Dreptatea, decembrie 1927 (Anul 1, nr. 39-63)
1927-12-01 / nr. 39
T «s* -.-v^nxSSk. i-_ £rJEEZEî kO»BIOSUI Din Bălţi vine ştirea sguduitoare, despre moartea ce-şi hărăzesc singurii făranii arestaţi In urma anchetei cu privire la alegerea din urmă Când s-au întâmplat şi vărsări de sânge la secţia Ciolacu-Vechi Ancheta făcută de autorităţile din Iaşi şi din Bălti a găsit vinovaţi II ţărani cari şi astăzi se găsesc in arestul dn Bălti fără a fi fost judecați. Cei închişi au făcut nenumărate cereri de punere in libertate până la proces. Toate cererile au fost respinse iar mandatele întărite de fiecare dată. Acum câtva timp au făcut o nouă cerere in care spuneau că dacă şi aceasta nu va fi luată in seamă ei vor declara greva foamei. Cererile fiind din nou respinse cei 11 arestaţi se află astăzi in a 12-a zi de înfometare şi sete. Unii dintre ei au avut leşinuri şi se găsesc atât de sfârşiţi încât a fost chemat preotul pentru împărtăşanie. Asemenea jertfe de bună voie care ti sguduie ţara întreagă de nedreptăţile şi ticăloşiile ce se săvârşesc ,au măreţia faptelor mucenicilor care au pierit în chinuri pentru lăţirea creştinismului. Oameni nevinovaţi, trăind in liniştea ţarinilor şi în frica de Dumnezeu, nu înţeleg să fie bătaia de joc a cârmuiorilor care-i scot de sub scutul legilor şi le calcă în picioare orice drepturi socotindu-i o turmă, nevolnică , bună de scuipat şi de aruncat in temniţi, ori de câte ori ar îndrăzni să-şi apere dreptul şi mândria de oameni. Pilda acestor ţărani simpli e înfricoşătoare. Ca singuri să-şi aleagă ,ca mai fioroasă moarte, in semn că dispreţul şi umilinţele din partea cârmuirei nu pot să-i atingă, dovedeşte pe lângă nevinovăţia lor incontestabilă, hotărârea ddrză de a semăna mustrarea in lungul ţării asupra cugetelor ce se odihnesc la adăpostul fricei de a nu-şi tulbura orânduirile mulţumitoare ale vieţei. Trupurile lor suple, ca o arătare de oase — ochii lor găunoşi scurşi de lumina vieţii, se vor prefira prin aer ca nişte umbre ridicate din mormânt pentru a ne reaminti tuturor încrâncenarea soareţilor de desmoşteniţi, hotărâtă de ursitorile nesătulede crime şi păcate, săvârşite in numele,Binelui Patriei“. In afară de povara ce o aruncă trupurile lor asupra conştiinţei destul de încărcate a guvernanţilor, rămâne eroismul sacrificiului, care să pecetluiască fărădelegea şi care să cheme din adâncurile cuplerite de laşitare — curajul şi pornirea de jertfă ce zac mototolite in sufletele unei generaţii dezorientate şi compromise. Câţiva ţărani din Basarabia îndepărtează de 12 zile mâncarea de la gură şi se sting în răcoarea temniţei, cu credinţa că aşa trebuie să sfârşească oamenii mândri, când li se ridică mândria. Şi în acelaş timp, la Bucureşti, după zvonul uriaş al funerariilor naţionale, d. Vintilă Brătianu îşi anunţă programul continuităţii. EUGEN TODIE 1" -O 9 W* —---------al agerilor din Bălţi II ţărani din Bălţi în greva foamei Prefectul judeţului Arad urmărit pentru grave infracţiuni instrucţia penală a stabilit însărcina lui Ion Gheorghescu prefectul jud. Arad, fapte penale grave La parchetul tribunalului Arad şi Cabinetul II de Instrucţie se cercetează de aproape 2 ani acuzaţiile contra prefectului de judeţ lan Gheorghescu, pentru gestiunea frauduloasă, înşelăciune, abuz de putere fi fals în acte publice. In urma audierii a peste o sută de martori din tot judeţul, cu acte şi documente autentice oficiale, pe bază de registre s’a constatat, că numitul prefect, a ordonat