Dreptatea, noiembrie 1927 (Anul 1, nr. 14-38)

1927-11-02 / nr. 14

(Urmare din pag. I-a) Ce creden că face Frink Alex. o­ Mândit la doi ani „robie grea1'? Trece in Ardeal, se numeşte Frdn­­cu Alex şi e magistrat adică autori­­tate ce nu trebue nici măcar bănuită întocmai ca femeia cezarului. Şi şeful direct al domnului Frdncu Alex, provenit din „robia grea*' e chiar d. Pope sau apărătorul de orice ocazie al prestigiului magistraturii. Judece, oricine, s. d. CĂTĂLIN Al 6­ea congres de oto-r no-larigolog­e ZIUA A II-a Şedinţa de dimineaţa Duminică au continuat desbateri­­le congresului medicilor specialişti în oto-rino-laringologie, sub preşi­­denţia d.lui prof. dr. Predescu-Rion Au făcut comunicări de laringo,la­ringologie d-nii : D. prof. Predescu-Rion despre : ,,Laringita tuberculoasă ca afecţiune vindecabila în majoritatea cazuri­lor“. D. dr. Suciu Sibianu (Braşov) des­pre: „Tehirghiolul şi vegetaţiunile adenoide“. D-nii d-nn G. Brătăşanu şi C. An­­dreescu despre : ,,Asfixie In urma reacţiei Herxhaimer într'un caz de gomă laringiană**. D-nii dr. Ţeţu şi Buzoeanu des­pre : ,,Polip mucos naso-faringian la un copil de 10 ani“. D. dr. I. revin despre: „Roentgente­rapia în cancerul endolaringian“, D. dr. Popa despre : „Tratamentul fibromului naso-faringian prin dia­­temm­e“, D. dr. Nasta despre: ,,Tratamen­tul cicatricelor endo-laringiene“. In discuţia acestor comunicări au luat cuvântul d-niii : Predescu-Rim­on, Orăscu, Daraban, Tempea, Ţeţu, Vasiliu,­­Weissbuch, Meyersohn şi alţii. ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZA Se deschide la orele 3 şi jum. D-nii d-ni. docent Tempea şi Cos­­tiniu-junior depun raportul privi­­tor la sifilisul urechii. Fac comunicări de rinologie d-nii l Dr. Schlier (Brăila) despre „Conside­raţiuni practica asupra deviaţiei clo­psonului nasal, foliculitei nasale şi ippistaxisurilor prea profuze“, 3)-nii d-un docent Ţora şi Andrees­ca despre: ,,Tratamentul chirurgi­­ca al riiniei atrofice ozenoase“, D.nii d.rn Virgil Brătescu şi Virg Racoveanu despre: 1(Consideraţiuni asupra pansinuzitelor şi tratamen­­tul lor“ şi ,,Simpatectomia pericaro­­tidiană în ozena“. D. dr. Soru despre: ,,Ligatura temporară a ambelor carotide exter­ne în operaţiunea unui fibrom naso­faringan“. Ordinea de zi fiind consumată ingresul a fost închis. ............. + 9 ....έntrunirea foştilor lup­tători la Dămăroaia Duminică a avut loc la Dămă­roaia o întrunire a „Uniunei Naţio­nale a Foştilor Luptători“ pentru împroprietărită de acolo. D-l Dr. Virgil Serdaru, preşedin­tele U .N. A. L. a arătat că doreşte să-şi dea întreaga contribuţie de muncă la Dămăroaia pentru ca să se vadă că perseverenţa ce a avut până la înfăptuirea împroprietări­re­ a fost utilă creind un orăşel frumos şi higienic al foştilor lup­tători. Arată că nu ,,Uniunea“ nu face par­celările, lucrări edilitare sau pu­neri în posesie, ci Primăria Capita­lei, care este răspunzătoare de ori­ce reclamaţie eventuală. Declară că In primăvară U. N. A. L. va construi pentru I. L un număr important de case şi că până atunci va lucra de acord cu facto­rii oficiali pentru amenajarea Dă­­măroaiei. D-l Malaescu a expus care sunt dorinţele pe cari le au cei împro­prietăriţi acolo. D-l Achimescu a expus oferta pe care un grup financiar candaian a adus-o pentru finanţarea de con­strucţii. D-l Crăciun spune că înfăptuirea celor necesare la Dămăroaia se poa­te face numai prin U. N. A. L. care prin puterea sa numerică pe toată ţara, va putea impune dreptele re­vendicări. întrunirea s'a sfârşit la orele II a. a. Continuare din pag. l­a) „Vei lucra cinci sau cinci zile şi jumătate iar în ziua a şeasea şi a şoaptea te vei odihni“. Şi pe bună dreptate! Precum pe bună dreptate lucrătorii englezi au fost cei dintâi