Dreptatea, decembrie 1927 (Anul 1, nr. 39-63)

1927-12-01 / nr. 39

T «s* -.-v^nxSSk. i-_ £rJEEZEî kO»BIOSUI Din Bălţi vine ştirea sguduitoare, despre moartea ce-şi hărăzesc sin­­gurii făranii arestaţi In urma anche­tei cu privire la alegerea din urmă Când s-au întâmplat şi vărsări de sân­ge la secţia Ciolacu-Vechi Ancheta făcută de autorităţile din Iaşi şi din Bălti a găsit vinovaţi II ţărani cari şi astăzi se găsesc in a­­restul dn Bălti fără a fi fost judec­­ați. Cei­­ închişi au făcut nenumăra­te cereri de punere in libertate până la proces. Toate cererile au fost res­pinse iar mandatele întărite de fie­care dată. Acum câtva timp au făcut o nouă cerere in care spuneau că dacă şi aceasta nu va fi luată in seamă ei vor declara greva foamei. Cererile fiind din nou respinse cei 11 arestaţi se află astăzi in a 12-a zi de înfometare şi sete. Unii dintre ei au avut leşinuri şi se găsesc atât de sfârşiţi încât a fost chemat preotul pentru împărtăşanie. Asemenea jertfe de bună voie care ti sguduie ţara întreagă de nedrep­tăţile şi ticăloşiile ce se săvârşesc ,­au măreţia faptelor mucenicilor care au pierit în chinuri pentru lăţirea creştinismului. Oameni nevinovaţi, trăind in liniş­tea ţarinilor şi în frica de Dumnezeu, nu înţeleg să fie bătaia de joc a câr­­muiorilor care-i scot de sub scutul legilor şi le calcă în picioare orice drepturi socotindu-i o turmă, nevol­nică , bună de scuipat şi de arun­cat in temniţi, ori de câte ori ar în­drăzni să-şi apere dreptul şi mân­dria de oameni. Pilda acestor ţărani simpli e înfri­coşătoare. Ca singuri să-şi aleagă ,ca mai fioroasă moarte, in semn că dispreţul şi umilinţele din partea câr­muirei nu pot să-i atingă, dovedeş­­te pe lângă nevinovăţia lor incontes­tabilă, hotărârea ddrză de a semăna mustrarea in lungul ţării asupra cu­getelor ce se odihnesc la adăpostul fricei de a nu-şi tulbura orânduirile mulţumitoare ale vieţei. Trupurile lor suple, ca o arătare de oase — ochii lor găunoşi scurşi de lumina vieţii, se vor prefira prin aer ca nişte umbre ridicate din mor­mânt pentru a ne reaminti tuturor încrâncenarea soareţi­lor de desmoş­­teniţi, hotărâtă de ursitorile nesătule­­de crime şi păcate, săvârşite in nu­mele­­,Binelui Patriei“. In afară de povara ce o aruncă tru­purile lor asupra conştiinţei destul de încărcate a guvernanţilor, rămâ­­ne eroismul sacrificiului, care să pe­cetluiască fărădelegea şi care să cheme din adâncurile cuplerite de la­şitare — curajul şi pornirea de jert­fă ce zac mototolite in sufletele unei generaţii dezorientate şi compromise. Câţiva ţărani din Basarabia înde­­părtează de 12 zile mâncarea de la gură şi se sting în răcoarea temniţei, cu credinţa că aşa trebuie să sfâr­şească oamenii mândri, când li se ri­dică mândria. Şi în acelaş timp, la Bucureşti, du­pă zvonul uriaş al funerariilor naţio­nale, d. Vintilă Brătianu îşi anunţă programul continuităţii. EUGEN TODIE 1" -O 9 W* —---------­al agerilor din­ Bălţi II ţărani din Bălţi în greva foamei Prefectul judeţului Arad urmărit pentru grave infracţiuni instrucţia penală a stabilit însărcina lui Ion Gheor­­gh­escu prefectul jud. Arad, fapte penale grave La parchetul tribunalului Arad şi Cabinetul II de Instrucţie se cerce­­tează de aproape 2 ani acuzaţiile con­­tra prefectului de judeţ lan Gheor­­ghescu, pentru gestiunea frauduloasă, înşelăciune, abuz de putere fi fals în acte publice. In urma audierii a peste o sută de martori din tot judeţul, cu acte şi do­cumente autentice oficiale, pe bază de registre s’a constatat, că numitul prefect, a