ilegal conscrierea populaţiei justeţului Arad încasând din blanchetele impuse populaţiei fi tipărite în tipografia sa proprie, peste un milion de lei. A impus in bugetele comunale sarcini ilegale, iar sumele astfel plătite s’au vărsat la întreprinderile particu-, lare ale prefectului. Din banii publici a constituit o societate pe acţiunii vărsând sumele încasate pe numele său propriu. A vândut stemele ţării cu preţul dublu decât cel stabilit de Ministerul de Interne. Fondurile judeţului le-a întrebuinţat la întraprinderile sale particulare. Pentru construcţiile de feoale a adunat în mod forţat dela populaţia judeţului sume enorme fi vagoane de cereale, administrând toate acetea particular fi fără nici o contabilitate publică. ~-----» — Pentru acoperirea fraudelor fi evitarea sancţiunilor penale, prefectul Gheorghescu a recurs la intervenţiile politice şi la ministerul de justiţie, cerând ridicarea dosarului de la instrucţie şi clasarea urmărirei. Ministerul de interne fi cel de justiţie a fost sesizat pentru suspendarea imediată a prefectului abuziv, cum şi de faptul, că o ingerinţă a guvernului în mersul justiţiei ar produce o revoltă morală in toată opinia publică a judeţului, în curent cu cercatările justiţiei armate până acum. Mafinaţiunile de muşamalizare tind in a ridica magistratului integru de la Cab. II d. Sotirescu, delegaţia de judecător de instrucţie, in urma obiectivităţii, imparţialităţii fi a modului conştiincios cu care acest organ al justiţiei înţelege a-fi face datoria. Dosarul Infracţiunilor prefectului Gheorghescu Nr. 38, este continuu cercetat fi studiat de către delegaţii ministerelor, iar încercările de mufamalizare fi de sistare forţată a mersului justiţiei, va avea un larg fi neplăcut ecou în Parlament. Coresp. (Urmare din pag. l a) ,aici timp nu au avut să gândească ce fac. Până după război noi nu am avut la facultăţile noastre Învăţământ de boale de nas, gât şi Urechi, oare în câţiva ani de când există am putut noi pregăti atât Ja medici specialişti să utilizeze aceste oglinzi pentru laringe ? Dr. Felix mort în război, care era agregat de această specialitate la Bucureşti n’a ţinut un curs, n’a ţinut un examen cu studenţii, deoarece el ca profesor nu a înţeles să facă teorie abstractă şi a cerut clinica înzestrată cu materialul necesar, ca să poată face şi curs şi operaţiuni, lucru care nu i s’a acordat. Forcepse şi baziotribe tot cu miile au fost comandate Împreună cu seringi demodate cu materialul inutilităţi şi nu s’au gândit la eluve, ambulanţe şi alt material spitalicesc necesar combaterea epidemiilor ! E momentul ca să ne oprim pe Dania ridicatului care îl provocăm în ţările streine, e momentul ca să curmăm sacrificiile inutile şi dureroase care le provocăm în ţară. In această eră a prefacerilor de tot felul trebuie să mergem cu timpul şi dacă construim palate pentru administraţii şi clinici impunătoare în Capitală, desigur toate necesare, trebuie să nu uităm şi de majoritatea rurală a acestei ţări. Dar nici Capitala nu are spital de izolare şi acum dispune chiar de mai puţine paturi ca înainte de război, căci barăcile Eforiei de la Spitalul Colentina, care serveau acestui scop, sunt azi şcoală de infirmiere şi locuinţe pentru servitoare, iar spitalul Zerlendi este afectat pentru alt scop. Primarul Capitalei care înainte de a fi om politic a fost medic a recunoscut faptul, dar nu a luat nici o măsură, din contra a polemizat cu Eforia în loc de a-i plăti restanţele şi a