cari au cerut re­ducerea orelor de muncă — con­sideraţi şi „problema minieră“ din Anglia zilelor noastre! De ce? Pen­tru că ş­apte ore de muncă con­sumă puterile cu mult mai mult în Marea Britanie decât ori­unde aiurea. Deci ca şi în cazul Robinsonu­­lui nostru de pe Saturn, tocmai vi­tregia climatului britanic a făcut pe Englez să simplifice efortul cât mai mult posibil. Bunăoară la expoziţia din Wem­bley, cumperi de la pavilionul zia­rului Times reproduceri după nu­mere de acum o sută de ani ale marelui cotidian. Plăteşti cei şase penny şi ţi se dă coală mare de hârtie pe care-ţi scrii numele şi adresa. A doua zi primeşti un pachet cu adresa scrisă de propria-ţi mână şi te întrebi dacă nu visezi sau dacă nu cumva­ — ca fata bătrână din schiţa lui Gorki — îţi trimeţi ţie însuţi scrisori şi pachete sentimen­tale. Căci ai uitat că în ajun ţi-ai scris numele şi strada pe foaia de hârtie din pavilionul de la Wembley. Hârtia fusese menită să slujea­scă la împachetarea copiilor dinT­­­mes pe care le cumpărase şi cu o zi înainte. într’un astfel de caz cei mai mulţi continentali ar ţinea un re­gistru în care ar intra numele cum­părătorului. A doua zi, sau mai târziu poate, cineva ar trebui să se ostenească să caute catastiful, să-l deschidă, şi să găsească — cu sau fără ajutorul ochelarilor— pagina şi rândul cu numele tău. Apoi să ia o coală de hârtie şi să-ţi copie­ze adresa. Iroseală de timp, de hâr­tie, de scris, de energie vizuală! Englezul „simplifică fracţiunea" sau am putea zice „retează coada câinelui dintr’o dată “. Noi conti­nentalii suntem în stare să tăiem coada lui Grivei în raţe, „ca să nu-l doară...“ . .....Ia seama cu cine-ţi cheltu­eşti suflarea! Sunt în lume oameni inconvincibili. Eu nu-mi obosesc plămânii cu dânşii de-a surda. N'aşi vrea să-mi amintesc de ei în ajunul morţii şi să-mi reproşez că dacă nu mi-aşi fi cheltuit res- Duaţia de a surda cu cutare sau cutare aşi fi putut să mai trăesc o zi, o săptămână sau câteva luni ntai mult. Nu-ţi irosi plămânii za­darnici „Aşa-mi vorbea o doamnă într’un boarding-house londonez. Şi câtă înţelepciune practică în cuvintele ei! Şi gândiţi-vă şi la a­­dagiul practic al d-rului Johnson: „Niciun om cu scaun la minte n’a petrecut o singură oră de nesomn chinuit de gândul obşteştei nefe­riciri a omenirii. îfc Voi sfârşi această „teoremă cu corolarele“ ei printr’un fapt citit într’un ziar, un fapt în legătură cu călătoria în America a fizicia­nului Oliver Lodge. Fiind asediat de o groază de interview-işti, el se hotăra să le închidă uşa. Insă aceştia nu se dădură bătuţi. Daţi afară pe uşe ei căutară să in­tre în camera lui pe firul telefo­nic. Dar cum Sir Oliver Lodge vo­ia cu orice preţ să fie lăsat în pace el se apără în chipul următor: De câte ori voia să pună capăt unei convorbiri telefonice fără de rost el lua recipientul şi-l fixa în gura transmiţătorului, aşa că vor­bitorul se trezea că-şi grăia sie în­suşi. Nu-i foarte practic? Şi... nu-i foarte English­ ? Pino de MI­RAND­OL 4 întrunirile chiriaşilor IN STR. BLANARI ŞI IN CAR­­TIERUL MOŞILOR CHIRIAŞII CER MAXIMALIZAREA CHIRIILOR Duminică au avut loc două întru­niri ale chiriaşilor. Prima de dimi­neaţă la sediul Asociaţiei funcţiona­rilor comerciali, din str. Blănari. A prezidat d. dr. T. Simionescu. Au luat cuvântul d-nii T. Ionescu, S. Oroviceanu, Nicolau, pensionar, care au arătat că criza locuinţelor e­­xistă cu toate biletele de închiriat ce se văd în Capitală. Ceea ce s-a con­struit în Capitală sunt apartamente de lux inaccesibile pentru masa chi­riaşilor nevoiaşi. Nu de apartamente de lux este nevoie ci de locuinţe po­pulare, a căror chirie să fie în raport cu veniturile celor mulţi. D. R. MAGDER, avocat, arată că e­­fectele legii Cudalbu nu s-au produs