Cu ajutorul diplomei s-a înscris apoi la facultatea de drept şi a obţinut dreptul de a urma şcoala de ofiţeri de rezervă. Cu certificatul de şapte clase s-a înscris la liceul ,,Sf. Petru şi Pavel“ din Ploeşti, pentru clasa VIII-a unde a şi dat un examen parţial, cu care ocazie a şi fost descoperit falsul. In faţa cap. 7 de instrucţie, care cerceteză cazul, fasificatorul a recunoscut pe ziua de ori, vina sa. S-a dispus punerea sa sub pază. DREPTATE.» Câmpul Muncii ÎNTRUNIRE La Buşteni a avut loc Sâmbătă seara, o întrunire a muncitorilor de la fabrica de hârtie din localitate. Din partea centrului a participat d-l Gh. Stroe. S-a hotărît o intervenţie la ministerul muncei pentru a pune capăt concedierei muncitorilor organizaţi. Confederaţia generală a muncii a şi preparat actele necesare pentru a da în judecată fabrica, pentru aceste motive în baza art 53 din legea sindicatelor profesionale. INTERVENŢII O delegare a lucrătorilor de la fabrica de hârtie din Câmpu-Lung, în frunte cu d-l Mitică Niculescu, din partea centrului, s’a prezentat la ministerul muncei cerând delegarea unui inspector în vederea tratativelor încheerei unui nou contract colectiv de muncă. DELA SINDICATE La Timişoara a avut loc Duminică adunarea generală a delegaţilor tuturor sindicatelor din Banat. S’a discutat problema gravă a şomajului, proectul codului muncei şi chestiuni de organizare profesională. Sindicatul cizmarilor a ţinut aseară o şedinţă de breslă, discutând situaţia lucrătorilor din industria pielăriei, ce pare a intra şi ea în criză. * Sindicatul constructorilor vor ţine Miercuri seara şedinţă de breslă. * Balul sec. „Sportul Muncitoresc”, ce a avut loc la „Dacia“. Sâmbătă seara, a avut un desăvârşit succes. ŞTIRI EXTERNE La Riga a avut loc o conferinţă a muncitorilor refugiaţi din Lituania. S-a redactat un apel către muncitori şi opinia publică mondială, în care se arată teroarea fascită din Lituania. La ordinea de zi a conferinţei internaţionale a muncei ce va avea loc la Geneva, este şi chestiunea prevenirei accidentelor de muncă. * La 12 octombrie erau înscrişi la oficiu de muncă din Anglia 1.052 600 muncitori şomeri, adică 199.324 şomeri mai puţin ca anul trecut la aceiaș dată. * . * ST B 41 In ziua de 0 Noembrie se va ţine la Mediaş un târg şi o expoziţie de vite de prăsilă din rasa „Siementhal“. De asemenea se va ţine, la 8 Noembrie un târg de vite la Sighetul Maramureşului. Vor fi expuse vite din rasa „Algon“. . Duminică s-a deschis în comuna Sibiel (jud. Sibiu) o expoziţie de fructe, sub patronajul camerei agricole locale. D. dr. Titu Ionescu, directorul general al asistenţii sociale, a inspectat următoarele aşezăminte de ocrotire şi asistenţă: azilul de orbi din Ungheni, căminul mediciniştilor din Iaşi, centrul de ocrotire al copiilor din Chişinău, colonia de muncă din Taraclia (jud. Tighina) şi preventoriul de tuberculoză pentru copii de la Erbiceni (jud. Iaşi). Preotul Emil Hogaş a fost numit director la gimanziul din Nicoreşti (jud. Tecuci). Societatea „Tinerimea Română" a oferit ministerului instrucţiunii o sală din localul noului ei palat, pentu a se putea instala o cantină studenţească la care să ia masa 500 de studenţi. D-ra Maria Pavlov a fost numită profesoară suplinitoare pentru limba română la şcoala profesională de fete din Huşi. Duminică s-a inaugurat şcoala comercială din Mihăileni (jud. Dorohoi). Şcoala se va numi: „Dr. C. Angelescu“. Eri a început, la ministerul sănătăţii concursul pentru ocuparea postului de medic primar chirurg la spitalul din Constanţa. Joi se întruneşte, la ministerul sănătăţii, comisia medico-legală sub preşidenţia d-lui dr. Vişoianu, Minoviei, iar Sâmbătă comisia superioară de higienă industrială, sub preşidenţia d-lui dr. Visoianu, secretar general. Ministerul instrucţiunii a autorizat funcţionarea a două şcoale primare particulare ale comunităţii israelite din Brăila. Ambele şcoli — una de fete şi una de băeţi — vor avea programa statului, iar limba de predare va fi cea română. Şcoala de fete se numeşte : „Zon Clara Baroneasă de