concediat o parte din personalul medical ce-l avea la dispoziţie pentru a realiza himera economiilor legând astfel gaura mică a sacului şi lăsând-o pe cea mare. Ceţenii cari plătesc impozitele cerute nu înţeleg economii în dauna sănătăţii lor. Capitala nu are nici pentru locuitorii ei suficiente paturi în serviciile Eforiei unde se face izolarea, care nu e de loc riguroasă căci servitoarele circulă In alte servicii. In oraş sau familii în spital şi împrăştie boalele la ai lor şi la alte persoane cum a fost cazul recent la Spitalul de Copii unde s-a contagionat şi a murit de paralizie copilul unei servitoare. Se poate admite atunci să se transporte bolnavii din tot cuprinsul vechiului regat şi Basarabiei în Bucureşti ? Capitala nu e în stare a se apăra pe ea însăşi de epidemii şi lucrul se poate constata mai uşor la populaţia şcolară unde în cursul anului alternează scarlatina cu pojarul, gripa cu priconul, varicela, febra tifoidă etc. De câte ori se semnalează într’u centru în provincie o boală contagioasă peste câteva zile avem şi în Capitală, mai multe cazuri, unde toate condiţiile sunt favorabile pentru difuziunea lor. Ignoranţa majorităţei populaţiei e concurată cu succs de neglijenţa sau incapacitatea celor care gospodăresc primăria. Salubritatea aproape nu e existentă cum ne-a mai arătat ultima zăpadă după care a urmat moină transformând centul şi periferia în băltoace, ori ce e mai favorabil desvoltării microbilor decât umezeala şi temperatura potrivită peste murdăria de luni şi ani ale străzilor Capitalei? Gripa, amigdalita, pneumonia au şi făcut un număr de victime şi numărul lor va spori; dar cine se preocupă de lucrul acesta, atenţia încordată a competințelor e preocupată de „opera culturală“ ultima firmă pentru a tripresiona naivii, DICMOS. Acţiunea „chemăristă“ - Bucovina CERNĂUŢI — Chemarea tinerimii române din Bucovina a deschis în seara de Sâmbătă, 26 Noembrie, ciclul conferinţelor sale de studiu în localul partidului naţional-ţărănesc din localitate. A vorbit preşedintele organizaţiei d. IACOBAN, arătând succesiv şi comparat situaţia diferitelor partide politice înainte de unire, în diferitele provincii, cu principiile lor de bază, care le dădeau nota distinctivă, determinând, ca concluzie, marele principiu care stă azi la baza partidului fuzionat naţional-ţărănsc şi care este : solidaritatea politică a tuturor claselor sociale, cu amenajare specială pentru ţărănime. Au participat în afară de membrii organizaţiei şi alţi tineri intelectuali ai Bucovinei, care arată interes faţă de mişcare. Aceste conferinţe se vor continua pe viitor, în fiecare Sâmbătă, seara la ora 8 în localul Clubului. Directorul organizaţiei va avea o consfătuire în ziua de 30 cor. pentru a porni şi la Cernăuţi ciclul, de conferinţe publice, cu concursul marilor bărbaţi ai partidului, realizat de organizaţiile similare la Cluj şi Bucureşti. Atentat contra unei fabrici de ţigări New-York, 29 (Rador) — „New- York Herald" anunţă că un grup de anarchişti au aruncat o bombă asupra fabricei de ţigări din Buenos Aires. Bomba a provocat avarii grave, atât fabricei căt şi clădirilor din împrejurimi. Victime omeneşti , nu au fost. Cronica judiciară PROCESUL SOC. „CEHO-ROMANA* CU MINISTERUL DE FINANŢE Societatea pentru comerţul de zahăr „Ceho-Română" a intentat ministerului de Finanţe acţiune pentru restituirea unor taxe ilegal percepute. In baza unei legi din 1920 statul avea dreptul a percepe 1 leu pentru fiecare kgr. de zahăr