ordonat ilegal conscrierea populaţiei ju­­steţului Arad încasând din blanchetele impuse populaţiei fi tipărite în tipografia sa proprie, pes­te un milion de lei. A impus in bugetele comunale sar­cini ilegale, iar sumele astfel plătite s’au vărsat la întreprinderile particu-, lare ale prefectului. Din banii publici a constituit o so­cietate pe acţiunii vărsând sumele în­casate pe numele său propriu. A vândut stemele ţării cu preţul dublu decât cel stabilit de Ministerul de Interne. Fondurile judeţului le-a întrebuinţat la întraprinderile sale particulare. Pentru construcţiile de feoale a adunat în mod forţat dela populaţia judeţului sume enorme fi vagoane de cereale, administrând toa­te acetea particular fi fără nici o contabilitate publică. ~-----» — Pentru acoperirea fraudelor fi evi­tarea sancţiunilor penale, prefectul Gheorghescu a recurs la intervenţiile politice şi la ministerul de justiţie, cerând ridicarea dosarului de la ins­trucţie şi clasarea urmărirei. Ministe­rul de interne fi cel de justiţie a fost sesizat pentru suspendarea imediată a prefectului abuziv, cum şi de fap­tul, că o ingerinţă a guvernului în mersul justiţiei ar produce o revoltă morală in toată opinia publică a jude­ţului, în curent cu cercatările justiţiei armate până acum. Mafinaţiunile de muşamalizare tind in a ridica magistratului integru de la Cab. II d. Sotirescu, delegaţia de ju­decător de instrucţie, in urma obiec­tivităţii, imparţialităţii fi a modului conştiincios cu care acest organ al justiţiei înţelege a-fi face datoria. Dosarul Infracţiunilor prefectului Gheorghescu Nr. 38, este continuu cercetat fi studiat de către delegaţii ministerelor, iar încercările de mufa­­malizare fi de sistare forţată a mer­sului justiţiei, va avea un larg fi ne­plăcut ecou în Parlament. Coresp. (Urmare din pag. l­ a) ,aici timp nu au avut să gândească ce fac. Până după război noi nu am avut la facultăţile noastre În­văţământ de boale de nas, gât şi Urechi, oare în câţiva ani de când există am putut noi pregăti atât Ja medici specialişti să utilizeze aceste oglinzi pentru laringe ? Dr. Felix mort în război, care era a­­gregat de această specialitate la Bucureşti n’a ţinut un curs, n’a ţinut un examen cu studenţii, de­oarece el ca profesor nu a înţeles să facă teorie abstractă şi a cerut clinica înzestrată cu materialul necesar, ca să poată face şi curs şi operaţiuni, lucru care nu i s’a a­­cord­a­t. Forcepse şi baziotribe tot cu miile au fost comandate Împreună cu seringi demodate cu materialul inutilităţi ş­i nu s’au gândit la e­­luve, ambulanţe şi alt material spitalicesc necesar combaterea epi­demiilor ! E momentul ca să ne oprim pe Dania ridicatului care îl provocăm în ţările streine, e momentul ca să curmăm sacrificiile inutile şi du­reroase care le provocăm în ţară. In această eră a prefacerilor de tot felul trebuie să mergem cu timpul şi dacă construim palate pentru administraţii şi clinici im­punătoare în Capitală, desigur toa­te necesare, trebuie să nu uităm şi de majoritatea rurală a acestei ţări. Dar nici Capitala nu are spital de izolare şi acum dispune chiar de mai puţine paturi ca înainte de război, căci barăcile Eforiei de la Spitalul Colentina, care serveau acestui scop, sunt azi şcoală de in­firmiere şi locuinţe pentru servi­toare, iar spitalul Zerlendi este a­­fectat pentru alt scop. Primarul Capitalei care înainte de a fi om politic a fost medic a recunoscut faptul, dar nu a luat nici o măsu­ră, din contra a polemizat cu Efo­ria în loc de a-i plăti restanţele şi a