Hirsch“, iar cea de băeţi: „Abraham şi David Schwartzman“. Vineri şi Sâmbătă, orele 6 d. a., se va întruni consiliul de administraţie al pescăriilor statului. Consiliul judeţean al jud. Vlaşca fiind dizolvat, o nouă alegere va avea loc în ziua de 20 Noembrie a. c . Roma, 31. (Rador). In gara Baris, s’a ciocnit un tren de marfă cu un tren de pasageri. Şease persoane au murit. Si sunt rănite. Mişcare în corpul diplomatic O primă mişcare făcută în personalul legaţiunilor noastre din streinătate cuprinde următoarele rechemări pe ziua de 1 Decembrie 1927: Iosef de Fay, secretar cl. I pe lângă legaţiunea României din Bruxelles; Frederic C. Nanu şi G. Cruţescu, secretari cl. I pe lângă legaţiunea României din Berlin. Gr. Gr. Constantinescu, secretar cl. II pe lângă legaţiunea României din Londra. Radu Guţarida, secretar cl. III pe lângă legaţiunea României din Berna. Mihail Stănescu, secretar cl. II pe lângă legaţiunea României din Budapesta. Eugeniu Lucasiewicz, secretar cl. II pe lângă legaţiunea României din Bruxelles. Mircea Babeş, secretar cl. III, pe lângă legaţiunea României din Varşovia. Mihail Adalbert-Blanche, secretar cl. III pe lângă legaţiunea României din Sofia. Dan Geblescu, secretar cl. III pe lângă legaţiunea României din Paris Emilian Gheorghe Berea, ataşat pe lângă legaţiunea României din Atena. Gh. V. Trifu şi Emanuel Timious, consuli generali cl. I pe lângă legaţiunea României din Berna. Dimitrie Taxălungă, vice-consul pe lângă consulatul României din Var- Varna. Alexandru-Jules Durbec şi Gr. Pantazi, vice-consul pe lângă legaţiunea României d -na. Virgil Papazi, cancelar cl. III, Emanuel Popeescu, cancelar cl. IV şi Aurelian Adamiu, cancelar cl. V, toţi trei pe lângă legaţiunea României din Budapesta. Mihai Saak, cancelar cl. VI pe lângă legaţiunea României din Praga. Ion Cârstiuc, cancelar cl. VI, pa lângă legaţiunea României din Sofia Tot pe ziua de 1 Decembrie încetează delegaţiunea d-lui Constantin Sassu din postul de al doilea delegat al guvernului român în serviciul pentru cercetarea arhivelor statului austriac. * D. Lucian Blaga este transferat pe ziua de 1 Noembrie 1927 din postul de ataşat de presă de la legaţiunea Română din Varşovia în aceiaşi calitate pe lângă legaţiunea română din Praga. •* D. Al. Telemaque, secretar cl. I în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Streine, se transferă pe ziua de 1 Decembrie 1927 în aceiaşi calitate pe lângă legaţiunea României din Bruxelles, şi d. Nicolae Gr. Dumitrescu, secretar de legaţie cl. III, idem în aceiaşi calitate pe lângă legaţiunea României din Berna. D. R. Uhrinovschi, secretar al delegaţiunea României în comisiunea de reparaţiuni de la Paris, este numit pe ziua de 1 Decembrie 1927 ataşat pe lângă legaţiunea României din Stockholm, D. Eug. Filotti, fost ataşat o presă la Praga a fost numită Centrala Ministerului de Extern pentru organizarea biuroului 4. presă. D. C. Râuleț a fost lăsat cu filmele. * # numai. Redăm, mai jos, un fragment numai din capitolul jalnic al alegerilor comunale. D-l Manoliu din com. Bârseşti, jud. Putna , prezentându-se să depună lista, după o sete de şicane, a avut să treacă prin următoarele în chiar localul primăriei din acea comună: „Venind şeful de post T. Ceapă, a început să dea oamenii afară din primărie, isbindu-i cu arma, spunându-i chiar notarului să plece din primărie. Văzând această samavolnicie, m’am dus la agenţia poştală să reclam d-lui pretor. Şeful de post nu m’a lăsat să vorbesc, spunându-ne, că atât eu cât şi primarul suntem arestaţi, punând zăvorul la uşă. Cu greutate am eşit în sala primăriei urmărit de jandarm care spunea că sunt arestat, isbind cu arma în stânga şi în dreapta, în oamenii ce erau acolo pentru a-i goni. A lovit până la sânge pe sătenii Angiei Cojocaru, Vasile Ştefănescu, Vasile A. Cojocaru etc., lovindumă şi pe mine cu arma în cap Văzându-mă ameninţat şi lovit pe indrept, am pus mâna pe arma, luându-i cartuşele din armă, pe care i-am restituit-o. Joi, 13 Octombrie, în urma reclamaţiei noastre, Parchetul delegă cu