Dreptatea, noiembrie 1927 (Anul 1, nr. 14-38)
1927-11-25 / nr. 34
Suferinţelâ românilor din Dej (Continuare din paff. l-a) 5 timp de câţiva ani s’au luptat unii contra celorlalţi. Din lupta aceasta dată îji surdină în a cărei ecouri au ajuns şi s’au restrâns şi la suprafaţă, cum era şi firesc au profitat, duşmanii credinţei noastre, ce pândeau cu lăcomie momentul ca să poată pescui în apa tulbure. Că n’au ajuns decât la rezultate neînsemnate, se datoreşte înţelepciunei conducătorilor poporului, cari văzând primejdia ce ameninţă cele mai scumpe comori ale naţiunii române: limba şi legea, au pus la o parte orice ambiţie deşartă şi resentiment personal, unindu-şi forţele împotriva inimicului comun. In acelaş timp, pentru a se evita orice conflict între românii de cele două confesiuni, credincioşii ortodocşi şi-au construit şi ei o bisericuţă din scânduri în grădina unui credincios. Biserica veche & greco-catolicilor a servit până la 1896, iar a ortodocşilor până la 1902 când apoi amândouă confesiunile şi-au zidit frumoasele biserici de astăzi, cam anii trecuţi au fost renovate şi prevăzute cu lumnă electrică. N. BODEA DEIA CURTEA CU JURAŢI în ziua de 5 Februarie 1922, Traian D. Spirescu, luându-se la ceartă cu proprietăreasa casei în care locuia în comuna Ghirnogi, pentru faptul că acesta nu vroia să-i libereze casa, a fost nevoie de intervenţiavecinilor spre a aplana scandalul. Dar printre cei veniţi cu intenţiade a linişti lucrurile, se găsea şi Ştefan Stan Tănase, fostul socru a lui Traian Spirescu, între cari era un vechi conflict, astfel că această ocazie le-a dat prilejul să se ia intre ei la bătaie, în cursul căreia Traian Spirescu a lovit pe fostul său socru, cu o pereche de foarfeci în stomac, perforându-i intestinele. Ştefan Stan Tănase a şi încetat din viaţă a doua zi, iar fostul său ginere a fost trimis în faţa Curţii cu juraţi, care la judecatori. In urma pledoariilor d-lor avocaţi I. Zâne şi I. Bruker, juraţi au adus verdict negativ şi Curtea, l-a achitat. REINTREBUINŢAREA DE MARCI POŞTALE Ion Chilian având a expedia zilnic mai multe colete prin poştă se înţelesese cu Tudor Chilian, funcţionar la poştă, însărcinat cu primirea corespondenţei, să francheze corespondenţa cu timbre deja întrebuinţate, iar câştigul realizat să şil împartă. Prinşi în flagrant delict numiţii au recunoscut complect faptele lor. Daţi în judecată, tribunalul Ilfov i-a condamnat la câte două luni închisoare şi zece mii lei despăgubiri civile faţă de poştă. In contra acestei sentinţe cei condamnaţi au făcut apel ce s-a judecat la Curtea de apel sec. IlI-a. In urma concluziilor puse de d-1 av. I. Cârjean, —BMP —M—— Judiciari Curtea a pronunțat ori achitarea de orice penalitate, hotărând că nu poate exista abuz de încredere fără o reclamație expresă a patronului prejudiciat. PROCESUL DE MITA AL UNUI MEDIC DE PLASA Eri a început la Trib. Ilfov sec. III-a procesul d-lui dr. Virgil Dumitrescu, învinuit că pe când era medicul plasei Budeşti, ar fi luat bani de la săteni pentru a le libera diferite certificate. In şedinţa de eri au fost audiaţi martorii acuzărei. ARESTAREA UNOR PRECUPEŢI BĂTĂUŞI D-1 C-tin Rădulescu, funcţionar in ministerul de justiţie, fiind grav bătut de Nic. G. Ştefan şi Stoian Ştefanov, precupeţi zarzavagii în piaţa Bibescu-Vodă, d-1 jud. Instructor Brezeanu a emis mandate de arestare contra agresorilor. ------------------------------------- Un caz mortal de paralizie infantilă Serviciul sanitar al oraşului Bacău anunţă că în localitate s-a înregistrat un caz mortal de poliomielită la copila soţilor Aizia din str. Lecca No. 169, în etate d® 5 ani #■ D-l dr. Creier, medicul liceului, constatând 2 cazuri de scarlatină printre elevi, a raportat direcţiunii respective care la rândul său a dispus închiderea cursurilor pe timp de trei zile, cu începere de azi. In acest timp se vor face desinfectările necesare. Cântau muncii CONGRESUL REGIONAL SINDICAL AL BUCOVINEI Duminică s‘a ţinut la Cernăuţi în Bala muzeului industrial, congresul regional al sindicatelor din Bucovina. După ce s‘au discutat pe larg toate chestiunile in legătură cu viaţasindicală în special şi în general, problemele muncitoreşti, s-a ales Următorul comitet regional, d-nii : Bedlo, Engler, Merling, Roth, Roznovan, Sachter, Trojor şi Timmet. Iar în comisia de control d-nii : Filder, Flasch, Gheiner, Kling şi Wachtel. DELA SOC „SPORTUL MUNCITORESC“ In ultima consfătuire a membrilor acestei soc. au luat cuvântul d-nii Calu şi I. Pârvulescu, cari după ce au arătat frumoasa activitate desfăşurată de soc. până in prezent, a anunţat că odată cu venirea ernei şi deci încetarea jocurilor pe teren, soc. S. M. va organiza o serie de şezători culturale ce vor avea loc în fiecare .Vineri seara. CONFLICT DE MUNCA La Cluj lucrătorii brutali au cerut o majorare raţională, a actualelor lor salarii în proporţie cu creşterea scumpetei. Tratativele conduse în acest scop între delegaţii muncitorilor şi acei ai patronilor sub preşidenţia d-lui inspector dr. Ion Kirilă, nedând nici un rezultat, muncitorii au deferit acest conflict tribunalului respectiv în conformitate cu legea. UN ATELIER INSALUBRU "Atragem atenția organelor de control din ministerul muncii, că în curtea garajului „Noel“ din calea Griviţei, se află o magazie de scânduri, a soc. „Clasic“, un care lucrează şi acum un timp de iarnă vreo 15 lucrători şi 7 ucenici. Din cauza frigului toţi aceşti muncitori sunt expuşi să se îmbolnăvească. După câte ştim, există un regulament care prevede salubritatea atelierelor. Oare organele noastre de control, nici în centrul Capitalei nu pot să-l aplice ? DE LA SINDICATUL ALIMENTAŢIEI DIN BUCUREŞTI Comitetul sindicatului având mandatul adunărilor de breslă, de a Înfiinţa un birou de plasare pentru lucrătorii ospătari, face cunoscut tuturor lucrătorilor să nu se mai plaseze decât prin acest oficiu care are aprobarea ministerului muncei, conform legei. Despre Infinţarea acestui oficiu, care funcţionează gratuit, au fost inştinţaţi şi patronii. Comitetul sindicatului mai face cunoscut membrilor săi, că in conformitate cu noul statut, care prevede ajutorare in caz de boală şi lipsă de lucru, să nu neglijeze plata regulată a cotelor spre a nu avea neplăceri la acordarea ajutoarelor. CONFERINŢA In ultima şedinţă de breslă a lucrătorilor cizmari, d-l Stroe, a ţinut o conferinţă despre „Dezvoltarea proprietatei. . BAL Sâmbătă, 26 Noembrie, va avea loc la Dacia un mare bal dat de I. M. S. E. R. (Urmare din pag. 1 a) Logica construcției lui cere imperios o disciplină oarbă a tuturor elementelor care l compun — fiindcă fără această disciplină păşim spre o inevitabilă catastrofă. „A fi disciplinat înseamnă, în primul rând, a şti să’ţi înfrânezi orice plăcere, orice dorinţă, orice gând, ce n'ar putea să contribuiască ci, dimpotrivă, să stânjenească, înflorirea economică, ordinea şi siguranţa Statului nostru. „Risipa banului este semnul cel mai evident al nedisciplinei, adică al dezordinei individuale şi naţionale. „Banul agonisit de tine, este banul ţării, căci acela ţară vine şi tot la ţară trebuie să se întoarcăprin bănci şi alte instituţii patriotice. „Când banul tău nu îndeplineşte această sfântă funcţiune, înseamnă că îi sustragi fie l» fructificare —s peritate