concediat o parte din persona­lul medical ce-l avea la dispoziţie pentru a realiza himera economii­lor legând astfel gaura mică a sa­cului şi lăsând-o pe cea mare. Ce­­ţenii cari plătesc impozitele ce­rute nu înţeleg economii în dauna sănătăţii lor. Capitala nu are nici pentru lo­cuitorii ei suficiente paturi în ser­viciile Eforiei unde se face izola­rea, care nu e de loc riguroasă căci servitoarele circulă In alte servicii. In oraş s­au familii în spi­tal şi împrăştie boalele la ai lor şi la­ alte persoane cum a fost cazul recent la Spitalul de Copii unde s-a contagionat şi a murit de pa­ralizie copilul unei servitoare. Se poate admite atunci să se trans­porte bolnavii din tot cuprinsul vechiului regat şi Basarabiei în Bucureşti ? Capitala nu e în stare a se apăra pe ea însăşi de epidemii şi lucrul se poate constata mai uşor la populaţia şcolară unde în cursul anului alternează scarlati­na cu pojarul, gripa cu priconul, varicela, febra tifoidă etc. De câte ori se semnalează într’u­ centru în provincie o boală contagioasă peste câteva zile avem şi în Capi­tală, mai multe cazuri, unde toate condiţiile sunt favorabile pentru difuziunea lor. Ignoranţa majorităţei populaţiei e concurată cu succs de neglijenţa sau incapacitatea celor care gospo­dăresc primăria. Salubritatea a­­proape nu e existentă cum ne-a mai arătat ultima zăpadă după care a urmat moină transformând centul şi periferia în băltoace, ori ce e mai favorabil des­­voltării microbilor de­cât umezeala şi temperatura potrivită peste mur­dăria de luni şi ani ale străzilor Capitalei? Gripa, amigdalita, pneu­monia au şi făcut un număr de victime şi numărul lor va spori; dar cine se preocupă de lucrul a­­cesta, atenţia încordată a compe­­tințelor e preocupată de „opera culturală“ ultima firmă pentru a tripresiona naivii, DI­CMOS. Acţiunea „chemăristă“ - Bucovina CERNĂUŢI­ — Chemarea ti­nerimii române din Bucovina a deschis în seara de Sâmbătă, 26 Noembrie, ciclul conferinţe­lor sale de studiu în localul par­ti­du­lui naţional-ţărănesc din localitate. A vorbit preşedintele organizaţiei d. IACOBAN, ară­tând succesiv şi comparat situ­aţia diferitelor par­tide politice înainte de unire, în diferitele provincii, cu principiile lor de bază, care le dădeau nota dis­tinctivă, determinând, ca con­cluzie, marele principiu care stă azi la baza partidului fuzio­nat naţional-ţărănsc şi care este : solidaritatea politică a tu­turor claselor sociale, cu ame­najare specială pentru ţărăni­me. Au participat în afară de membrii organizaţiei şi alţi ti­neri intelectuali ai Bucovinei, care arată interes faţă de miş­care. Aceste conferinţe se vor con­tinua pe viitor, în fiecare Sâm­bătă, seara la or­a 8 în localul Clubului. Directorul organiza­ţiei va avea o consfătuire în ziua de 30 cor. pentru a porni şi la Cernăuţi ciclul, de confe­rinţe publice, cu concursul ma­rilor bărbaţi ai partidului, rea­lizat de organizaţiile similare la Cluj şi Bucureşti. Atentat contra unei fabrici de ţigări New-York, 29 (Rador) — „New- York Herald" anunţă că un grup de anarchişti au aruncat o bombă asupra fabricei de ţigări din Buenos Aires. Bomba a provocat avarii grave, atât fabricei căt şi clădirilor din împrejurimi. Victime omeneşti , nu au fost. Cronica judiciară PROCESUL SOC. „CEHO-ROMANA* CU MINISTERUL DE FINANŢE Societatea pentru comerţul de za­hăr „Ceho-Română" a intentat minis­terului de Finanţe acţiune pentru restituirea unor taxe ilegal percepu­te. In baza unei legi din 1920 statul avea dreptul a percepe 1 leu pentru fiecare kgr. de