importat. Soc. „Ceho-Română" a importat în anii 1920, 21 și 22, o mare cantitate de zahăr, pentru care statul a încasat 2 lei la kgr., în baza unui jurnal al consiliului de miniștri din Aprilie 1920, care prevede ca taxele vamale să fie socotite în valută aur. Acest jurnal a fost ratificat printr-o lege din 1923, care declară toate taxele percepute în virtutea acestui jurnal ca legal percepute. La tribunal statul a fost condamnat la restituirea acelei diferenţe. In contra acestei sentinţe s‘a făcut apelul, care s‘a judecat ori de Curtea de apel sec. 4. Din partea societăţii C.R. au pledat d-nii avocaţi Emil Otulescu şi Aznavorian, cari au susţinut că atât jurnalul consiliului de miniştri din 1920 cât şi legea ce l-a ratificat se referă la taxele vamale şi că această taxă este una de consumaţie şi că nu poate fi perceput acea diferenţă. Arată apoi că aceiaşi speţă s-a judecat de patru tribunale şi că statul a fost totdeauna condamnat la restituire. D. av. Eustaţiu, din partea ministerului, a invocat prescripţiunea de 3 ani. Curtea a amânat pronunţarea. DELA CURTEA CU JURAŢI Moaşa Maria Podeanu, cunoscută provocatoare de avorturi, fiind dată în judecata Curţii cu juri pentru că în luna iulie a. c. a provocat un avort femeii Maria Ţâru pentru suma de Iei 1500, a fost achitată ori în urma pledoariei d-lui av. Vlădescu. PROCESUL UNEI MARI EXCROCIIERII La trib. Ilfov sec. 3-a a început aii audierea martorilor în procesul lui Simon Altradel şi Paul Lobel învinuiţi de o escrocherie de zece milioane în dauna The Bc. of Rom. Ldt. Procesul s-a amânat în continuare la 5 Decembrie. ------------»S&---------------------Corespondenţe din fără Târgovişte Moarte — Elevul Pănescu din clasa Il-a a şcoalei Normale, având apă la plămâni. In loc să fie ţinut în inferateria şcoalei şi căutat de medicul şcoalei, a fost trimes acasă, In comuna Răscăeţi, dincolo de Găeşti- Pe drum, fiind frig, vânt şi ger, elevul a murit în automobilul de curse în dreptul communei, gura Şuţei. Ce zice d. ministru Anghelescu de această purtare neumană a directorului şi a medicului? Dealtfel suntem informaţi ca medicul, nici nu examinează elevii, ci ţinându-i, la 2 metri distanţă îi întreabă ce au şi apoi le prescrie doctorii. De multe ori elevii stau în clasă bolnavi, fiindcă nu sunt primiţi la infermerie. Viol. — Ajutorul de judecător Necşulescu din Pucioasa a violat pe fata cantinierului, din gara Pucioasa. D. inspector judecătoresc Pisău a fost însărcinat cu ancheta Evadare. — Căpitanul Perovici, arestat pentru fraude comise la Depozitul de armătură, a evadat. Din ancheta făcută până acum se constată că a delapidat câteva milioane, prin ordonanţe false, ordonanţate şi încasate în complicitate cu căpitanul Gh. Popescu, şeful ordonanţării Diviziei XIII din Ploeşti. Ţinea la portofoliu sume, care de ani, erau Încasate şi şefii şi verificatorii nu ziceau nimic, mai ales că deşi era simplu ofiţer ,ducea viaţa unui Nabab şi avea zece cai de curse. Povestea cu socrul s-a dovedit deci a fi falsă. Dizolvarea Consiliului comunal al oraşului Târgovişte. — In fine liberalii s’au inteles să schimbe consiliul comunal, care a supt destul comuna și să facă loc altor membrii ai partidului liberal, cari până acum n'au avut niciun ciolan de ros. Preşedinte al comisiunei interimare a fost numit d. Gogu Pârvulescu. D. Duca, în raportul său arată că consiliul comunal a fost dizolvat pentru rea voință în gospodăria comunei. Dacă este aşa trebue să fie daţi în judecată