Dreptatea, noiembrie 1927 (Anul 1, nr. 14-38)

1927-11-25 / nr. 34

Su­ferinţelâ românilor din Dej (Continuare din paff. l-a) 5 timp de câţiva ani s’au luptat unii contra celorlalţi. Din lupta a­­ceasta dată îji surdină în a cărei ecouri au ajuns şi s’au restrâns şi la suprafaţă, cum era şi firesc au profitat, duşmanii credinţei noas­tre, ce pândeau cu lăcomie mo­mentul ca să poată pescui în apa tulbure. Că n’au ajuns decât la re­zultate neînsemnate, se datoreşte înţelepciunei conducătorilor popo­rului, cari văzând primejdia ce ameninţă cele mai scumpe comori ale naţiunii române: limba şi le­gea, au pus la o parte orice ambiţie deşartă şi resentiment personal, unindu-şi forţele împotriva inimi­cului comun. In acelaş timp, pen­tru a se evita orice conflict între românii de cele două confesiuni, credincioşii ortodocşi şi-au cons­truit şi ei o bisericuţă din scân­duri în grădina unui credincios. Biserica veche & greco-catolicilor a servit până la 1896, iar a orto­docşilor până la 1902 când apoi a­­mândouă confesiunile şi-au zidit frumoasele biserici de astăzi, cam­ anii trecuţi au fost renovate şi pre­văzute cu lumnă electrică. N. BODEA DEI­A CURTEA CU JURAŢI în ziua de 5 Februarie 1922, Traian D. Spirescu, luându-se la ceartă cu proprietăreasa casei în care lo­cuia în comuna Ghirnogi, pentru faptul că acesta nu vroia să-i libere­ze casa, a fost nevoie de intervenţia­­vecinilor spre a aplana scandalul. Dar printre cei veniţi cu intenţia­­de a linişti lucrurile, se găsea şi Şte­fan Stan Tănase, fostul socru a lui Traian Spirescu, între cari era un vechi conflict, astfel că această oca­zie le-a dat prilejul să se ia intre ei la bătaie, în cursul căreia Traian Spirescu a lovit pe fostul său socru, cu o pereche de foarfeci în stomac, perforându-i intestinele. Ştefan Stan Tănase a şi încetat din viaţă a doua zi, iar fostul său ginere a fost tri­mis în faţa Curţii cu juraţi, care la judecat­ori. In urma pledoariilor d-lor avocaţi I. Zâne şi I. Bruker, juraţi au adus verdict negativ şi Curtea, l-a achitat. REINTREBUINŢAREA DE MARCI POŞTALE Ion Chilian având a expedia zil­nic mai multe colete prin poştă se înţelesese cu Tudor Chilian, funcţio­nar la poştă, însărcinat cu primirea corespondenţei, să francheze cores­pondenţa cu timbre deja întrebuin­ţate, iar câştigul realizat să şil îm­partă. Prinşi în flagrant­ delict numiţii au recunoscut complect faptele lor. Daţi în judecată, tribunalul Ilfov i-a condamnat la câte două luni închisoare şi zece mii lei des­păgubiri civile faţă de poştă. In con­tra acestei sentinţe cei condamnaţi au făcut apel ce s-a judecat la Curtea de apel sec. IlI-a. In urma conclu­ziilor puse de d-1 av. I. Cârjean, —BMP —M—— Judiciari Curtea a pronunțat ori achitarea de orice penalitate, hotărând că nu poa­te exista abuz de încredere fără o reclamație expresă a patronului pre­judiciat. PROCESUL DE MITA AL UNUI MEDIC DE PLASA Eri a început la Trib. Ilfov sec. III-a procesul d-lui dr. Virgil Du­­mitrescu, învinuit că pe când era medicul plasei Budeşti, ar fi luat bani de la săteni pentru a le libera diferite certificate. In şedinţa de eri au fost audiaţi martorii acuzărei. ARESTAREA UNOR PRECUPEŢI BĂTĂUŞI D-1 C-tin Rădulescu, funcţionar in