cercetarea pe d-l căpitan de jandarmi. Vineri 14 Octombrie, m-am prezentat la compania de jandarmi, împreună cu primarul comunei Dumitru S. Ignat, conform ordinului pentru cercetări. D-l căpitan ne-a comunicat că nu poate face cercetări până nu vine şeful de post şi actele dresate. In acea zi au fost aduşi în lanţuri la companie sătenii Vasile ştefănescu, Luca Popa Pavel şi Ştefan Mihai al II-lea bătuţi şi torturaţi de jandarmi şi ţinuţi închişi până Marţi seara. CUM AM FOST PUŞI IN LANŢURI Miercuri 19 Octombrie ne-am dus la companie cu primarul Dumitru S. Ignat, care în acest timp a fost înlocuit la Primărie cu o comisie interimară în frunte cu criminalul Ion Neagu. Am fost arestaţi, puşi în lanţuri (eu şi primarul Dumitru S. Ignat), puşi într’un furgon de la companie şi escortaţi de 12 jandarmi, ne-au scos pe direcţia opusă drumului normal la Bârseşti, în spre Dălhăuţi, direcţie cu totul opusă şi acolo ne-a lăsat în paza a trei jandarmi sub comanda jandarmului T. Ceapă din Bârseşti, cel care ne maltratase la depunerea listei. De acolo prin Pătăeşti-Odobeşti-Vidra ne ducea la Bârseşti când, In Vidra, d-l judecător Andronescu, văzând halul în care eram, a cerut jandarmilor actele de care suntem însoţiţi. Constatând că nu există nici un act şi vorbind şi d-lui Prim-procuror dacă este vreun mandat contra noastră, la care i s’a răspuns că nu e nimic, a cerut jandarmului T. Ceapă şi celorlalţi să ne deie drumul din lanţuri. Jandarmul a răspuns că nu are cheia dela cătuşe, care e la companie; s’a adus o pilă şi a tăiat cătuşele cu care eram legaţi, punându-ne astfel in libertate. Lanţurile s’au confiscat de către d-l judecător. Faţă la acestea erau Matei Buşilă învăţător, Gavrilă Roşea comerciant, advocatul Balaş Vidra. Vasile Corneliu Vidra, revizor, Bâcescu şi sute de oameni. C. T. MANOLIU O încercare de excochere l a Minsterul pe f.n°nde FABRICATOR DE ORDONANŢE Ministerul de finanţe era să cadă victimă unei excrocherii grosolane în următoarele împrejurări: ORDONANŢELE SUSPECTE Intr’una din zilele trecute s’a prezentat la casieria centrală a ministerului, un individ posesor a trei ordonanţe pe care vroia să le încaseze. Ordonanţele erau în valoare de: una a 85 mii lei şi două a câte 91 mii lei, în total 267 mii lei, ordonanţele erau emise pt numele I. Georgescu. Casierului i s’au părut suspecte ordonanţele şi a cerut posesorului lor tmp ca să le verifice. FRICA DE VERIFICARE Cum a auzit de verificare individul a luat-o la fugă şi n’a mai venit după rezultat. In schimb poliţia îl caută de zor CE-a constatat verificarea Verificându-se ordonanţele s-a constatat că ele erau complect falsificate. Ordinul de plată era făcut pentru achitarea preţului de întreţinere a unui imobil şi măsurătoarea unor moşii. Toate datele şi iscăliturile erau falsificate. Autorităţile au fost sezizate şi e probabil ca autorul să fi fost prins deoarece dosarul a fost înaintat parchetului. Ministerul promite un comunicat. ■Wks Solemnitatea deschiderii crsurior la şcoala de agricutură de la Herăstrău Eri dimineaţă, a avut loc solemnitatea deschiderei cursurilor şcoalei superioare de agricultură de la Herăstrău. După oficierea serviciului divin de profesor Ionescu-Siseşti a ţinut o cuvântare de deschidere. D-sa a făcut istoricul acestei şcoli care împlineşte anul acesta trei sferturi de veac de la înfiinţare. Aduce omagii corpului profesoral pntru sacrificiile făcute şi aminteşte figurile marilor profesori dispăruţi. Şcoala de la Herăstrău a fost întotdeauna centrul cel mai important de cultură agricolă din ţară , dând până acum 1000 de absolvenţi. D. C. Argetoianu, ministru al agriculturei, declară că va căuta să dea cea mai mare desvoltare posibilă azi învăţământului nostru agricol. învăţământul agricol este focarul de unde iau naştere specialiştii. D. profesor Seidel şi-a deschis apoi interesantul d-sale curs de chimie agricolă. D-sa a arătat pe larg posibilităţile de sporire a producţiei pe cale exprimentală atât în străinătate cât şi la noi. La sfârşit s'a servit o gustare celor prezenţi.. . Rep.