vinovaţii. COR. fjfnbfc.fr* 8 »4. t e;« Votarea bugetului comunal. Risipă şi ilegalităţi Membrii delegaţiei permanente s-au întruniteri dimineaţă în şedinţă publică sub preşidenţia d-lui dr. Costinescu, primarul Capitalei, asistat de d. Ioan Roban, secretar general al Primăriei La ordinea zilei, discuţia şi votarea bugetului Municipiului inclusiv al sectoarelor şi al uzinelor comunale. înainte de intrarea în ordinea de zi, d. Anibal Teodorescu face două comunicări. Primarul îi răspunde, asigurându-1 că îşi va da silinţa să îndrepte neregulile. Se intră în ordinea de zi. D. M. Georgescu, consilier delegat financiar, face unele critici asupra bugetelor de sectoare. Apoi încep răfuelile şi concesiunile. Consilieri delegaţi, primari de sectoare, reprezentanţi ai diverselor societăţi, se reped asupra bugetului înşfăcând, cerşind, negociând, apucând fiecare cât poate. E o ruşine să asişti, la spectacolul degradant al jefuirei banului public, smuls cu forţa din mizeria obştească. D-l Berceanu, deşi demisionat, ia parte la consiliu. Discuţia bugetului seamănă mai mult cu o împărţeală a veniturilor între primari, în virtuta dreptului celui mai tare. M acest scop se ceartă pe rând: d-nii primari: dr. Minovici, Barbu Dumitrescu şi Mincu, d-nii consilieri : Berceanu, Săbăreanu, Temistocle Alexandrescu, dr. Anastasiu, Malac, Şt. Filipescu şi d-na Cantacuzino, toţi sub oblăduitoarea, privire a primarului dr. Costinescu.Şi după ce toţi sunt satisfăcuţi, în raport cu scandalul ce l’au făcut şi cu colţii ce i-au arătat, bugetele se votează, asigurând fiecăruia venituri pe un an întreg. Ce s’ar întâmpla dacă şedinţele ar fi într’adevăr publice, sau dacă ministerul de interne ar fi un real organ de control? Sau poate ar fi de datoria consilierilor deputaţi să se intereseze ca activitatea municipalităţii să fie controlată prin Parlament. birili ffiBtre mm Cum a decurs şedinţa dela clubul averescan Eri dimineaţă s’a întrunit comitetul de direcţie al partidului averescan. D. gen. Averescu a făcut un scurt expozeu asupra situaţiei politice şi a propus adoptarea unei mofiuni din timp redactată, prin care cerea să i se dea mână liberă fata de liberali. CELE DOUA CURENTE In intenţia d-lui gen. Averescu era să câştige pentru această moţiune — care exprimă punctul de vedere al fracţiunei favorabile atitudinei de complezenţă faţă de liberali — şi adeziunea grupului format de cei cari cer ca politica partidului să fie îndreptată împotriva politicei liberale. Discuţia în comitetul de direcţie n’a decurs însă în cadrul prevăzut de d. general şi fracţiunea „rebelilor“ a reuşit, sub masca unei discuţiuni largi asupra „svonurilor“ în circulaţie, să introducă în moţiune şi punctul ei de vedere care este combaterea guvernului. MOŢIUNE Comitetul de direcţie a decis in consecinţă publicarea unei scurte moţiuni-comunicat care să arate verultatul intructuos al încercărilor de colaborare cu partidele de opoziţie şi „dorinţa" de a combate actualul guvern. Cu redactarea acestei moţiuni a fost însărcinată o comisie din care fac parte reprezentanţi ai ambelor fracţiuni. D. gen. Averescu a cerut să i se lase libertatea de a face cum cre-i de şi în acelaşi timp a voit să se asigure că Duminică, în ziua congresului, va fi proclamat şef, consoluție care i se va da. * BUJISA 29 Noembrie 1927 Bursa rămâne staţionară faţă de cursurile de ieri. Acţiunile staţionare afară de petrolifere cari cedează puţin. Efectele sunt şi ele mai slabe. Devizele