ministerul de justiţie, fiind grav bă­tut de Nic. G. Ştefan şi Stoian Ştefa­­nov, precupeţi zarzavagii în piaţa Bibescu-Vodă, d-1 jud. Instructor Bre­zeanu a emis mandate de arestare contra agresorilor. -------------------------------------­ Un caz mortal de paralizie infantilă Serviciul sanitar al oraşului Bacău anunţă că în locali­tate s-a înregistrat un caz mor­tal de poliomielită la copila so­ţilor Aizia din str. Lecca No. 169, în etate d® 5 ani #■ D-l dr. Creier, medicul liceu­lui, constatând 2 cazuri de scarla­­tină printre elevi, a raportat di­recţiunii respective care la rândul său a dispus închiderea cursuri­lor pe timp de trei zile, cu înce­pere de azi. In acest timp se vor face desin­­fectările necesare. Cântau­ muncii CONGRESUL REGIONAL SINDICAL AL BUCOVINEI Duminică s‘a ţinut la Cernăuţi în Bala muzeului industrial, congresul regional al sindicatelor din Buco­vina. După ce s‘au discutat pe larg toate chestiunile in legătură cu viaţa­­sindicală în special şi în general, problemele muncitoreşti, s-a ales Următorul comitet regional, d-nii : Bedlo, Engler, Merling, Roth, Roz­­novan, Sachter, Trojor şi Timmet. Iar în comisia de control d-nii : Filder, Flasch, Gheiner, Kling şi Wachtel. DELA SOC „SPORTUL MUNCI­TORESC“ In ultima consfătuire a membri­lor acestei soc. au luat cuvântul d-nii Calu şi I. Pârvulescu, cari după ce au arătat frumoasa acti­vitate desfăşurată de soc. până in prezent, a anunţat că odată cu ve­nirea ernei şi deci încetarea jocu­rilor pe teren, soc. S. M. va orga­niza o serie de şezători culturale ce vor avea loc în fiecare .Vineri seara. CONFLICT DE MUNCA La Cluj lucrătorii brutali au ce­rut o majorare raţională, a actua­lelor lor salarii în proporţie cu creş­terea scumpetei. Tratativele conduse în acest scop între delegaţii munci­torilor şi acei ai patronilor sub pre­­şidenţia d-lui inspector dr. Ion Ki­­rilă, nedând nici un rezultat, mun­citorii au deferit acest conflict tri­bunalului respectiv în­ conformitate cu legea. UN ATELIER INSALUBRU "Atragem atenția organelor de control din ministerul muncii, că în curtea garajului „Noel“ din ca­lea Griviţei, se află o magazie de scânduri, a soc. „Clasic“, un care lucrează şi acum un timp de iarnă vre­o 15 lucrători şi 7 ucenici. Din cauza frigului toţi aceşti muncitori sunt expuşi să se îmbolnăvească. După câte ştim, există un regu­lament care prevede salubritatea a­­telierelor. Oare organele noastre de control, nici în centrul Capitalei nu pot să-l aplice ? DE LA SINDICATUL ALIMENTAŢIEI DIN BUCUREŞTI Comitetul sindicatului având man­datul adunărilor de breslă, de a În­fiinţa un birou de plasare pentru lu­crătorii ospătari, face cunoscut tu­turor lucrătorilor să nu se mai pla­seze decât prin acest oficiu care are aprobarea ministerului muncei, conform legei. Despre Infinţarea a­­cestui oficiu, care funcţionează gra­tuit, au fost inştinţaţi şi patronii. Comitetul sindicatului mai face cunoscut membrilor săi, că in con­formitate cu noul statut, care pre­vede ajutorare in caz de boală şi lipsă de lucru, să nu neglijeze plata regulată a cotelor spre a nu avea neplăceri la acordarea ajutoarelor. CONFERINŢA In ultima şedinţă de breslă a lu­crătorilor cizmari, d-l Stroe, a ţi­nut o