zahăr importat. Soc. „Ceho-Română" a importat în anii 1920, 21 și 22, o mare cantitate de zahăr, pentru care statul a înca­sat 2 lei la kgr., în baza unui jur­nal al consiliului de miniștri din A­­prilie 1920, care prevede ca taxele va­male să fie socotite în valută aur. Acest jurnal a fost ratificat printr-o lege din 1923, care declară toate taxe­le percepute în virtutea acestui jur­nal ca legal percepute. La tribunal statul a fost condam­nat la restituirea acelei diferenţe. In contra acestei sentinţe s‘a făcut apelul, care s‘a judecat ori de Curtea de apel sec. 4. Din partea societăţii C.­R. au ple­dat d-nii avocaţi Emil Otulescu şi Aznavorian, cari au susţinut că atât jurnalul consiliului de miniştri din 1920 cât şi legea ce l-a ratificat se re­feră la taxele vamale şi că această taxă este­ una de consumaţie şi că nu poate fi perceput acea diferenţă. Ara­tă apoi că aceiaşi speţă s-a judecat de patru tribunale şi că statul a fost totdeauna condamnat la restituire. D. av. Eustaţiu, din partea minis­terului, a invocat prescripţiunea de 3 ani. Curtea a amânat pronunţarea. DELA CURTEA CU JURAŢI Moaşa Maria Podeanu, cunoscută provocatoare de avorturi, fiind dată în judecata Curţii cu juri pentru că în luna iulie a. c. a provocat un a­­vort femeii Maria Ţâru pentru suma de Iei 1500, a fost achitată ori în ur­ma pledoariei d-lui av. Vlădescu. PROCESUL UNEI MARI EX­­CROCIIERII La trib. Ilfov sec. 3-a a început aii audierea martorilor în procesul lui Simon Altradel şi Paul Lobel învi­nuiţi de o escrocherie de zece­ milioa­ne în dauna The Bc. of Rom. Ldt. Procesul s-a amânat în continuare la 5 Decembrie. ------------»S&---------------------­Corespondenţe din fără Târgovişte Moarte — Elevul Pănescu din cla­sa Il-a a şcoalei Normale, având apă la plămâni. In loc să fie ţinut în in­ferate­ria şcoalei şi căutat de medi­cul şcoalei, a fost trimes acasă, In comuna Răscăeţi, dincolo de Găeşti- Pe drum, fiind frig, vânt şi ger, ele­vul a murit în automobilul de cur­se în dreptul communei, gura Şuţei. Ce zice d. ministru Anghelescu de această purtare neumană a directo­rului şi a medicului? Dealtfel sun­tem informaţi ca medicul, nici nu examinează elevii, ci ţinându-i, la 2 metri distanţă îi întreabă ce au şi apoi le prescrie doctorii. De multe ori elevii stau în clasă bolnavi, fiind­că nu sunt primiţi la infermerie. Viol. — Ajutorul de judecător Necşulescu din Pucioasa a violat pe fata cantinierului, din gara Pucioa­sa. D. inspector judecătoresc Pisău a fost însărcinat cu ancheta Evadare. — Căpitanul Perovici, arestat pentru fraude comise la De­pozitul de armătură, a evadat. Din ancheta făcută până acum se con­stată că a delapidat câteva milioa­ne, prin ordonanţe false, ordonanţate şi încasate în complicitate cu căpita­nul Gh. Popescu, şeful ordonanţării Diviziei XIII din Ploeşti. Ţinea la portofoliu sume, care de ani, erau Încasate şi şefii şi verificatorii nu ziceau nimic, mai ales că deşi era simplu ofiţer ,ducea viaţa unui Na­bab şi avea zece cai de curse. Poves­tea cu socrul s-a dovedit deci a fi falsă. Dizolvarea Consiliului comunal al oraşului Târgovişte. — In fine liberalii s’au inteles să schimbe consiliul comunal, care a supt des­tul comuna și să facă loc altor membrii ai partidului liberal, cari până acum n'au avut niciun cio­lan de ros. Preşedinte al comisiu­­nei interimare a fost numit d. Gogu Pârvulescu. D. Duca, în raportul său arată că consiliul comunal a fost dizol­vat pentru rea voință în gospodă­ria comunei. Dacă este aşa tre­­bue să fie daţi în judecată