încă, evacuările ce s'au făcut de Sft. Dumitru nu sunt a celor cari au ve­nit de 400.000 lei, fiindcă aceştia au fost evacuaţi încă sub imperiul legii Mârzescu. Evacuările sunt tot a ce­lor nevoiaşi cari au fost aruncaţi pradă speculei. Chiriaşii trebue să lupte pentru prelungirea contractelor şi maximalizarea chiriilor. A doua întrunire s-a ţinut în car­tierul Moşilor în localul de la Nr. 324. A prezidat d. B. Magder. Au vorbit d. Bănică Ionescu, Pressman, I. N. Vasilescu şi B. Magder. Oratorii au scos în evidenţă faptul că legea Cudalbu a fost combătută de reprezentanţii partidului de la pu­tere azi. Acest partid are datoria deci să se ţie de cuvânt şi să dea o lege de protecție pentru chiriaşi. m . ........................ ■ ■ al la S­idicatul muncitori­lor din Galaţi Din partea semnatarilor randu­rilor de mai jos primim urmă­­oarea scrisoare ! In seara zilei de 22 cor. agenţii de Siguranţă din localitate au venit la sediul Sindicatului din str. Griviţei 63, de unde au confiscat registrele şi corespondenţa Sindicatelor şi a bi­bliotecii, care funcţionează pe lângă sindicate. In acelaş timp au arestat pe cei aflaţi în sală, brusc fiind şi insultând în chiar localul sindicatului pe mun­citoarea Şeva Şarupscaia, care veni­se a-şi lua cărţi din bibliotecă. Duşi la Siguranţă, trei dintre noi au fost bătuţi în mod barbar. După o deţinere de 24 ore, 11 din­tre cei arestaţi au fost puşi în liber­tate, iar doi sunt menţinuţi în stare de arest la Prefectura Poliţiei, în con­diţiuni primejdioase pentru sănăta­tea lor. Intre borfaşi şi prostituate bolnava de sifilis, întrucât în potriva celor arestaţi, nu s-a putut dovedi nimic, deţinerea lor construe un act ilegal. In potriva acestor ilegalităţi şi şi­­canări ridicăm glasul nostru protes­tând şi Înfierând toate abuzurile În­dreptate în potriva clasei muncitoa­re. Tot­odată facem apel la intelec­tuali să ridice glasul lor protestând în potriva tuturor abuzurilor săvâr­şite în potriva acelora care nu au nici o vină şi care nu se pot apăra, decât numai cu sprijinul acelora ce mai simt omeneşte. Primiţi d-le Director, deosebitul nostru respect. C. Neniţă, D. Petrov, C. Popălău, Dumitru Ghicuş, B. Mihailovici, D. C. Ciobanu, Manole Teodorescu, Ra­­chmil Waisman. Un pe­lrinaj la mor­mântul poetului Th. Niculuţă Duminică 30 crt. orele 3 p. m. a a avut loc un pelerinaj la cimitirul Belu, unde se află mormântul poe­tului D. Th. Niculuţă, care a fost comemorat de către sindicatul lu­crătorilor în piele. D. N. Valeu a vorbit despre viaţa şi opera poetului, evidenţând fap­tele dispărutului, îndeamnă tinere­tul să urmeze pilda celui care acum 24 ani şi-a dat sfârşitul. Au mai vorbit A. Moloman şi Pavel Damian. Pelerinajul s-a ter­minat la orele 5 p. m. S-au cântat cântece muncitoreşti. Mişcarea culturală şi artistica Romani­ierul spaniol Falgairolle despre situaţia poi­tică a Spaniei Marele romancier spaniol Adol­phe Falgairolle, care a vizitat cu o­­cazia congresului presei latine, Ro­mânia, restabilit în Franţa, trimi­te ziarului nostru, ca răspuns şi prin schimb de informaţiuni urmă­toarele rânduri : ,Situaţia politică a Spaniei este asemenea celei a unui pom altoit, in momentul în care i s-au ridicat feşile în care a fost înfăşurat. Nu ştiu dacă operaţia a reuşit. Primo de Rivera chemând un nou parla­ment nu s'a temut că va impune Spa­niei vederi înaintate, deosebite de po­litica tradiţională a Spaniei. In toa­te ţările se întâmplă un fenomen de primenire, de schimbare a oame­nil­or, a zeiior , cu stat mai mult în Spania. Cu popoarele meridionale însă e greu să şti dacă dorinţele lor de ei vor fi şi cele de azi. Puţine popoare au calităţi de pasiune şi de genero­­zitate, ca Spania. Spania e tare prin tinereţea unui popor agricul­tor, ca