conferinţă despre „Dezvolta­rea proprietatei. . BAL Sâmbătă, 26 Noembrie, va avea loc la Dacia un mare bal dat de I. M. S. E. R. (Urmare din pag. 1­ a) Logica construc­ției lui cere imperios o disciplină oarbă a tuturor elementelor care l compun — fiindcă fără această dis­ciplină păşim spre o inevitabilă ca­tastrofă. „A fi disciplinat înseamnă, în pri­mul rând, a şti să’ţi înfrânezi orice plăcere, orice dorinţă, orice gând, ce n'ar putea să contribuia­­scă ci, dimpotrivă, să stânjenească, înflorirea economică, ordinea şi si­guranţa Statului nostru. „Risipa banului este semnul cel mai evident al nedisciplinei, adică al dezord­inei individuale şi naţio­nale. „Banul agonisit de tine, este ba­nul ţării, căci acela ţară vine şi tot la ţară trebuie să se întoarcă­­­­prin bănci şi alte instituţii patrio­tice. „Când banul tău nu îndeplineşte această sfântă funcţiune, înseamnă că îi sustragi fie l» fructificare —s peritate naţională şi prosperitate nu (nu se poate fructificare fără pros­­ţională fără fructificare) — adică fum­ însuşi sângele naţiunii. „Astfel este jefuită Patria noastră de către toţi acei cari îi imobilizea­ză sângele — (banul) — în diverse cheltuieli şi obiecte inutile, cum de pildă — şi mai vârtos — obiectele de artă­„Dar pericolul cel mai mare stă în aceia că această boală a cheltuie­­lelor pentru luxuri, stricătoare unei ţări care cată să se înzdreveneze prin muncă şi economie , a atins şi pe bărbaţii de frunte ai neamu­lui nostru, cărora nu arareori li se încredinţează greaua sarcină de a mâna carul Statului spre bine şi progres. „Aceşti bărbaţi de seamă — (pe care în patriotismul meu îmi place a crede că suferă numai o trecă­toare rătăcire) — pretinde că Arta e un ce indispensabil pentru sufle­tul omenirii, cum bunăoară apa şi aerul pentru trupul ei... Mai susţin că in compania­ Artei spiritul omu­lui se subţiază şi se înalţă — şi că dacă i s’ar interzice astăzi rasei o­­n­eneşti orice înfruptare d­in Artă... rasa omenească s’ar rostogoli cu şapte mii de secole îndărăt, până la prima treaptă a sălbătăciunii. „De unde eu — auzind acestea— am tras concluzia că asemenea per­soane stăpânite de patima artelor ar trebui, numai­decât, puse sub inter­dicţie şi averea lor vărsată în tezau­rul Statului. „Deşi — mulţumesc lui Dumne­zeu — am trecut de şeasezeci de ierni, iar în cariera mea politică am avut cinstea de a fi adeseori Sfetni­cul Regelui — n’am simţit nici o­­dată nevoia să vieţuiesc în compa­nia artei şi, după câte constat, nu mi s’a întâmplat nici o nenorocire, nu m’am scufundat în adâncul vea­curilor întunecate şi nici n’am luat înfăţişarea spăimântătoare de uran­gutan... „Pentru mine — când fără voie m’am întâlnit cu ea — arta mi-a fost numai prilej de amare medi­­taţiuni. Am meditat anume aşa: Dacă Creatorul, în nemărginita lui bunătate, a înzestrat planeta noa­stră cu păduri verzi, cu câmpuri înflorite, cu privighetori cântătoa­­re, cu ape răcoroase şi limpezi, cu lună, cu soare şi cu femei al­be ca laptele — asta înseamnă că toate aceste frumuseţi numai pen­tru bucuria şi uzul nostru al oame­nilor le-a făcut, ca să ne folosim de ele după pofta inimii noastre, până ce n’om mai putea. „Ce nevoie are atunci omul să se îndepărteze dela