vinova­ţii. COR. fjfnbfc.fr* 8 »4. t e;« Votarea bugetului comunal. Risipă şi ilegalităţi Membrii delegaţiei permanen­te s-au întrunit­eri dimineaţă în şedinţă publică sub preşiden­ţia d-lui dr. Costinescu, prima­rul Capitalei, asistat de d. Ioan Roban, secretar general al Pri­măriei­ La ordinea zilei, discuţia şi votarea bugetului Municipiului inclusiv al sectoarelor şi al u­­zinelor comunale. înainte de intrarea în ordi­nea de zi, d. Anibal Teodorescu face două comunicări. Prima­rul îi răspunde, asigurându-1 că îşi va da silinţa să îndrepte neregulile. Se intră în ordinea de zi. D. M. Georgescu, consilier de­legat financiar, face unele cri­tici asupra bugetelor de sec­toare. Apoi încep răfuelile şi conce­siunile. Consilieri delegaţi, primari de sectoare, reprezentanţi ai di­verselor societăţi, se reped a­­supra bugetului înşfăcând, cer­­şind, negociând, apucând fie­care cât poate. E o ruşine să asişti, la spec­tacolul degradant al jefuirei banului public, smuls cu forţa din mizeria obştească. D-l Berceanu, deşi demisio­nat, ia parte la consiliu. Discuţia bugetului seamănă mai mult cu o împărţeală a ve­niturilor între primari, în vir­­tuta dreptului celui mai tare. M acest scop se ceartă pe rând: d-nii primari: dr. Mino­­vici, Barbu Dumitrescu şi Min­­cu, d-nii consilieri : Berceanu, Săbăreanu, Temistocle Alexan­­drescu, dr. Anastasiu, Malac, Şt. Filipescu şi d-na Cantacuzi­­no, toţi sub oblăduitoarea, pri­vire a primarului dr. Costine­scu.­­Şi după ce toţi sunt satisfă­cuţi, în raport cu scandalul ce l’au făcut şi cu colţii ce i-au a­­rătat, bugetele se votează, asi­gurând fiecăruia venituri pe un an întreg. Ce s’ar întâmpla dacă şedin­ţele ar fi într’adevăr publice, sau dacă ministerul de interne ar fi un real organ de control? Sau poate ar fi de datoria con­silierilor deputaţi să se intere­seze ca activitatea municipali­tăţii să fie controlată prin Par­lament. b­irili ffiBtre mm Cum a decurs şedinţa dela clubul averescan Eri dimineaţă s’a întrunit comi­tetul de direcţie al partidului ave­rescan. D. gen. Averescu a făcut un scurt expozeu asupra situaţiei po­litice şi a propus adoptarea unei mofiuni din timp redactată, prin care cerea să i se dea mână liberă fata de liberali. CELE DOUA CURENTE In intenţia d-lui gen. Averescu era să câştige pentru această mo­ţiune — care exprimă punctul de vedere al fracţiunei favorabile a­­titudinei de complezenţă faţă de liberali — şi adeziunea grupului format de cei cari cer ca politica partidului să fie îndreptată împo­triva politicei liberale. Discuţia în comitetul de direc­ţie n’a decurs însă în cadrul pre­văzut de d. general şi fracţiunea „rebelilor“ a reuşit, sub masca unei discuţiuni largi asupra „svo­­nurilor“ în circulaţie, să introducă în moţiune şi punctul ei de vedere care este combaterea guvernului. MOŢIUNE Comitetul de direcţie a decis in consecinţă publicarea unei scurte moţiuni-comunicat care să arate ve­­rultatul intructuos al încercărilor de colaborare cu partidele de opoziţie şi „dorinţa" de a combate actualul guvern. Cu redactarea acestei moţiuni a fost însărcinată o comisie din care fac parte reprezentanţi ai ambelor fracţiuni. D. gen. Averescu a cerut să i se lase libertatea de a face cum cre-i de şi în acelaşi timp a voit să se asigure că Duminică, în ziua con­gresului, va fi proclamat şef, con­­soluție care i se va da. * BUJIS­A 29 Noembrie 1927 Bursa rămâne staţionară faţă de cursurile de ieri. Acţiunile staţionare afară de pe­trolifere cari cedează puţin. Efectele sunt şi ele mai slabe. Devizele calme, rămânând la cursurile precedente. Tranzacţiuni puţine. PETROLIFERE ROMANE Paris Astra Română 488 Steaua Română 265 Petro­ Blok­go CURSUL CEREALELOR Brăila Grâul lei 78.000 vag. Orz lei 64.000 vag. Porumb lei 55.000 vag. Galați Orz lei 64.000 vag. Porumb lei 55.000 vag. Constanța Porumb lei 56.000 vag. Tulcea Orz lei 62.000 vag.