şi poporul român. Ii lipseş­te, e drept, experienţa războiului dar a cunoscut această experienţa înaintea tuturor, căci a plătit pri­mul tribut ambiţiilor anglo-saxone pierzând Cuba“. Pentru a lumina mai bine sensul acestor note, reamintim că d. Adol­phe Falgarolle, a fost împreună cu Blasco Ibanez, exilat din Spania, du­pă întronarea regimului de dictatu­ră al lui Primo de Rivera. CINEMATOGRAFIE Faţă de reacţiunea ce s'a produs in Europa împotriva filmului ame­rican, şi mai ales faţă de îmbună­tăţirea continuă a producţiei euro­pene, marile case americane încear­că cucerirea pieţelor europene­­cum­părând sfili pentru a-şi putea plasa producţia. De aci svonul că First Naţional tratează In Anglia­ cu Pro­vincial Cinematograph Theatres de­ţinătoarea celor mai multe săli. FASCIZMUL ŞI POEZIA Poetul italian Achille Furlan, a fost condamnat la un an şi cinci lu­ni închisoare fiindcă a compus poe­me antifasciste care negăsind edi­tor, circulau din mână în mână în manuscris. Achille Furlan este în vârstă de 76 ani. TEATRUL NAŢIONAL Luni 31 Oct. Cyrano da Bergerac. Marţi 1 Noemb. Omul cu mărţoaga. Miercuri 2 Noemb. Păpuşele. Joi 3 Noemb. Matineu Comedia Fe­ricirii. Joi 3 Noemb. seara Omul cu măr­­ţoaga. Vineri 4 Noemb. Păpuşele. Sâmbătă 5 Noemb. Matineu Come­dia Fericirii. Sâmbătă 5 Noemb. seara Cyrano de Bergerac. Duminică 6 Noemb. matineu Omul cu mârţoaga. Duminică 6 Noemb. seara, Păpu­­şele. Luni 7 Noemb. Omul cu Hârţoaga. * Astă seară Marţi 1 Noembrie, Teatrul Naţional reprezintă din nou „OMUL CU MÂRŢOAGA“, m­esa d-lui G. Ciprian care-şi con­tinuă seria atât de strălucit înce­pută jucându-se de fiecare dată cu Cassa închisă. In rolurile prin­cipale d-nele: Tantzi Bogdan, So­nia Cluceru, Olga Ţăranu și d-nii Sârbul, Calboreanu, Athanasescu, Mărculescu, Săvulescu, I. Manu, Orendy, Baldovin, Conabie, Ro­mano, Theo, etc. Piesa a fost pusă în scenă de d. V. Enescu. TEATRUL CARAGIALE Astă seară Marţi 1 Noembrie la Teatrul Caragiale se va da premiera piesei „Rataţii“ de H. R. Lenor­­mand. Piesa se joacă în 11 tablouri cu D-na Dida Solomon şi D-l Criti­co în rolurile prini­pale, alături D-nele M. Ignătescu, Suzana Mun­te, Elena Rada, C. Mihail etc. şi D-nii N. Chiriş, N. Matei G. Damian, C .Barcaroiu, M. Emilian, M. Gingu­lescu, etc. Direcţia de scenă o de­ţine d-l S. Eliad, iar decorurile sunt lucrate după machetele d-lui M. H. Maxy. UNIVERSITATEA UBERA CONFERINŢA D-LUI DEROBRA Universitatea liberă, ţinând sea­a­mă de aniversările ce se sărbătoresc în lumea ştiinţifică şi literară , do­rind pe de altă parte să documen­teze publicul asupra subiectelor care interesează în acest moment ţara noastră, a alcătuit următorul program pentru toamana 1927 : 1. SPINOZZA, 7 Noembrie. Izvoa­rele filozofiei lui Spinozza, prof. Nae Ionescu ; 14 Noemb. Viaţa lui Spinozza, prof Marin Ştefănescu ; 21 şi 28 Noemb., Metoda şi concep­ţia metafizică a lui Spinozza, prof. I. Petrovici ; 5. Dec., Pasiunile la Spinozza, d-ra Alice Voinescu ; 12 Dec. Spinozzismul în filozofia contemporană, prof. Rădulescu-Mo­­tru. 2. DUNAREA ROMANEASCA. 8 Noemb. Individualitatea geografică, prof. S. Mehedinţi ; 16 Noemb. Populaţia riverană Em. Bucuţă ; 23 Noemb., Consideraţiuni biologice, dr. Gh Zotta ; 30 Noemb.. Conside-3. CREATORI DE ŞTIINŢA, lîn raţiuni politice şi juridice, prof. M. Djuvara. Noemb., Newton, prof Gh. Ţiteica; 19 Noemb., Volta, prof J. G. Pones­­cu ; 62 Noemb., Laplace, prof. I­. Sergescu; 3. Dec., Ampere, prof. A. Maior; 10 Dec. Berthelot, prof. G. G. Longinescu , 17 Dec., Poincaré, prof. O. Onicescu. Conferinţele se vor ţine în sala fundaţiei Universitare Carol I la o­­rele 6 d­a., în zilele respective. A­­bonameritul costă 100 lei şi se gă­seşte la magazinul „Furnica", Calea Victoriei ,57 (sub