minunile pe ca­re i le oferă Dumnezeu — şi să’şi întocmească el altele, care nici în­tr’un caz nu pot egala perfecţiu­nea celor divine? „Dece, bunăoară, cutare persoa­nă cu dare de mână, îşi cheltuie­şte banii cumpărând un tablou în care e zugrăvit răsăritul Soare­lui, când acea persoană, poate să vadă — dacă s’ar scula în fiecare zi de dimineaţă —i un adevărat ră­­sărit de soare? „Având tabloul în odaie nu mai simţi trebuinţa să te trezeşti în zorii zilei, ca să admiri pe fereastră cum astrul zilei se ridică pe cer— deci posesiunea tabloului te îndeam­nă la lene, iar lenea este una din cauzele capitale a scăderii produc­­ţiunii generale. „Dacă Dumnezeu a lăsat pe pă­mânt atâtea femei tinere şi nurlii, apoi de bună seamă că pentru om le-a lăsat, ca să se însoare legitim cu ele şi să facă copii pentru în­mulţirea neamului omenesc—după Scriptură. „Atunci de ce oare să-ţi întorci fata de la tovarăşa pe care ţi-o dă­ruieşte Ziditorul — ca să-ţi cumperi o muiere goală pictată pe pânză, care, agăţând-o deasupra patului tău, să te dedai singur la bucurii neîngăduite şi ruşinoase. „Deci, dară tablourile te îndeam­nă la trândăvie, dăunătoare pros­perităţii economice, şi la viciuri as­cunse, vătămătoare sănătăţii laie şi duşmană înmulţirii naţiunii noa­stre. „Tot astfel cu toate celelalte arte — născocite de duhul cel rău. ‘„Joia trecută am fost poftit de şef să asist la recepţionarea unui muzeu pe care prietenul nostru iSimu —­­iarăşi un om de seamă, dar fără raţiune) — l’a făcut danie Statului. „Atâta lume de familie bună, a­­tâţia miniştri, deputaţi, senatori şi generali — (de parcă era la solem­nitatea deschiderei Parlamentului) — atâtea discursuri, plus ceremo­nia decorării — (căci, Doamne, iau şi decorat pe bietul rătăcit!)— atâtea ceasuri lungi, cari puteau fi folosite în muncă serioasă pentru binele ţării, pierdute acolo,... atâta calabalâc şi bairam — pentru ce?... Ca să arăţi întregii lumi că tu, Stat ai fost onorat şi că te bucuri de gestul unui cetăţean, care, dac’aş fi fost eu Stat, l’aş fi închis la ba­lamuc — (ca să răzbun familia şi economia ţării pentru cele câteva sute de milioane îngropate acolo) — sau l’aş fi tradus în faţa Con­siliului de război pentru îndemn la trândăvie, la viituri scârboase şi la propagandă subversivă... „Da !... Fiindcă după acea ruşi­noasă sărbătoare, şeful, văzându­­­­ă întristat peste măsură, m’a luat la braţ şi fi pornit-o cu mine prin muzeul acela, ca să mă dis­treze... „La un moment dat — şi eu şi şeful — încremenirăm: un grup foarte numeros — (şi întrunirile in grupuri compacte sunt doar in­terzise !) — admira cu o suspectă voluptate un peisaj de seară, pe­ cerul căruia se înălţa, limpede şi impertinent... un crai nou ! 11... „Hotărât lucru , românimea şi-a pierdut bunul ei simţ tradiţional care, ferindu-l de anumite tenta­­ţiuni netrebnice, îi asigurau o li­nişte perpetuă şi o prosperitate jinduită de toţi vecinii • 4 • • t • i * £ • Transcriind aceste intime pa­gini de jurnal — (riguros autenti­ce) — şi împărtăşindu-le, pe acea­stă cale, cetitorilor mei — ştiu că săvârşesc o delaţiune, care, în alte timpuri, ar fi părut o monstruozi­tate morală. Astăzi fapta mea va trece — sunt sigur — nebăgată în seamă ca o banalitate cur N N. TONITZA CREPTATEA BURS­A 23 ISoembre 1927 Bursa în general nu prezintă interes afară de oarecare excep­­ţiuni. Devizele în progres de curs faţă de cele precedente: tendinţa Ab­ţi­unite staţionare afară de petroliferele indigene cari sunt slabe. Efectele susţinute îşi menţin fermă.