­­ Călăraşi Grâu lei 73.000 vag. Porumb lei 49.000 vag. Giurgiu Grâu lei 73.000 vag. Porumb lei 47.000 vag. Oltenița Grâu lei 73.000 vag.­­ Porumb lei 48.000 vag SOC. PETROLIFERE Astra Română Steaua Română Concordia Creditul Minier Petrolul Românesc Perol Blok I. R. D. P. Reşiţa Mica Clădirea Rom. Cartea Rom. S. T. R. 2850—2900 1400-1425 1350—1375 1270-1280 900— 925 300— 310 560— 570 450-460 485—495 650—660 460-470 590-600 LEU LA 9 Londra 792 Zurich 3,20 Paris 15,® • New-York 0,61 fi devize New-York 161,50—161,75 Londra 789,50-790,50 Paris 6,37-6,39 Zurich 31,25— 31,25 Bruxelles 22,55— 22,65 Milano 8,83- 8,86 Berlin 38.65 — 38 75 Viena 22,85— 22,90 Praga 4,78— 4,82 Budapesta 28,35—28,45 Varşovia 18,25— 18,75 Belgrad 2.85— 2.90 Atena 2,15—2,25 MONEDE EFECTIVE Dolari 161,50-161,75 Franci francezi 6.48 —0.50 Franci Elveţieni 3,15— 31,50 Franci Belgieni 4,45— 4,60 Lire sterline 785-790 Lire italiene 8,90—9 — Lire ottomane 86 — 89 Mărci germane 38,40— 38,75 Silig. aus. 23 — 23,15 Pengi 28,25- 28,75 Cor. cehe 4,75— 4,80 Sloţi Polonezi 18,25— 18,75 Dinari 2,86— 2,90 Leve 118 —123 Drahme 2,15— 2,25 EFECTE Scrisuri 5% Rurale Scrisuri 5% Urb. Buc. „ „ urb. laşi Rentă 5% 1916 Rentă 5% 1919 Rentă 5% 1920 Rentă 5% 1922 ACŢIUNI Bancare Naţională a României Marmorosch Blank,­et Românească vechi de Credit Român Comercială Română Comerţului Craiovan Generală & Ţării Rom. de Scont a României Agricolă Minelor 47,60—48 47,75-48,25 45,00—45,25 57 —57,50 55,25- 55,75 53,25- 53,50 46,50-47 5275—5325 ca. 1160—1170 790— 800 830- 850 980-1000 975—1000 575— 590 360— 370 210—220 410— 420 DIVERSE SOCIETĂȚI Ultimul număr al „Vieţii Româ­neşti" aduce un sumar excepţional de bogat şi de interesant. D. Ionel Teodoreanu publică un fragment din romanul „Intre vân­turi" , care va forma al treilea volum din seria „La Medeleni". Sunt pagini de culoare şi de li­rism, de caracterizări spirituale şi de observaţii pline de originalitate. A trecut vreme multă. A trecut şi războiul. Olguţa s-a schimbat, a crescut, şi odată cu vârsta şi-a schimbat şi gusturile. Bucuria vieţii nu şi-o mai exteriorizează ca în neastâmpărul de odinioară, ci o preţueşte lăuntric, o valorifică în satisfacţii mai adânc sufleteşti. Vania Dumşa e singurul bărbat pe care-l socoteşte vrednic de dra­gostea ei Întreagă ,,Cast trupeşte şi sufleteşte cum numai palizii Ruşi, nu Englezii cu sânge şi ten de tomată, ştiu uneori să fie. Vania reacţiona agresiv, ci­nic, brutal — în idei evident, căci profund iniţiat, de propria-i delica­teţă nu confunda, româneşte, vulga­ritatea cu puterea. Vorbele lui Vania consumau di­namita şi vitriolul tuturor atitu­dinilor explozive în revoltă şi co­rosive în judecăţi. Brutalizată, Ioa­na admira în el fostul barbar al puterei bărbăteşti, şi-l stimula — pe tărâmul discuţiilor. Majuscula iniţială a atitudinei lui Vania — iarăşi în discuţii — faţă de fenomenul „femee", alături de părerile curente, era acelaşi ,,Nu" prometeic al tinereţii universitare în jurul lui grupate. Nu ! Femeia nu poate fi o pro­prietate individuală, cât timp A­­dam e un plural şi Eva la fel, de când cu gramatica paradisului pier­dut. Căsătoria monogamă , invenţia creştinismului, utilă preoţilor