calme, rămânând la cursurile precedente. Tranzacţiuni puţine. PETROLIFERE ROMANE Paris Astra Română 488 Steaua Română 265 Petro Blokgo CURSUL CEREALELOR Brăila Grâul lei 78.000 vag. Orz lei 64.000 vag. Porumb lei 55.000 vag. Galați Orz lei 64.000 vag. Porumb lei 55.000 vag. Constanța Porumb lei 56.000 vag. Tulcea Orz lei 62.000 vag. Călăraşi Grâu lei 73.000 vag. Porumb lei 49.000 vag. Giurgiu Grâu lei 73.000 vag. Porumb lei 47.000 vag. Oltenița Grâu lei 73.000 vag. Porumb lei 48.000 vag SOC. PETROLIFERE Astra Română Steaua Română Concordia Creditul Minier Petrolul Românesc Perol Blok I. R. D. P. Reşiţa Mica Clădirea Rom. Cartea Rom. S. T. R. 2850—2900 1400-1425 1350—1375 1270-1280 900— 925 300— 310 560— 570 450-460 485—495 650—660 460-470 590-600 LEU LA 9 Londra 792 Zurich 3,20 Paris 15,® • New-York 0,61 fi devize New-York 161,50—161,75 Londra 789,50-790,50 Paris 6,37-6,39 Zurich 31,25— 31,25 Bruxelles 22,55— 22,65 Milano 8,83- 8,86 Berlin 38.65 — 38 75 Viena 22,85— 22,90 Praga 4,78— 4,82 Budapesta 28,35—28,45 Varşovia 18,25— 18,75 Belgrad 2.85— 2.90 Atena 2,15—2,25 MONEDE EFECTIVE Dolari 161,50-161,75 Franci francezi 6.48 —0.50 Franci Elveţieni 3,15— 31,50 Franci Belgieni 4,45— 4,60 Lire sterline 785-790 Lire italiene 8,90—9 — Lire ottomane 86 — 89 Mărci germane 38,40— 38,75 Silig. aus. 23 — 23,15 Pengi 28,25- 28,75 Cor. cehe 4,75— 4,80 Sloţi Polonezi 18,25— 18,75 Dinari 2,86— 2,90 Leve 118 —123 Drahme 2,15— 2,25 EFECTE Scrisuri 5% Rurale Scrisuri 5% Urb. Buc. „ „ urb. laşi Rentă 5% 1916 Rentă 5% 1919 Rentă 5% 1920 Rentă 5% 1922 ACŢIUNI Bancare Naţională a României Marmorosch Blank,et Românească vechi de Credit Român Comercială Română Comerţului Craiovan Generală & Ţării Rom. de Scont a României Agricolă Minelor 47,60—48 47,75-48,25 45,00—45,25 57 —57,50 55,25- 55,75 53,25- 53,50 46,50-47 5275—5325 ca. 1160—1170 790— 800 830- 850 980-1000 975—1000 575— 590 360— 370 210—220 410— 420 DIVERSE SOCIETĂȚI Ultimul număr al „Vieţii Româneşti" aduce un sumar excepţional de bogat şi de interesant. D. Ionel Teodoreanu publică un fragment din romanul „Intre vânturi" , care va forma al treilea volum din seria „La Medeleni". Sunt pagini de culoare şi de lirism, de caracterizări spirituale şi de observaţii pline de originalitate. A trecut vreme multă. A trecut şi războiul. Olguţa s-a schimbat, a crescut, şi odată cu vârsta şi-a schimbat şi gusturile. Bucuria vieţii nu şi-o mai exteriorizează ca în neastâmpărul de odinioară, ci o preţueşte lăuntric, o valorifică în satisfacţii mai adânc sufleteşti. Vania Dumşa e singurul bărbat pe care-l socoteşte vrednic de dragostea ei Întreagă ,,Cast trupeşte şi sufleteşte cum numai palizii Ruşi, nu Englezii cu sânge şi ten de tomată, ştiu uneori să fie. Vania reacţiona agresiv, cinic, brutal — în idei evident, căci profund iniţiat, de propria-i delicateţă nu confunda, româneşte, vulgaritatea cu puterea. Vorbele lui Vania consumau dinamita şi vitriolul tuturor atitudinilor explozive în revoltă şi corosive în judecăţi. Brutalizată, Ioana admira în el fostul barbar al puterei bărbăteşti, şi-l stimula — pe tărâmul discuţiilor. Majuscula iniţială a atitudinei lui Vania — iarăşi în discuţii — faţă de fenomenul „femee", alături de părerile curente, era acelaşi ,,Nu" prometeic al tinereţii universitare în jurul lui grupate. Nu ! Femeia nu poate fi o proprietate individuală, cât timp Adam e un plural şi Eva la fel, de când cu gramatica paradisului pierdut. Căsătoria monogamă , invenţia