­­ cursurile- LEUL la: EFECTE Londra 790.­Scrisuri 5% rurale 48,00—48,25 Paris 1575 „ „ urb. Buc.48,25—48,50 Zurich 3.20 „ „ urb. Iaşi 45,00—45,25 New-York 6.62 Rentă 5% 1916 57,00—57,50 # „ 1919 55,25—55,75 DEVIZE „ 1920 52,50-53,00 New-York 161.50—162.50 „ ,s 1922 47,00—47,25 Londra 792.00—793.— ACȚIUNI Paris 638— 6.40 Bancare Zurich 31.20— 31.30 Bruxelles 22.00— 2265Naţionala Rom. 5150—5200 Milano 8.87— 8.90Marmor. Blank & Co. 1180—1190 Berlin 38.70— 38.90Românească vechi 785—795 Viena 22­90— 23.—de Credit Român 875—890 Praga 4.80— 4­84Comercială Română 975—990 Budapesta 28.50— 28.75Comerțului Craiovan 975—1000 Varșovia 18.25-“ 19.—Generală a Țării Rom. 540—550 Belgrad 2.85— 2.90de Scont­a Rom. 360—370 Atena 2.30Agricolă 210—220 Minelor 425—435 MONT'-" r3CTIVE SOC. PETI­ȚI!­IFERE Dolari 16100—16150 Franci Francezi 6,48— 6,53Astra Română 3000—3050 Franci Elvețieni 31,20— 31,50Steaua Română 1425—1450 Franci Belgieni 4,50— 4,00 Tricordia 1400—1425 Lire Sterline 788,00—793,00Creditul Minier 1260—1270 Lire Italiene 8,95— 9,05Petrolul Românesc 925—950 Lire Otomane 89,00— 93,00Petrol Block 305—315 Mărci Germane 38,50— 39,00I. R. D. P. 560—570 Silingi Aus. 1 23,20— 23,30 diverși: : LATI Pengi 28,50— 28,75 Cor. Cehe 4,75— 4,85Reşița 450—460 Slati Polone 18,25—19,00Mica 485—495 Dinari 2,85— 2,90Clădirea Rom. 660—670 Leve 1,20— 1,25Cartea Rom. 475—495 Drahme 2,15— 2,25S. T. B. 615—625 -----------------------------------------------------------------—-----------------­Fraudele din gara Brăila S-AU DESCOPERIT FRAUDE ŞI LA TECUCI, MARAŞEŞTI, GALAȚI Brăila 23.­­ Opinia publică brăi­­leană, este de câte­va zile, pasionată în urma marilor fraude descoperite în gara locală, în sarcina casierilor Protopopescu şi Constantinescu. Controlorii Schel şi Cernat, de la direcţia generală a căilor ferate, a­­sistaţi de d-nii Georgian şi Dimuş, reprezentanţii c. f. r. din Galaţi şi Buzău au constatat lipsuri de mai multe milioane, pe care aceşti doi casieri le-au sustras cu câţi­va ani în urmă, până azi, când sa desco­perit frauda. Ancheta a mai stabilit că defrau­­datorii mai aveau complicitatea u­­nui funcţionar de la controlul veni­turilor din Turnu-Roşu şi transferat in urmă la direcţia generală a c. f. r„ anume Leontescu. Se zice că acest Leontescu, care era însărcinat cu controlul şi înca­sarea staţiilor de gară, ar mai fi lu­crat şi cu alte staţii. Odată ancheta începută aci, s-au mai descoperit şi fraude la Focşani, în sarcina casierului Gheorghiu, care trec de peste 10 mii. Leontescu este arestat la Focşani, unde pus faţă cu Gheorghiu, — ca­sierul gării de acolo — vor fi aduşi la Brăila, spre a fi confruntat­ cu Protopopescu şi Constantinescu, cari deşi nu au fost depuşi până acuma, se află păziţi de personalul şi garda militară a gării. Fraude s'au mai descoperit la Ga­laţi, Tecuci, Mărăşeşti, şi alte câte­va staţii principale. Aceste descoperiri s'au făcut, cu câte­va