prin virtualitatea de noi căsătorii, şi a­­vocaţilor prin divorţurile preala­bile. Poligamia natural­­ă e anate­mizată de preoţi, şi condamnată de legişti, de vreme ce le expropriază latifundiile profesionale. Nu. Fidelitatea e crimă de ies­­biologie Viaţa este proces de expe­rienţe cât mai variate, nu de mono­tonii reiterate. Toţi oamenii de ge­niu, toate formulele proeminente­ ale vieţii sânt rezultatul unui adul­ter proxim sau depărtat. In pomi­cultură adulterul moralei, e sfânta­ instituţie a altoiului. Şi însuşi pă­mântul e fructul unui adulter cos­mic. Nu. Femeia să fie sinceră, perfidă, diversă, conglomerat de sincerităţi autonome ; să poată iubi mai mulţi bărbaţi deodată, cum marea primeş­te în acelaş culcuş de apă suplă, î­n care trupul ei e veşnic altă lumina cu alte unde, revărsarea, felurit rit­mată şi colorată, a fluviilor care-i­ dau viaţă şi vigoare. Iubirea platonică ? Nu. Nu există. Există glande şi există frumuseţea Varsă cincizeci de ani pe dragostea eternă a lui Romeo și a Julietei; Ju­­lieta va închide fereastra ca să nus răcească, trăgând storul pe spendoa­­rea lunii care incomodează somnul; Romeo, numai la gândul că există, scări — de lemn comod, nu de mă­tase elegantă — va binecuvânta e­­ternitatea plană, cu perne moi, a patului. Reia cei cincizeci de ani, ab­­soarbe-i, şi fiziologie vor fi lirici în poemul lu Shakespeare. In acelaş număr, d. I. Botez în­făţişează concepţia dramatică a lui Shakespeare şi analizează tragedia „Regele Lear“, arătând însuşirile estetice ale celei mai profunde opere shakespeare-iene. D. I. D. Gherea interpretează sen­surile variate ale cuvântului „po­etic". D. Mihail Sadoveanu începe un nou şi sugestiv roman intitulat „De­monul tinereţii“, în care descrie viaţa atât de caracteristică şi de pi­torească a mănăstirilor moldove­nești. In restul numărului, versuri, ar­ticole, cronici, recenzii semnate . Domostene botez, M. Sevastos, Petre Marcu Balș, I. Petrovici, St­­eletin G. Zâne, M. Runea, etc. Bl Ci­n­em­atovrrfe cinema FRASCATI. — Demonul tu­turei CINEMA CAPITOL. — Drumul Ier­tării. CINEMA M. VOICULESCU. Demonul iubirei. CINEMA SELECT. — Beatrice Cene. CINEMA ODEON. — Mica Aurite cu Mary Prerford. 9 cinema bulevard palace. —* Litera roșie cu Lilian Gisth. CINEMA EFORIEI. — Demonul din San Francisco. CINEMA RAHOVA. — Carnea dia­bolică. CINEMA MODEL. — Ultimul dans cu Liane lleud. CINEMA PARIS. — Puntea pisicii. CINEMA GLORIA. — Doamna tării voal. CINEMA ATENEUL GOLESCU. — Prinţ şi Bărbier cu Rudolf Valen­tino. CINEMA REX (Dudeşti) — Lia CINEMA JUPITER. - Doamana, fără voal. CINEMA MARCONI. — Midinetta CINEMA VOLTA-BUZEȘTI. — Re­gele pelicanilor. CINEMA EDISON. — Cavalerul jxiu­zelor. CINEMA AMERICAN. - Lord Satan CINEMA LIPSCANI. — Hotel Impe­rial cu Po!a Negri. Sala de sus* Napoleon. REVISTE „Viaţa Românească” SPECTACOLE . Miercuri 30 Noembrie TATRUL NAȚIONAL: Învierea. TEATRUL REGINA MARIA : Cân­tec de toamnă. Riviera. TEATRUL NOSTRU: Cinemato­graful. TEATRUL MIC: Antonia TEATRUL CENTRAL : Lupii. Ştiri artistice şi teatrale Luni 5 Decembrie se va relua la Teatrul Regina Maria „Romanţa" piesă in trei acte un prolog şi un epi­log de Sheldon, cu d-na. Maria Filotti şi d-nii Tony Bulandra şi Ion Ma­­nolescu în rolurile principale * Săptămâna aceasta încep la teatrul Regina. Maria repetiţiile piesei „Dan­ton“ de Romain Rohand, cu d. Sto­­rin In rolul titular. Piesa va fi pusă în scenă de d. Soa­re Z. Soare. * La viitoarele reprezentații ale lui „Cyrano de Bergerac", pe scena tea­trului Național, rolul