naţională şi prosperitate nu (nu se poate fructificare fără prosţională fără fructificare) — adică fum însuşi sângele naţiunii. „Astfel este jefuită Patria noastră de către toţi acei cari îi imobilizează sângele — (banul) — în diverse cheltuieli şi obiecte inutile, cum de pildă — şi mai vârtos — obiectele de artă„Dar pericolul cel mai mare stă în aceia că această boală a cheltuielelor pentru luxuri, stricătoare unei ţări care cată să se înzdreveneze prin muncă şi economie , a atins şi pe bărbaţii de frunte ai neamului nostru, cărora nu arareori li se încredinţează greaua sarcină de a mâna carul Statului spre bine şi progres. „Aceşti bărbaţi de seamă — (pe care în patriotismul meu îmi place a crede că suferă numai o trecătoare rătăcire) — pretinde că Arta e un ce indispensabil pentru sufletul omenirii, cum bunăoară apa şi aerul pentru trupul ei... Mai susţin că in compania Artei spiritul omului se subţiază şi se înalţă — şi că dacă i s’ar interzice astăzi rasei oneneşti orice înfruptare din Artă... rasa omenească s’ar rostogoli cu şapte mii de secole îndărăt, până la prima treaptă a sălbătăciunii. „De unde eu — auzind acestea— am tras concluzia că asemenea persoane stăpânite de patima artelor ar trebui, numaidecât, puse sub interdicţie şi averea lor vărsată în tezaurul Statului. „Deşi — mulţumesc lui Dumnezeu — am trecut de şeasezeci de ierni, iar în cariera mea politică am avut cinstea de a fi adeseori Sfetnicul Regelui — n’am simţit nici odată nevoia să vieţuiesc în compania artei şi, după câte constat, nu mi s’a întâmplat nici o nenorocire, nu m’am scufundat în adâncul veacurilor întunecate şi nici n’am luat înfăţişarea spăimântătoare de urangutan... „Pentru mine — când fără voie m’am întâlnit cu ea — arta mi-a fost numai prilej de amare meditaţiuni. Am meditat anume aşa: Dacă Creatorul, în nemărginita lui bunătate, a înzestrat planeta noastră cu păduri verzi, cu câmpuri înflorite, cu privighetori cântătoare, cu ape răcoroase şi limpezi, cu lună, cu soare şi cu femei albe ca laptele — asta înseamnă că toate aceste frumuseţi numai pentru bucuria şi uzul nostru al oamenilor le-a făcut, ca să ne folosim de ele după pofta inimii noastre, până ce n’om mai putea. „Ce nevoie are atunci omul să se îndepărteze dela minunile pe care i le oferă Dumnezeu — şi să’şi întocmească el altele, care nici într’un caz nu pot egala perfecţiunea celor divine? „Dece, bunăoară, cutare persoană cu dare de mână, îşi cheltuieşte banii cumpărând un tablou în care e zugrăvit răsăritul Soarelui, când acea persoană, poate să vadă — dacă s’ar scula în fiecare zi de dimineaţă —i un adevărat răsărit de soare? „Având tabloul în odaie nu mai simţi trebuinţa să te trezeşti în zorii zilei, ca să admiri pe fereastră cum astrul zilei se ridică pe cer— deci posesiunea tabloului te îndeamnă la lene, iar lenea este una din cauzele capitale a scăderii producţiunii generale. „Dacă Dumnezeu a lăsat pe pământ atâtea femei tinere şi nurlii, apoi de bună seamă că pentru om le-a lăsat, ca să se însoare legitim cu ele şi să facă copii pentru înmulţirea neamului omenesc—după Scriptură. „Atunci de ce oare să-ţi întorci fata de la tovarăşa pe care ţi-o dăruieşte Ziditorul — ca să-ţi cumperi o muiere goală pictată pe pânză, care, agăţând-o deasupra patului tău, să te dedai singur la bucurii neîngăduite şi ruşinoase. „Deci, dară tablourile te îndeamnă la trândăvie, dăunătoare prosperităţii economice, şi la viciuri ascunse, vătămătoare sănătăţii laie şi duşmană înmulţirii naţiunii noastre. „Tot astfel cu toate celelalte arte — născocite de duhul cel rău. ‘„Joia trecută am fost poftit de şef să asist la recepţionarea unui muzeu pe care prietenul nostru iSimu —iarăşi un om de seamă, dar fără raţiune) — l’a făcut danie Statului. „Atâta lume de familie bună, atâţia miniştri, deputaţi, senatori şi generali — (de parcă era la solemnitatea deschiderei Parlamentului) — atâtea discursuri, plus ceremonia decorării — (căci, Doamne, iau şi decorat pe bietul rătăcit!)