săptămâni în urmă, când Leontescu, s'a înbolnăvit şi a fost înlocuit de un alt slujbaş. Acesta a observat că, pe rapoar­tele de vânzare a biletelor, nu erau însoţite şi de biletele anulate. Pen­tru aceste motive a sezizat superio­rii săi cari au ordonat ancheta care a amit ca rezultat constatările de mai sus. Se bănueşte că, în această afa­cere sunt amestecate şi alte per­soane din direcţia generală a c. f. r., — căci nu­mai aşa se expli­că tăcerea de atâţia ani în urmă- Rap­oartele tan s'au găsit în nere­gulă datează din anul 1924 (adică tot sub'o guvernare liberală). Ancheta este în curs. --------------------------------------— Delegaţii studenţilor la ministerul sănătăţii O delegaţie de studenţi s-a pre­zentat la ministerul sănătăţii ară­­t­âd proasta situaţia sanitară în care se găseşte­ studenţimea. Din cauza grelelor condiţii de viaţă s­oţii au­ început s se îmbol­năvească de tuberculoză. De ase­menea bolile verte­. - bantul in­tensiv. Studenţii au cerut o subvenţie pentru construirea unui local de odihnă, iar studenţii bolnavi să fie trataţi gratuit în spitalele Eforiei şi să se dea medicamente pe dis­pensariile studenţeşti. Delegaţia a mai c. t. să se re­zerve locuri pentru studenţi în sta­ţiunile balneare ale Statului. D. dr. Vişoianu, secretarul gene­ral al ministerului sănătăţii, a pro­­ncis tot concursul. Delegaţia va fi primită şi de d. ministru Inculeţ, la întoarcerea sa în Capitală. Epilogul crahului Băncii „Elino-Române“ Este îndeajuns de cunoscută vâlva făcută de Banca „Elino-Română" a cărui director s-a sinucis în urma fraudelor comise împreună cu direc­torul­ general A. Landru, care a fugit peste graniţă, lăsând în­ urma lui un adevărat dezastru economic şi finan­ciar. De atunci este aproape o lună de zile, şi totodată o lună de zile de când se găsesc arestaţi d-nii Petre Sevendi şi Andrei Draculis, membrii în con­siliul de administraţie, din sus zisa bancă. Conform legii de procedură papală mandatele lor au venit din nou spre confirmare la secţia I-a a tribunalu­lui local, unde s-a susţinut elibera­rea pe aceiaşi consideraţia pe care s a sprijinit la prima confirmare. După o scurtă deliberare tribunalul a reconfirmat ambele mandate. Muzeul Simu Domnul Anastasie Simu a dăruit Statului un templu plin de nepre­ţuite opere de artă adunate cu tru­da rodnică a zeci de ani de răbdare şi de ambiţie artistică. Comorile de frumos strânse cu rară grijă au fost încredinţate Sta­tului înainte de realizarea aştepta­tei Pinacoteci, pentru a învedera vi­itorilor conducători ai acestei in­stituţii, cum se poate realiza, şi, mai cu seamă, cum se poate ordona me­to­die o serioasă colecţie de valori artistice. Deşi inspirat şi cârmuit de idei al frumosului, în care a crezut cu a­­tâ­ta putere încât i-a închinat toate strădaniile vieţii, domnul Anasta­sie Simu consideră ziua în care se desparte de propriul său suflet în­chis între zidurile artei, ca cea mai fericită zi a vieţii sale. Muzeul Simu a fost ani întregi localul de reculegere al căutătorilor de frumos. Îndreptar selecţionat şi tablou de evoluţie al plasticei superioare, Mu­zeul Simu va da şi de-aci înainte po­sibilitatea unei juste informaţii, nu nocmai în privinţa valorilor româ­neşti, dar