creştinismului, utilă preoţilor prin virtualitatea de noi căsătorii, şi avocaţilor prin divorţurile prealabile. Poligamia naturală e anatemizată de preoţi, şi condamnată de legişti, de vreme ce le expropriază latifundiile profesionale. Nu. Fidelitatea e crimă de iesbiologie Viaţa este proces de experienţe cât mai variate, nu de monotonii reiterate. Toţi oamenii de geniu, toate formulele proeminente ale vieţii sânt rezultatul unui adulter proxim sau depărtat. In pomicultură adulterul moralei, e sfânta instituţie a altoiului. Şi însuşi pământul e fructul unui adulter cosmic. Nu. Femeia să fie sinceră, perfidă, diversă, conglomerat de sincerităţi autonome ; să poată iubi mai mulţi bărbaţi deodată, cum marea primeşte în acelaş culcuş de apă suplă, în care trupul ei e veşnic altă lumina cu alte unde, revărsarea, felurit ritmată şi colorată, a fluviilor care-i dau viaţă şi vigoare. Iubirea platonică ? Nu. Nu există. Există glande şi există frumuseţea Varsă cincizeci de ani pe dragostea eternă a lui Romeo și a Julietei; Julieta va închide fereastra ca să nus răcească, trăgând storul pe spendoarea lunii care incomodează somnul; Romeo, numai la gândul că există, scări — de lemn comod, nu de mătase elegantă — va binecuvânta eternitatea plană, cu perne moi, a patului. Reia cei cincizeci de ani, absoarbe-i, şi fiziologie vor fi lirici în poemul lu Shakespeare. In acelaş număr, d. I. Botez înfăţişează concepţia dramatică a lui Shakespeare şi analizează tragedia „Regele Lear“, arătând însuşirile estetice ale celei mai profunde opere shakespeare-iene. D. I. D. Gherea interpretează sensurile variate ale cuvântului „poetic". D. Mihail Sadoveanu începe un nou şi sugestiv roman intitulat „Demonul tinereţii“, în care descrie viaţa atât de caracteristică şi de pitorească a mănăstirilor moldovenești. In restul numărului, versuri, articole, cronici, recenzii semnate . Domostene botez, M. Sevastos, Petre Marcu Balș, I. Petrovici, Steletin G. Zâne, M. Runea, etc. Bl Cinematovrrfe cinema FRASCATI. — Demonul tuturei CINEMA CAPITOL. — Drumul Iertării. CINEMA M. VOICULESCU. Demonul iubirei. CINEMA SELECT. — Beatrice Cene. CINEMA ODEON. — Mica Aurite cu Mary Prerford. 9 cinema bulevard palace. —* Litera roșie cu Lilian Gisth. CINEMA EFORIEI. — Demonul din San Francisco. CINEMA RAHOVA. — Carnea diabolică. CINEMA MODEL. — Ultimul dans cu Liane lleud. CINEMA PARIS. — Puntea pisicii. CINEMA GLORIA. — Doamna tării voal. CINEMA ATENEUL GOLESCU. — Prinţ şi Bărbier cu Rudolf Valentino. CINEMA REX (Dudeşti) — Lia CINEMA JUPITER. - Doamana, fără voal. CINEMA MARCONI. — Midinetta CINEMA VOLTA-BUZEȘTI. — Regele pelicanilor. CINEMA EDISON. — Cavalerul jxiuzelor. CINEMA AMERICAN. - Lord Satan CINEMA LIPSCANI. — Hotel Imperial cu Po!a Negri. Sala de sus* Napoleon. REVISTE „Viaţa Românească” SPECTACOLE . Miercuri 30 Noembrie TATRUL NAȚIONAL: Învierea. TEATRUL REGINA MARIA : Cântec de toamnă. Riviera. TEATRUL NOSTRU: Cinematograful. TEATRUL MIC: Antonia TEATRUL CENTRAL : Lupii. Ştiri artistice şi teatrale Luni 5 Decembrie se va relua la Teatrul Regina Maria „Romanţa" piesă in trei acte un prolog şi un epilog de Sheldon, cu d-na. Maria Filotti şi d-nii Tony Bulandra şi Ion Manolescu în rolurile principale * Săptămâna aceasta încep la teatrul Regina. Maria repetiţiile piesei „Danton“ de Romain Rohand, cu d. Storin In rolul titular. Piesa va fi pusă în scenă de d. Soare Z. Soare. * La viitoarele reprezentații ale lui „Cyrano de Bergerac", pe scena teatrului