Hotel Splendid). Biletele se găsesc şi la Fundaţia Ca­rol I, în ziua conferinţei. Studenţii şi elevii au intrarea liberă. Lamentabila exhibiţie oratori­­cească de Vinerea trecută a d-lui Maurice De­lobra, a fost primită de presă cu indignarea bine me­ritată. E singura constatare care se impune după „conferinţa” ro­mancierului companiei de wagons­­lits, al palace-urilor internaţionale şi al amorului cosmopolit, cum singur spune. Altă impresie nici n­’a reuşit să lase parizianul autor al aventurilor logice şi ilogice, a­vuabile şi inavuabile. De aceea nici nu ne vom ocupa prea mult de pretinsa-i conferinţă Ceea ce vom face însă, este altceva Acest altceva nu priveşte pe d. Dekobra, dar pe cei cari lau adus să „conferenţieze”. Chestiunea care se pune este aceea a ţinutei culturale pe care înţelege s-o adop­te ,,Fundaţia culturală Principele Car­ol”, care importează „literaţi" de categoria autorului ,,Madonei din tren”. Mai precis, se pune chestiunea dacă „Fundaţia" în­ţelege să facă impresariat pur şi simplu, aducând numere ,,de suc­ces”— ca la „music-hall",— fără să ţină seama de îndatoririle pe cari le are prin statut, prin însuşi ros­tul existenţei sale ? Ne închipuim că cei cari alcă­­tuesc programele „Fundaţiei“ sunt în măsură să selecţioneze valorile pe cari le exhibează la tribuna Ateneului. Şi iarăşi, ne închipuim că cei de la Fundaţie nu pot ur­mări, ca orice impresariu particu­lar, pur şi simplu câştiguri bă­neşti. Şi atunci, dacă Doamne, cum să ne explicăm „importul“ lui De­kobra ? Oare în toată lumea lite­rară pariziană nu se găsea un alt conferenţiar mai serios decât a­­cesta dispus să vorbească la Ate­neu sub auspiciile ,,Fundaţiei Prin apele Carol" ? Sperăm că cel puţin pe viitor a­­ceasta instituție nu-şi va mai acorda titlu şi auspiciile oricui şi că va patrona numai reale manifestări de arta. .. Cronica judiciara AVOCAT ULTRAGIAT Cu ocazia unui proces, după eşi­rea din sala de şedinţă, d-na Enescu a spus d-lui­­avocat Osvald Teodo­reanu, că este necuvincios. Faptul acesta a determinat pe d­l Teodoreanu să dea In judecată pe numita d-nă, pentru ultraj. La ju­decătorie inculpata fusese condam­nată la o zi Închisoare. Eri s-a judecat de tribunalul Ilfov sec. I c. c. apelul d-nei Enescu. Tribunalul a admis în parte ape­lul achitând-o de închisoare dar condamnând-o la 5.000 lei amendă și 5.000 lei despăgubiri civile, sta­bilind astfel că un avocat poate fi ultragiat şi în afară de şedinţă pen­tru actele în legătură cu procesul predat. FALSIFICATOR DE DIPLOME Tudor Mincu, pe când era secretar la liceul „Urarea“ din Focşani, şi-a făcut o diplomă falsă de absolvirea liceului şi una de şapte clase. Cu ajutorul diplomei s-a înscris apoi la facultatea de drept şi a obţinut dreptul de a urma şcoala de ofiţeri de rezervă. Cu certificatul de şapte clase s-a înscris la liceul ,,Sf. Petru şi Pa­vel“ din Ploeşti, pentru clasa VIII-a unde a şi dat un examen parţial, cu care ocazie a şi fost descoperit falsul. In faţa cap. 7 de instrucţie, care cerceteză cazul, fasificatorul a re­­cunoscut pe ziua de ori, vina sa. S-a dispus punerea sa sub pază. DREPTATE.» Câmpul Muncii ÎNTRUNIRE La Buşteni a avut loc Sâmbătă seara, o întrunire a muncitorilor de la fabrica de hârtie din locali­tate. Din partea centrului a parti­cipat d-l Gh. Stroe. S-a hotărît o in­tervenţie la ministerul muncei pen­tru a pune capăt concedierei mun­citorilor organizaţi. Confederaţia generală a muncii a şi preparat actele necesare pentru a da în judecată fabrica, pentru a­­ceste motive în baza art 53 din le­gea sindicatelor profesionale. INTERVENŢII O delegare a lucrătorilor de la fa­brica de hârtie din Câmpu-Lung, în frunte cu d-l Mitică Niculescu, din partea centrului, s’a prezentat la ministerul muncei