şi în înfăţişările repre-­ zen­tative ale multor valori euro­pene. Grupate pe familii şi pe naţiona­lităţi, operete de artă din acest mu­zeu aduc nume de artişti francezi, italieni, germani, belgieni, olan­dezi, elveţieni, austriaci, unguri, po­li­ne­zi, cehi, englezi, danezi, spa­nioli, norvegieni, suedezi, ruşi, ar­meni, americani, etc. Bunescu, Grigorescu, Luchian, Petraşcu, Teodorescu-Sion, Brân­­coş, Ilan, Paciurea, Storck, Medrea dintre Români,­­ Géricault, Dela­croix, Pissarro, Rodin, Daumier, Menet, Bourdelle, şi numeroşi alţi artişti de seamă, sunt reprezentaţi prin lucrări importante. Cele mai multe opere sunt menite să fixeze etapele caracteristice ale ev­oluziei plastice în ultimele dece­nii. Nu se poate vorbi despre gestul d-lui Simu fără să se vorbească de obiectul darului său. Muzeul Simu a însemnat tu cut­­in­­a românească o şcoală de la care leri am învăţat, o şcoală organizată după toate cerinţele legilor estetice şi după toate necesităţile sufleteşti ale unui popor dornic de frumos­ Trecând din patrimoniul parti­cular în patrimoniul public, Mu­zeul va avea şi de-aci înainte îngri­jirea d-lui Simu, — dar ne între­băm totuşi cu teamă dacă ameste­cul statului nu va paraliza avânt­­ până astăzi neştii­­nt­ul conducerii acestui templu de artă. Oricum, gestului înălţător al dona­torului nu ştim cum­­ s’ar putea râs­punde mai bine, decât prin păstra­rea mai departe a numelui actual al muzeului în care Anastasie Si­mu va exista în veci în piatra ex­presivă a marelui Bourdelle... H. BLAZIAN A. SIMU Sculptură de A. Bourdelle Ştiri artistice şi teatrale „Coppelia “ de N. Ootescu, va ve­dea lumina rampei zilele astea. Vi­neri 2 Decembrie orele 8 juni, seara va fi repetiţia generală (avant pre­miera) iar Sâmbătă 3 Decembrie va fi premiera. Ambele spectacole vor fi cu pre­ţuri de premieră. * „Iuliu César“ dramă istorică de Enrico Corradini. La Teatrul Naţional s-a pus în re­petiţie drama istorică „Iuliu César“ de Enric Corradini, o mare persona­litate politică a fascismului italian. Premiera va avea loc între 10 şi 30 ianuarie, faţă de autor care va vi­zita cu acelaş prilej ţara noastră. Se ştie că d-l Enrico Corradini care e şi preşedintele Consiliului de administraţie a lui Giornale dItalia e un mare prieten al României. D-l Corneliu Moldovanu, Directo­rul General al Teatrului Naţional, a încredinţat montarea piesei d-lui Soare şi totodată a luat măsuri pen­tru pregătirea in ateliere a decoru­rilor, constumelor si rechizitelor ne­cesare acestui mare spectacol. Comemorarea lui N. Bălcescu la Bacău Din iniţiativa d-lui Gh. D. Ionescu profesor şi directorul şcoalei normale de învăţători din Bacău, la 22 Nov. crt. cu o deosebită solemnitate s-a comemorat ilustrul scriitor român Nicolae Bălcescu, sub patronagiul căruia se află şcoala de mai sus. După oficierea serviciului divin, s-au rostit mai multe cuvântări, prin care vorbitorii au expus celor de faţă viaţa şi opera marelui luptător pen­tru cauza românească. Au participat toţi profesorii din lo­calitate. --------------- ^ -an­»................ ŞEZĂTORI Joi 24 Noemvrie 1927, orele 9 seara Societatea Culturală „Tinere­ţea” îşi va continua seria de şeză­tori cu a 119-a şezătoare artistico­­culturală în Sala Ateneului Popular „Principele Mihai” Calea Griviţei 56, alături de Biserica Sft. Voevozi când Domnul Dr. Gomoiu, va ţine o conferinţă şi vor urma: Decla­maţii, vioară, chitară, canto, comu­nicări etc., iar la urmă se va juca „Urmarea pe mâine” sau „Decapi­tarea lui Ludovic” comedie într’un act de Jean Bastia, traducere de d. Anastasie Cornetti. Şezătorile vor continua regulat în fiecare joi seara în aceeaşi sală" Cărţi-Reviste — Revista ştiinţelor medicale No. 1, cu următorul sumar: Con­­tribufiuni la studiul anesteziei pa­­ravertebrale de dr. Dorin Dumi­­trescu; Contribufioni la studiul sângelui de epure, de C­ .Bonciu şi O. Bonciu; Sifilisul febril de dr. Nestorescu, Vasilescu şi Bin­der; Consideraţiuni asupra 10 ca­zuri de maladia sefului de dr. I. Costandache şi Toma, etc. Dreptul No. 37 conţine un articol despre Proprirea în dreptul bucovi­nean de Gh. Popescu. — Jurisprudenţi români a Curţii de Casaţie şi justiţie, No. 17 şi Buletinul curţilor de apel No. 17. SPECTACOLE Joi 24 Noembrie Teatrul National: Matineu : Gyratio de Bergerac. Seara : Păpușile. Teatrul Regina Maria: Cântec de toamnă. Riviera. Teatrul Nostru : Un erou . Teatrul Mic: O lună în paradis. Teatrul Central: Morfina. O masă în onoarea donatorului A. Simu Artiştii pictori, sculptori, scriitorii şi ziariştii din Bucureşti, dorind a-şi arăta recunoştinţa lor către domnul A. Simu, pentru marele dar făcut Na­ţiunei şi pe care ei 11 preţuesc în primul rând, au hotărât să se În­tâlnească la o masă absolut camara­derească, fără forme și fără dis­cursuri, spre a sărbători sobru, dar cu toată inima pe donator. Masa va avea loc la restaurantul Boulevard, în seara de Joi, 1 Decem­brie crt. (tacâmul 350 lei), iar în­scrierile se fac la d-nii Teodorescu- Sion, str. Dionisie, 58, Jean Steriadi, str. Renasterei, 2 . J. Jalea, str. Fru­moasă, 40 si M. Bunescu, Bul. Bră­­tianu 37 in fiecare zi, lista defini­tivă incheindu-se Miercuri seara, 30 Noembrie. Cinematografe CINEMA ODEON. — „Noaptea de amor" cu Vilma Banky şi Ronald Colman. CINEMA FRASCATI. — „Alteţa Sa“, sublima operetă a lui Leo Ascher. CINEMA EFORIA. — „Roata Noro­cului”, 9 acte cu Pat şi Patachon­ CINEMA MARIOARA VOICULES­­CU. — „Verdun“ şi „Amor şi ben­zină“. CINEMA LIPSCANI. — „Napoleon“. CINEMA „REX“ (Dudeşti). — „Hoa­ţa din Veneţia" cu Costance Tal­­madge şi Antonio Moreno şi o co­medie. CINEMA MARCONI. — „Venus în Frac“ cu Carmen Boni şi trupa Titi Mihăilescu. CINEMA MODEL. — „Gloria Swan­son in Dragostea Sinegi“, operă complectă, CINEMA VOLTA-BUZEŞTI.— „Când Marea şi Cerul se întâlnesc, cu John Baraymori. CINEMA ROMA. — „Pasărea Nea­gră“ cu Lon Chaney şi trupa N To­mescu şi Mişu Bejan. CINEMA EDISON. — Frica de căsă­torie cu Milton Gils şi cupletistul Jianu. CINEMA RAHOVA. — „Prima dra­goste... Prima durere ... după pie­sa „Liebelei“ a lui Arthur Scni­­tzier — Regia­ I și I Flek. CINEMA PARIS. — „Piratul Negru" cu Douglas Pairbancks, operă com­­plectă. CINEMA JUPITER-Moșilor. — „Pri­ma dragoste, prima durere“ (Lie­belei). CINEMA TRIUMF. — „Stanley in A­­frica Seria II a 10 acte. CINEMA AMERICAN. — „Puntea Pi­sicii cu Jack Trevor și Lissi Anna CINEMA ATENEUL GOLESCU (str. Azilul de Noapte ”). — „Lumea dispărută".

Next