— atâtea ceasuri lungi, cari puteau fi folosite în muncă serioasă pentru binele ţării, pierdute acolo,... atâta calabalâc şi bairam — pentru ce?... Ca să arăţi întregii lumi că tu, Stat ai fost onorat şi că te bucuri de gestul unui cetăţean, care, dac’aş fi fost eu Stat, l’aş fi închis la balamuc — (ca să răzbun familia şi economia ţării pentru cele câteva sute de milioane îngropate acolo) — sau l’aş fi tradus în faţa Consiliului de război pentru îndemn la trândăvie, la viituri scârboase şi la propagandă subversivă... „Da !... Fiindcă după acea ruşinoasă sărbătoare, şeful, văzânduă întristat peste măsură, m’a luat la braţ şi fi pornit-o cu mine prin muzeul acela, ca să mă distreze... „La un moment dat — şi eu şi şeful — încremenirăm: un grup foarte numeros — (şi întrunirile in grupuri compacte sunt doar interzise !) — admira cu o suspectă voluptate un peisaj de seară, pe cerul căruia se înălţa, limpede şi impertinent... un crai nou ! 11... „Hotărât lucru , românimea şi-a pierdut bunul ei simţ tradiţional care, ferindu-l de anumite tentaţiuni netrebnice, îi asigurau o linişte perpetuă şi o prosperitate jinduită de toţi vecinii • 4 • • t • i * £ • Transcriind aceste intime pagini de jurnal — (riguros autentice) — şi împărtăşindu-le, pe această cale, cetitorilor mei — ştiu că săvârşesc o delaţiune, care, în alte timpuri, ar fi părut o monstruozitate morală. Astăzi fapta mea va trece — sunt sigur — nebăgată în seamă ca o banalitate cur N N. TONITZA CREPTATEA BURSA 23 ISoembre 1927 Bursa în general nu prezintă interes afară de oarecare excepţiuni. Devizele în progres de curs faţă de cele precedente: tendinţa Abţiunite staţionare afară de petroliferele indigene cari sunt slabe. Efectele susţinute îşi menţin fermă. cursurile- LEUL la: EFECTE Londra 790.Scrisuri 5% rurale 48,00—48,25 Paris 1575 „ „ urb. Buc.48,25—48,50 Zurich 3.20 „ „ urb. Iaşi 45,00—45,25 New-York 6.62 Rentă 5% 1916 57,00—57,50 # „ 1919 55,25—55,75 DEVIZE „ 1920 52,50-53,00 New-York 161.50—162.50 „ ,s 1922 47,00—47,25 Londra 792.00—793.— ACȚIUNI Paris 638— 6.40 Bancare Zurich 31.20— 31.30 Bruxelles 22.00— 2265Naţionala Rom. 5150—5200 Milano 8.87— 8.90Marmor. Blank & Co. 1180—1190 Berlin 38.70— 38.90Românească vechi 785—795 Viena 2290— 23.—de Credit Român 875—890 Praga 4.80— 484Comercială Română 975—990 Budapesta 28.50— 28.75Comerțului Craiovan 975—1000 Varșovia 18.25-“ 19.—Generală a Țării Rom. 540—550 Belgrad 2.85— 2.90de Sconta Rom. 360—370 Atena 2.30Agricolă 210—220 Minelor 425—435 MONT'-" r3CTIVE SOC. PETIȚI!IFERE Dolari 16100—16150 Franci Francezi 6,48— 6,53Astra Română 3000—3050 Franci Elvețieni 31,20— 31,50Steaua Română 1425—1450 Franci Belgieni 4,50— 4,00 Tricordia 1400—1425 Lire Sterline 788,00—793,00Creditul Minier 1260—1270 Lire Italiene 8,95— 9,05Petrolul Românesc 925—950 Lire Otomane 89,00— 93,00Petrol Block 305—315 Mărci Germane 38,50— 39,00I. R. D. P. 560—570 Silingi Aus. 1 23,20— 23,30 diverși: : LATI Pengi 28,50— 28,75 Cor. Cehe 4,75— 4,85Reşița 450—460 Slati Polone 18,25—19,00Mica 485—495 Dinari 2,85— 2,90Clădirea Rom. 660—670 Leve 1,20— 1,25Cartea Rom. 475—495 Drahme 2,15— 2,25S. T. B. 615—625 -----------------------------------------------------------------—-----------------Fraudele din gara Brăila S-AU