cerând delegarea unui inspector în vederea tratative­lor încheerei unui nou contract co­lectiv de muncă. DELA SINDICATE La Timişoara a avut loc Duminică adunarea generală a delegaţilor tu­turor sindicatelor din Banat. S’a discutat problema gravă a şomaju­lui, proectul codului muncei şi ches­tiuni de organizare profesională. Sindicatul cizmarilor a ţinut a­­seară o şedinţă de breslă, discutând situaţia lucrătorilor din industria pielăriei, ce pare a intra şi ea în criză. * Sindicatul constructorilor vor ţi­ne Miercuri seara şedinţă de breslă. * Balul sec. „Sportul Muncitoresc”, ce a avut loc la „Dacia“. Sâmbătă seara, a avut un desăvârşit succes. ŞTIRI EXTERNE La Riga a avut loc o conferinţă a muncitorilor refugiaţi din Lituania. S-a redactat un apel către mun­citori şi opinia publică mondială, în care se arată teroarea fascită din Lituania. La­ ordinea de zi a conferinţei in­ternaţionale a muncei ce va avea loc la Geneva, este şi chestiunea pre­venirei accidentelor de muncă. * La 12 octombrie erau înscrişi la oficiu de muncă din Anglia 1.052 600 muncitori şomeri, adică 199.324 şo­meri mai puţin ca anul trecut la a­­ceiaș dată. * . * ST B 41 In ziua de 0 Noembrie se va ţine la Mediaş un târg şi o expoziţie de vite de prăsilă din rasa „Siemen­­thal“. De asemenea se va ţine, la 8 Noembrie un târg de vite la Sighe­­tul Maramureşului. Vor fi expuse vite din rasa „Algon“. . Duminică s-a deschis în comuna Sibiel (jud. Sibiu) o expoziţie de fructe, sub patronajul camerei a­­gricole locale. D. dr. Titu Ionescu, directorul general al asistenţii sociale, a ins­pectat următoarele aşezăminte de ocrotire şi asistenţă: azilul de orbi din Ungh­eni, căminul medicinişti­­lor din Iaşi, centrul de ocrotire al copiilor din Chişinău, colonia de muncă din Taraclia (jud. Tighina) şi preventoriul de tuberculoză pen­tru copii de la Erbiceni (jud. Iaşi). Preotul Emil Hogaş a fost numit director la gimanziul din Nicoreşti (jud. Tecuci).­­ Societatea „Tinerimea Română" a oferit ministerului instrucţiunii o sală din localul noului ei palat, pentu a se putea instala o cantină studenţească la care să ia masa 500 de studenţi. D-ra Maria Pavlov a fost numită profesoară suplinitoare pentru lim­ba română la şcoala profesională de fete din Huşi. Duminică s-a inaugurat şcoala co­mercială din Mihăileni (jud. Doro­­hoi). Şcoala se va numi: „Dr. C. An­­gelescu“. Eri a început, la ministerul să­nătăţii concursul pentru ocuparea postului de medic primar chirurg la spitalul din Constanţa. Joi se întruneşte, la ministerul sănătăţii, comisia medico-legală sub preşidenţia d-lui dr. Vişoianu, Minoviei, iar Sâmbătă comisia su­perioară de higienă industrială, sub preşidenţia d-lui dr. Visoianu, secretar general. Ministerul instrucţiunii a autori­zat funcţionarea a două şcoale pri­mare particulare ale comunităţii is­­raelite din Brăila. Ambele şcoli — una de fete şi una de băeţi — vor avea programa statului, iar limba de predare va fi cea română. Şcoala de fete se nu­meşte : „Zon Clara Baroneasă de Hirsch“, iar cea de băeţi: „Abra­ham şi David Schwartzman“. Vineri şi Sâmbătă, orele 6 d. a., se va întruni consiliul de admini­straţie al pescăriilor statului. Consiliul judeţean al jud. Vlaşca fiind dizolvat, o nouă alegere va avea loc în ziua de 20 Noembrie a. c . Roma, 31. (Rador). In gara Baris, s’a ciocnit un tren de marfă cu un tren de pasageri. Şea­se persoane au murit. Si sunt rănite. Mişcare în corpul diplomatic O primă mişcare făcută în perso­nalul legaţiunilor noastre din strei­­nătate cuprinde următoarele reche­mări pe ziua de 1 Decembrie 1927: Iosef de Fay, secretar cl. I pe lân­gă legaţi­unea României din Bruxel­les; Frederic C. Nanu şi G. Cruţescu, secretari cl. I pe lângă legaţiunea României din