Național, rolul titular va fi jucat de d. A. Atanasescu. * Cunoscutul maestru-dirigent Oscar Fried va dirija, în cursul lunei Martie 1928, două concerte la Ateneu. * Maestrul Oscar Nedbal, directorul Operei din Bratislava va dirija de asemeni două concerte în cursul lunei Aprilie 1928. Masa în onoarea donatorului A. Simu Comitetul delegat cu organizarea mesei in onoarea donatorului „Museului Simu" aduce la cunoştinţa colegilor pictori, sculptori, scriitori şi ziarişti, că d-l Simu, foarte recunoscător pentru sentimentele celor ce doresc a-i sărbători, le mulţumeşte călduros, şi-i roagă să amâne această sărbătoare a Artei, pentru odată ce comitetul o va comunica la timp. Cărţi-Reviste — Vlăsia No. 23, de sub direcţia d-lui N. Baboeanu, cu articole semnate de N. Baboeanu, I. Peltz, etc. şi notiţe polemice politice. — LEconomiste roumain No. 19 cu articole de A. Setlacek despre Legislaţia muncii în România , ing. Ioaniţiu, industria ceramicei, a materialelor de construcţie şi a sticlei. — Comoara Satelor No . 3-4, revistă lunară de folclor, apare la Blaj, sub direcţia d-lui Traian German. — Dreptul No- 39 conţine un articol despre Unificarea legislativă, jurisprudenţe, etc. — Anuarul a 8-a al Şcolii medii (civile) de Stat Iosif Vulcan din Arad pe anul şcolar 1926-27, publicat de Victor Bălcescu, director, constitue o prea interesantă lucrare de şcoală, din care se poate vedea frumoasa activitate desfăşurată de corpul profesoral al şcolii. — Transilvania No. 59, număr comemorativ, în vederea serbărilor Astrei dela 4 Dec. la Sibiu— Monitorul lucrărilor publice No. 121-122, în supliment Curierul licitaţiilor s Mişcarea pedagogică şi şcoala românească CONFERINŢA D-LUI G. G. ANTONESCU In ciclul conferinţelor organizate de Institutul social român asupra Politicii culturii, a vorbit de prof. G. G. Antonescu despre „Mişcarea pedagogică şi şcoala românească“. D-sa a început prin a determina criteriile după care se apreciază valabilitatea unei reforme şcolare : 1) Să fie întemeiată pe principii clare. 2) fundate ştiinţificeşte şi în armonie cu împrejurările la care se aplică 3) să nu existe contradicţii între ele. Sub unghiul acestor criterii curentele pedagogice mai importante cari înrâuresc şcoala românească sunt -I. Activismul, determinat de sisteme pedagogice şi filosofice ale trecutului, de pragmatism şi de caracterul diamist al filosofiei prezentului, se manifestă sub două forme mai importante : concepţia materialistă şi integralistă. II. Democratismul, este al doilea curent care influenţează întreaga viaţă socială, deci şi educaţia. Intru cât se întemeiază pe principiul autoguvernării, democraţia presupune o serioasă pregătire a cetăţeanului. Aceasta se poate realiza prin introducerea în organismul şcolar a condiţiilor vieţii cetăţeneşti, cari sunt: 1. comunitatea şi diviziunea muncii; 2. practicarea principiului disciplinei libere în educaţia individuală prin exerciţiile de voinţă. O altă problemă impusă de organizarea democratică a societăţii esteculturalizarea maselor. La noi a fost pusă clar pentru prima dată de către Spiru Ilaret. Tot In cadrul democratismului intră individualizarea învăţământului. Aceasta face posibilă cunoaşterea aptitudinilor fiecărui individ şi utilizarea cât mai raţională a lor In folosul progresului social. In concluzie, d. Antonescu formulează că la baza învăţământului trebue să existe o concepţie pedagogică activistă, democratică şi individualistă, pusă In serviciul idealului naţionat