DESCOPERIT FRAUDE ŞI LA TECUCI, MARAŞEŞTI, GALAȚI Brăila 23. Opinia publică brăileană, este de câteva zile, pasionată în urma marilor fraude descoperite în gara locală, în sarcina casierilor Protopopescu şi Constantinescu. Controlorii Schel şi Cernat, de la direcţia generală a căilor ferate, asistaţi de d-nii Georgian şi Dimuş, reprezentanţii c. f. r. din Galaţi şi Buzău au constatat lipsuri de mai multe milioane, pe care aceşti doi casieri le-au sustras cu câţiva ani în urmă, până azi, când sa descoperit frauda. Ancheta a mai stabilit că defraudatorii mai aveau complicitatea unui funcţionar de la controlul veniturilor din Turnu-Roşu şi transferat in urmă la direcţia generală a c. f. r„ anume Leontescu. Se zice că acest Leontescu, care era însărcinat cu controlul şi încasarea staţiilor de gară, ar mai fi lucrat şi cu alte staţii. Odată ancheta începută aci, s-au mai descoperit şi fraude la Focşani, în sarcina casierului Gheorghiu, care trec de peste 10 mii. Leontescu este arestat la Focşani, unde pus faţă cu Gheorghiu, — casierul gării de acolo — vor fi aduşi la Brăila, spre a fi confruntat cu Protopopescu şi Constantinescu, cari deşi nu au fost depuşi până acuma, se află păziţi de personalul şi garda militară a gării. Fraude s'au mai descoperit la Galaţi, Tecuci, Mărăşeşti, şi alte câteva staţii principale. Aceste descoperiri s'au făcut, cu câteva săptămâni în urmă, când Leontescu, s'a înbolnăvit şi a fost înlocuit de un alt slujbaş. Acesta a observat că, pe rapoartele de vânzare a biletelor, nu erau însoţite şi de biletele anulate. Pentru aceste motive a sezizat superiorii săi cari au ordonat ancheta care a amit ca rezultat constatările de mai sus. Se bănueşte că, în această afacere sunt amestecate şi alte persoane din direcţia generală a c. f. r., — căci numai aşa se explică tăcerea de atâţia ani în urmă- Rapoartele tan s'au găsit în neregulă datează din anul 1924 (adică tot sub'o guvernare liberală). Ancheta este în curs. --------------------------------------— Delegaţii studenţilor la ministerul sănătăţii O delegaţie de studenţi s-a prezentat la ministerul sănătăţii arătâd proasta situaţia sanitară în care se găseşte studenţimea. Din cauza grelelor condiţii de viaţă soţii au început s se îmbolnăvească de tuberculoză. De asemenea bolile verte. - bantul intensiv. Studenţii au cerut o subvenţie pentru construirea unui local de odihnă, iar studenţii bolnavi să fie trataţi gratuit în spitalele Eforiei şi să se dea medicamente pe dispensariile studenţeşti. Delegaţia a mai c. t. să se rezerve locuri pentru studenţi în staţiunile balneare ale Statului. D. dr. Vişoianu, secretarul general al ministerului sănătăţii, a proncis tot concursul. Delegaţia va fi primită şi de d. ministru Inculeţ, la întoarcerea sa în Capitală. Epilogul crahului Băncii „Elino-Române“ Este îndeajuns de cunoscută vâlva făcută de Banca „Elino-Română" a cărui director s-a sinucis în urma fraudelor comise împreună cu directorul general A. Landru, care a fugit peste graniţă, lăsând în urma lui un adevărat dezastru economic şi financiar. De atunci este aproape o lună de zile, şi totodată o lună de zile de când se găsesc arestaţi d-nii Petre Sevendi şi Andrei Draculis, membrii în consiliul de administraţie, din sus zisa bancă. Conform legii de procedură papală mandatele lor au venit din nou spre confirmare la secţia I-a a tribunalului local, unde s-a susţinut eliberarea pe aceiaşi consideraţia pe care s a sprijinit la prima confirmare. După o scurtă deliberare tribunalul a reconfirmat ambele mandate. Muzeul Simu Domnul Anastasie Simu a dăruit Statului un templu plin de nepreţuite