Berlin. Gr. Gr. Constantinescu, secretar cl. II pe lângă legaţiunea României din Londra. Radu Guţarida, secretar cl. III pe lângă legaţiunea României din Ber­na. Mihail Stănescu, secretar cl. II pe lângă legaţiunea României din Bu­dapesta. Eugeniu Lucasiewicz, secretar cl. II pe lângă legaţiunea României din Bruxelles. Mircea Babeş, secretar cl. III, pe lângă legaţiunea României din Var­şovia. Mihail Adalbert-Blanche, secretar cl. III pe lângă legaţiunea Româ­niei din Sofia. Dan Geblescu, secretar cl. III pe lângă legaţiunea României din Paris Emilian Gheorghe­ Berea, ataşat pe lângă legaţiunea României din Ate­na. Gh. V. Trifu şi Emanuel Timious, consuli generali cl. I pe lângă lega­ţiunea României din Berna. Dimitrie Taxălungă, vice-consul pe lângă consulatul României din Var- Varna. Alexandru-Jules Durbec şi Gr. Pantazi, vice-consul p­e lângă lega­ţiunea României d -na. Virgil Papazi, cancelar cl. III, E­­manuel Popeescu, cancelar cl. IV şi Aurelian Adamiu, cancelar cl. V, toţi trei pe lângă legaţiunea Româ­niei din Budapesta. Mihai Saak, cancelar cl. VI pe lân­gă legaţiunea României din Praga. Ion Cârstiuc, cancelar cl. VI, pa lângă legaţiunea României din Sofia Tot pe ziua de 1 Decembrie înce­tează delegaţiunea d-lui Constantin Sassu din postul de al doilea dele­gat al guvernului român în serviciul pentru cercetarea arhivelor statului austriac. * D. Lucian Blaga este transferat pe ziua de 1 Noembrie 1927 din pos­­tul de ataşat de presă de la lega­ţiunea Română din Varşovia în a­­ceiaşi calitate pe lângă legaţiunea română din Praga. •­* D. Al. Telemaque, secretar cl. I în administraţia centrală a Ministeru­lui Afacerilor Streine, se transferă pe ziua de 1 Decembrie 1927 în ace­­iaşi calitate pe lângă legaţiunea Ro­mâniei din Bruxelles, şi d. Nicolae Gr. Dumitrescu, secretar de legaţie cl. III, idem în aceiaşi calitate pe lângă legaţiunea României din Ber­na. D. R. Uhrinovschi, secretar al de­­legaţiunea României în comisiunea de reparaţiuni de la Paris, este nu­mit pe ziua de 1 Decembrie 1927 ata­şat pe lângă legaţiunea României din Stockholm, D. Eug. Filotti, fost ataşat o presă la Praga a fost numit­ă Centrala Ministerului de Extern pentru organizarea biuroului 4. presă. D. C. Râuleț a fost lăsat cu filmele. * # numai. Redăm, mai jos, un fragment numai din capitolul jalnic al ale­gerilor comunale. D-l Manoliu din com. Bârseşti, jud. Putna , prezentându-se să depună lista, după o sete de şi­cane, a avut să treacă prin urmă­toarele în chiar localul primăriei din acea comună: „Venind şeful de post T. Ceapă, a început să dea oamenii afară din primărie, isbindu-i cu arma, spunându-i chiar notarului să plece din primărie. Văzând acea­stă samavolnicie, m’am dus la a­­genţia poştală să reclam d-lui pre­tor. Şeful de post nu m’a lăsat să vorbesc, spunându-ne, că atât eu cât şi primarul suntem arestaţi, punând zăvorul la uşă. Cu greu­tate am eşit în sala primăriei ur­mărit de jandarm care spunea că sunt arestat, isbind cu arma în stânga şi în dreapta, în oamenii ce erau acolo pentru a-i goni. A lovit până la sânge pe sătenii An­gi­ei Cojocaru, Vasile Ştefănescu, Vasile A. Cojocaru etc., lovindu­­mă şi pe mine cu arma în cap Văzându-mă ameninţat şi lovit pe indrept, am pus mâna pe arma, luându-i cartuşele din armă, pe care i-am restituit-o. Joi, 13 Octombrie, în urma re­­clamaţiei noastre, Parchetul dele­gă cu cercetarea pe d-l căpitan de jandarmi. Vineri 14 Octombrie, m-am pre­zentat la compania de jandarmi, împreună cu primarul comunei Dumitru S. Ignat, conform ordi­nului pentru cercetări. D-l căpitan ne-a comunicat că nu poate face cercetări până nu vine şeful de post şi actele dre­sate. In acea zi au fost aduşi în lanţuri la companie sătenii Vasile ştefănescu, Luca Popa Pavel