titular va fi jucat de d. A. Atanasescu. * Cunoscutul maestru-dirigent Oscar Fried va dirija, în cursul lunei Mar­tie 1928, două concerte la Ateneu. * Maestrul Oscar Nedbal, directorul Operei din Bratislava va dirija de a­­semeni două­ concerte în cursul lunei Aprilie 1928. Masa în onoarea donatorului A. Simu Comitetul delegat cu organizarea mesei in onoarea donatorului „Mu­­seului Simu" aduce la cunoştinţa co­legilor pictori, sculptori, scriitori şi ziarişti, că d-l Simu, foarte recu­noscător pentru sentimentele celor ce doresc a-i sărbători, le mulţu­meşte călduros, şi-i roagă să amâne această sărbătoare a Artei, pentru odată ce comitetul o va comunica la timp. Cărţi-Reviste — Vlăsia No. 23, de sub direc­ţia d-lui N. Baboeanu, cu arti­cole semnate de N. Baboeanu, I. Peltz, etc. şi notiţe polemice po­litice. — LE­conomiste roumain No. 19 cu articole de A. Setlacek des­pre Legislaţia muncii în Româ­nia , ing. Ioaniţiu, industria ce­ramicei, a materialelor de cons­trucţie şi a sticlei. — Comoara Satelor No . 3-4, revistă lunară de folclor, apare la Blaj, sub direcţia d-lui Traian German. — Dreptul No- 39 conţine un articol despre Unificarea legisla­tivă, jurisprudenţe, etc. — Anuarul a 8-a al Şcolii me­dii (civile) de Stat Iosif Vulcan din Arad pe anul şcolar 1926-27, publicat de Victor Bălcescu, direc­tor, constitue o prea interesantă lucrare de şcoală, din care se poate vedea frumoasa activitate desfăşurată de corpul profeso­ral al şcolii. — Transilvania No. 59, număr comemorativ, în vederea serbă­rilor Astrei dela 4 Dec. la Sibiu­— Monitorul lucrărilor publice No. 121-122, în supliment Curie­rul licitaţiilor s Mişcarea pedagogică şi şcoala românească CONFERINŢA D-LUI G. G. ANTONESCU In ciclul conferinţelor organizate de Institutul social român asupra Po­­liticii culturii, a vorbit de prof. G. G. Antonescu despre „Mişcarea pedago­gică şi şcoala românească“. D-sa a început prin a determina criteriile după care se apreciază va­labilitatea unei reforme şcolare : 1) Să fie întemeiată pe principii clare. 2) fundate ştiinţificeşte şi în armonie cu împrejurările la care se aplică 3)­ să nu existe contradicţii între ele. Sub unghiul acestor criterii curent­­ele pedagogice mai importante cari­ înrâuresc şcoala românească sunt -I. Activismul, determinat de siste­me pedagogice şi filosofice ale trecu­tului, de pragmatism şi de caracterul di­amist al filosofiei prezentului, se­ manifestă sub două forme mai im­portante : concepţia materialistă şi integra­li­stă. II. Democratismul, este al doilea curent care influenţează întreaga viaţă socială, deci şi educaţia. Intru cât se întemeiază pe principiul auto­guvernării, democraţia presupune o serioasă pregătire a cetăţeanului. A­­ceasta se poate realiza prin introdu­cerea în organismul şcolar a condi­ţiilor vieţii cetăţeneşti, cari sunt: 1. comunitatea şi diviziunea muncii; 2. practicarea principiului disciplinei li­bere în educaţia individuală prin exerciţiile de voinţă. O altă problemă impusă de organi­zarea democratică a societăţii este­­culturalizarea maselor. La noi a fost pusă clar pentru prima dată de că­tre Spiru Ilaret. Tot In cadrul democratismului in­tră individualizarea învăţământului. Aceasta face posibilă cunoaşterea ap­titudinilor fiecărui individ şi utili­zarea cât mai raţională a lor In fo­losul progresului social. In concluzie, d. Antonescu formu­lează că la baza învăţământului tre­­bue să existe o concepţie pedagogică activistă, democratică şi individua­­­listă, pusă In serviciul idealului na­­ţionat

Next