opere de artă adunate cu truda rodnică a zeci de ani de răbdare şi de ambiţie artistică. Comorile de frumos strânse cu rară grijă au fost încredinţate Statului înainte de realizarea aşteptatei Pinacoteci, pentru a învedera viitorilor conducători ai acestei instituţii, cum se poate realiza, şi, mai cu seamă, cum se poate ordona metodie o serioasă colecţie de valori artistice. Deşi inspirat şi cârmuit de idei al frumosului, în care a crezut cu atâta putere încât i-a închinat toate strădaniile vieţii, domnul Anastasie Simu consideră ziua în care se desparte de propriul său suflet închis între zidurile artei, ca cea mai fericită zi a vieţii sale. Muzeul Simu a fost ani întregi localul de reculegere al căutătorilor de frumos. Îndreptar selecţionat şi tablou de evoluţie al plasticei superioare, Muzeul Simu va da şi de-aci înainte posibilitatea unei juste informaţii, nu nocmai în privinţa valorilor româneşti, dar şi în înfăţişările repre- zentative ale multor valori europene. Grupate pe familii şi pe naţionalităţi, operete de artă din acest muzeu aduc nume de artişti francezi, italieni, germani, belgieni, olandezi, elveţieni, austriaci, unguri, polinezi, cehi, englezi, danezi, spanioli, norvegieni, suedezi, ruşi, armeni, americani, etc. Bunescu, Grigorescu, Luchian, Petraşcu, Teodorescu-Sion, Brâncoş, Ilan, Paciurea, Storck, Medrea dintre Români, Géricault, Delacroix, Pissarro, Rodin, Daumier, Menet, Bourdelle, şi numeroşi alţi artişti de seamă, sunt reprezentaţi prin lucrări importante. Cele mai multe opere sunt menite să fixeze etapele caracteristice ale evoluziei plastice în ultimele decenii. Nu se poate vorbi despre gestul d-lui Simu fără să se vorbească de obiectul darului său. Muzeul Simu a însemnat tu cutina românească o şcoală de la care leri am învăţat, o şcoală organizată după toate cerinţele legilor estetice şi după toate necesităţile sufleteşti ale unui popor dornic de frumos Trecând din patrimoniul particular în patrimoniul public, Muzeul va avea şi de-aci înainte îngrijirea d-lui Simu, — dar ne întrebăm totuşi cu teamă dacă amestecul statului nu va paraliza avânt până astăzi neştiintul conducerii acestui templu de artă. Oricum, gestului înălţător al donatorului nu ştim cum s’ar putea râspunde mai bine, decât prin păstrarea mai departe a numelui actual al muzeului în care Anastasie Simu va exista în veci în piatra expresivă a marelui Bourdelle... H. BLAZIAN A. SIMU Sculptură de A. Bourdelle Ştiri artistice şi teatrale „Coppelia “ de N. Ootescu, va vedea lumina rampei zilele astea. Vineri 2 Decembrie orele 8 juni, seara va fi repetiţia generală (avant premiera) iar Sâmbătă 3 Decembrie va fi premiera. Ambele spectacole vor fi cu preţuri de premieră. * „Iuliu César“ dramă istorică de Enrico Corradini. La Teatrul Naţional s-a pus în repetiţie drama istorică „Iuliu César“ de Enric Corradini, o mare personalitate politică a fascismului italian. Premiera va avea loc între 10 şi 30 ianuarie, faţă de autor care va vizita cu acelaş prilej ţara noastră. Se ştie că d-l Enrico Corradini care e şi preşedintele Consiliului de administraţie a lui Giornale dItalia e un mare prieten al României. D-l Corneliu Moldovanu, Directorul General al Teatrului Naţional, a încredinţat montarea piesei d-lui Soare şi totodată a luat măsuri pentru pregătirea in ateliere a decorurilor, constumelor si rechizitelor necesare acestui mare spectacol. Comemorarea lui N. Bălcescu la Bacău Din iniţiativa d-lui Gh. D. Ionescu profesor şi directorul şcoalei normale de învăţători din Bacău, la 22 Nov. crt. cu o deosebită solemnitate s-a comemorat ilustrul scriitor român Nicolae Bălcescu, sub patronagiul căruia se află şcoala de mai sus. După oficierea serviciului divin, s-au rostit mai multe cuvântări, prin care vorbitorii au expus celor de faţă viaţa şi opera marelui luptător pentru cauza românească. Au participat toţi profesorii din localitate. --------------- ^ -an»................ ŞEZĂTORI Joi 24 Noemvrie 1927, orele 9 seara Societatea Culturală „Tinereţea” îşi va continua seria de şezători cu a 119-a şezătoare artisticoculturală în Sala Ateneului Popular „Principele Mihai” Calea Griviţei 56, alături de Biserica Sft. Voevozi când Domnul Dr. Gomoiu, va ţine o conferinţă şi vor urma: Declamaţii, vioară, chitară, canto, comunicări etc., iar la urmă se va juca „Urmarea pe mâine” sau „Decapitarea lui Ludovic” comedie într’un act de Jean Bastia, traducere de d. Anastasie Cornetti. Şezătorile vor continua regulat în fiecare joi seara în aceeaşi sală" Cărţi-Reviste — Revista ştiinţelor medicale No. 1, cu următorul sumar: Contribufiuni la studiul anesteziei paravertebrale de dr. Dorin Dumitrescu; Contribufioni la studiul sângelui de epure, de C .Bonciu şi O. Bonciu; Sifilisul febril de dr. Nestorescu, Vasilescu şi Binder; Consideraţiuni asupra 10 cazuri de maladia sefului de dr. I. Costandache şi Toma, etc. Dreptul No. 37 conţine un articol despre Proprirea în dreptul bucovinean de Gh. Popescu. — Jurisprudenţi români a Curţii de Casaţie şi justiţie, No. 17 şi Buletinul curţilor de apel No. 17. SPECTACOLE Joi 24 Noembrie Teatrul National: Matineu : Gyratio de Bergerac. Seara : Păpușile. Teatrul Regina Maria: Cântec de toamnă. Riviera. Teatrul Nostru : Un erou . Teatrul Mic: O lună în paradis. Teatrul Central: Morfina. O masă în onoarea donatorului A. Simu Artiştii pictori, sculptori, scriitorii şi ziariştii din Bucureşti, dorind a-şi arăta recunoştinţa lor către domnul A. Simu, pentru marele dar făcut Naţiunei şi pe care ei 11 preţuesc în primul rând, au hotărât să se Întâlnească la o masă absolut camaraderească, fără forme și fără discursuri, spre a sărbători sobru, dar cu toată inima pe donator. Masa va avea loc la restaurantul Boulevard, în seara de Joi, 1 Decembrie crt. (tacâmul 350 lei), iar înscrierile se fac la d-nii Teodorescu- Sion, str. Dionisie, 58, Jean Steriadi, str. Renasterei, 2 . J. Jalea, str. Frumoasă, 40 si M. Bunescu, Bul. Brătianu 37 in fiecare zi, lista definitivă incheindu-se Miercuri seara, 30 Noembrie. Cinematografe CINEMA ODEON. — „Noaptea de amor" cu Vilma Banky şi Ronald Colman. CINEMA FRASCATI. — „Alteţa Sa“, sublima operetă a lui Leo Ascher. CINEMA EFORIA. — „Roata Norocului”, 9 acte cu Pat şi Patachon CINEMA MARIOARA VOICULESCU. — „Verdun“ şi „Amor şi benzină“. CINEMA LIPSCANI. — „Napoleon“. CINEMA „REX“ (Dudeşti). — „Hoaţa din Veneţia" cu Costance Talmadge şi Antonio Moreno şi o comedie. CINEMA MARCONI. — „Venus în Frac“ cu Carmen Boni şi trupa Titi Mihăilescu. CINEMA MODEL. — „Gloria Swanson in Dragostea Sinegi“, operă complectă, CINEMA VOLTA-BUZEŞTI.— „Când Marea şi Cerul se întâlnesc, cu John Baraymori. CINEMA ROMA. — „Pasărea Neagră“ cu Lon Chaney şi trupa N Tomescu şi Mişu Bejan. CINEMA EDISON. — Frica de căsătorie cu Milton Gils şi cupletistul Jianu. CINEMA RAHOVA. — „Prima dragoste... Prima durere ... după piesa „Liebelei“ a lui Arthur Scnitzier — Regia I și I Flek. CINEMA PARIS. — „Piratul Negru" cu Douglas Pairbancks, operă complectă. CINEMA JUPITER-Moșilor. — „Prima dragoste, prima durere“ (Liebelei). CINEMA TRIUMF. — „Stanley in Africa Seria II a 10 acte. CINEMA AMERICAN. — „Puntea Pisicii cu Jack Trevor și Lissi Anna CINEMA ATENEUL GOLESCU (str. Azilul de Noapte ”). — „Lumea dispărută".