şi Ştefan Mihai al II-lea bătuţi şi torturaţi de jandarmi şi ţinuţi în­chişi până Marţi seara. CUM AM FOST PUŞI IN LANŢURI Miercuri 19 Octombrie ne-am dus la companie cu primarul Du­mitru S. Ignat, care în acest timp a fost înlocuit la Primărie cu o co­misie interimară în frunte cu cri­minalul Ion Neagu. Am fost ares­taţi, puşi în lanţuri (eu şi prima­rul Dumitru S. Ignat), puşi în­­tr’un furgon de la companie şi es­cortaţi de 12 jandarmi, ne-au scos pe direcţia opusă drumului nor­mal la Bârseşti, în spre Dălhăuţi, direcţie cu totul opusă şi acolo ne-a lăsat în paza a trei jandarmi sub comanda jandarmului T. Cea­pă din Bârseşti, cel care ne mal­tratase la depunerea listei. De a­­colo prin Pătăeşti-Odobeşti-Vidra ne ducea la Bârseşti când, In Vi­dra, d-l judecător Andronescu, văzând halul în care eram, a cerut jandarmilor actele de care sun­tem însoţiţi. Constatând că nu există nici un act şi vorbind şi d-lui Prim-procuror dacă este vre­un mandat contra noastră, la care i s’a răspuns că nu e nimic, a ce­rut jandarmului T. Ceapă şi celor­lalţi să ne deie drumul din lan­ţuri. Jandarmul a răspuns că nu are cheia dela cătuşe, care e la companie; s’a adus o pilă şi a tăiat cătuşele cu care eram legaţi, pu­­nându-ne astfel in libertate. Lan­ţurile s’au confiscat de către d-l judecător. Faţă la acestea erau Matei Buşilă învăţător, Gavrilă Roşea comerciant, advocatul Ba­laş Vidra. Vasile Corneliu Vidra, revizor, Bâcescu şi sute de oa­meni. C. T. MANOLIU O încercare de ex­­c­ocher­e l a Min­s­­terul pe f.n°nde FABRICATOR DE ORDONANŢE Ministerul de finanţe era să cadă victimă unei excrocherii grosolane în următoarele împrejurări: ORDONANŢELE SUSPECTE Intr’una din zilele trecute s’a pre­zentat la casieria centrală a mini­sterului, un individ posesor a trei ordonanţe pe care vroia să le înca­seze. Ordonanţele erau în valoare de: una a 85 mii lei şi două a câte 91 mii lei, în total 267 mii lei, or­donanţele erau emise pt numele I. Georgescu. Casierului i s’au părut suspecte ordonanţele şi a cerut posesorului lor tmp ca să le verifice. FRICA DE VERIFICARE Cum a auzit de verificare indivi­dul a luat-o la fugă şi n’a mai ve­nit după rezultat. In schimb poliţia îl caută de zor CE-a constatat verifi­carea Verificându-se ordonanţele s-a constatat că ele erau complect fal­sificate. Ordinul de plată era făcut pen­tru achitarea­ preţului de întreţine­re a unui imobil şi măsurătoarea unor moşii. Toate datele şi iscăliturile erau falsificate. Autorităţile au fost sezizate şi e probabil ca autorul să fi fost prins deoarece dosarul a fost înaintat parchetului. Ministerul promite un comu­nicat. ■Wks Solemnitatea deschiderii c­rsur­ior la şcoala de agric­utură de la Herăstrău Eri dimineaţă, a avut loc solem­nitatea deschiderei cursurilor şcoalei superioare de agricultură de la Herăstrău. După oficierea serviciului divin de profesor Ionescu-Siseşti a ţinut o cuvântare de deschidere. D-sa a făcut istoricul acestei şcoli care împlineşte anul acesta trei sfertu­ri de veac de la înfiinţare. Aduce omagii corpului profeso­ral pntru sacrificiile făcute şi aminteşte figurile marilor profe­sori dispăruţi. Şcoala de la Herăstrău a fost în­totdeauna centrul cel mai impor­tant de cultură agricolă din ţară , dând până acum 1000 de absol­venţi. D. C. Argetoianu, ministru al agriculturei, declară că va căuta să dea cea mai mare desvoltare posibilă azi învăţământului nos­tru agricol. învăţământul agricol este foca­rul de unde iau naştere specia­­liştii. D. profesor Seidel şi-a deschis apoi interesantul d-sale curs de chimie agricolă. D-sa a arătat pe larg posibilităţile de sporire a producţiei pe cale exprimentală atât în străinătate cât şi la noi. La sfârşit s'a servit o gustare celor prezenţi.. . Rep.

Next