Dreptatea, ianuarie 1928 (Anul 2, nr. 64-87)
1928-01-01 / nr. 64
Prolificitatea şi profilaxia poporului român (Urmare din pag.I-a)_______ adi io la mie, iar natalitatea de 15 la Baie, sau un excedent de 5 la mie anual, ceia ce este tot aşa de îngrijitor ca şi situaţiunea natalităţii şi mortalităţii din restul ţării. Situaţiuna aceasta, atât de alarmumtu, pentru viitorul unei naţuri care este ameninţată de alte neamuri el in lâuntrul sau din afara graniţelor mai tone pregătite pentru viaţă, menta toată solicitudinea şi toată luarea aminte din partea cercurilor conducătoare. In afară de diminuarea populaţiunii care rămâne în viaţă, dacă este ameninţată la fiecare pas de diferite rauri ca: alcoolismul, ftzia, sifilisul etc., pericolul devine şi mai Îngrijitor — nu numai prin ravagiile pe care aceste boale le fac — dar şi prin transmiterea acestor morbidităţi urmaţilor. Iată, de pildă, ce spune dr. L. Durestel, în cartea sa: Croissance, privitor la alcoolism, una din racilele populaţiimii noastre. Alcoolismul este una din cauzele cele mai grave şi cele mai dese ale degenerării rassei. — Nu numai că individul care se dedă alcoolului devine o brută incapabilă de a şi câştiga existenţa, o fiinţă în sarcina societăţii, dar el procreiază copii Însemnaţi cu stigmatul degenerării organice iar Littre et Gilbert, In dicţionarul de medicină, Intăreşte aceste afirmaţiuni: „Ereditatea este un fenomen biologic, care face ca, in afară de tipul speciei, ascendenţii să transmită descendenţilor particularităţi organice şi aptitudini nedresale sau morbide“. Descendenţii ftizicilor, sifiliticilor — ca şi alcoolicilor — sunt supuşi aceloraşi legi de degenerescenţă organică, aficându-i incapabili de muncă, de energie şi de progres cultural, şi nu cele mai dese caturi, cărând şi prada amoralităţii. Dacă poporul român, cu toată rotuşirea ea prolifică, secundar de stere higienică, culturală şi economică înapoiată, nu poate atinge un excedent apreciabil d© natalitate faţă de mortalitate, nu tot astfel se prezintă de pildă, poporul francez, a cărui stare higienică, economică şi culturală se găseşte în alte condiţiuni decât a poporului nostru, totuşi şi el se află într’o stare deficitară a populaţiunii, din pricina sterilităţii sale Şi intr’un caz, ca şi în ceilalt, existenţa naţională este periclitată. Unii sociologi atribue această sterilitate a poporului francez războaielor napoleoniene care au decimat în diferite epoce şi localităţi floarea populaţiunii ; alţii ca de pildă economistul Paul-Lerdy-Beautieu, în cartea sa: „La question de la Population“.Tremureşte astfel: „Cauzele care provoacă o slăbire aşa de vizibilă şi aşa de constantă a natalităţii, trebue căutate fie in condîţiunile fizice fie tn condiţiunile morale şi mentale ale generaţiunîlor noi“ Şi ton departe acelaş autor, adaogă: ,,Momeala funcţiunilor publice domină visurile * celor mai multe familii franceze, de aceea unicul fiu (cut ginere, cât se poate de a- şroape de fiu*, cu o ocupaţiune neturturata, făcută pe îndelete şî cu spiritul liniştit, să producă un câştig modest şi fix, să sporească la fiecare trei sau patru ani, Şi care se termină cu o pensiune de natură alimentară către al şase zecile» an, iată «realul celor mai mult© familii franceze“. Făcând, apoi, o comparaţiune între Franţa şi alte state europene, după o statistică din 1910, constată următoarele date faţă de natalitate şi mortalităţile, la câte zace mii de locuitori : în Franţa : 18; Germania 338; Austria 109; Ungaria 119; Belgia 89 ; tighter a 113 ; Olanda 150; italiei.‘îi; Norvegia 125 şi Suedia 308. Din recenta lucrare a d-lor d-rn Nobecourt şi Schreiber, intitulată : „Itygiene sociale de Venface“, se poate observa gravitatea «Jesereşte- trei populaţiunii franceze, după următoarele date :,,înainte de războiu. Franţa se găsea grav ameninţată de faptul depopulaţiunil"or. din 17 provincii numai 11 fîînd îndatorate, şi servind ca loc de luptă pe timp de 52 luni — populaţiunea civilă » diminuat dein 1914-1917 cu un total de excedente de decese care se cifrează la 883 190. Şi dacă vom ţine socoteală de altă parte, de pierderile războiului, am putea evalua la 2 milioane de deficit al populaţiunii franceze masculine folositoare oameni de la 16 la 60 ani. Această cifră apare fără comentarii, ea arată până la evidenţă că ţara este un pericol şi viitorul ei compromis, dacă nu se va ajunge a se stăvili această depopulare, cronică în 1814, supra-acută pe timpul războiului“. «ţ* Am ţinut să ralevez, în chip comparativ situaţiunea din Franţa cu cea de la noi, privitor la depopulare cea dintâiu datorită sterilităţii, cea de a doua mortalităţii, şi care duc la acelaş rezultat dezastruos : dispariţiunea naţiunii In câteva generaţiuni Grea sarcină apasă asupra oamenilor de guvernământ, dar şi foarte mare răspundere, nerezolvirea unei asemenea probleme, de care depinde existenţa şi viitorul naţiunii. Dacă In Franţa, cu tot pericolul care o ameninţă, a au luat măsuri energice spre a paraliza dezastrul existenţii statului, acolo unde problema e mai greu de rezolvit, la noi, insă măsurile sunt de ordin paliativ, iar instituţiile şi budgetele afectate acestora sunt insuficiente şi In cele mai dese cazuri derizorii Statul, spune Aristotel în cartea sa „Politica", are ca sfârşit normal să facă cel mai mare bine tuturor membrilor săi. Guvern bun este acela, ori care i-ar fi forma, să rămână fidel acestei misiuni. Avem ferma convingere că un guvern democrat, eşit din masele adânci şi mari ale naţiunii, cu relaţiuni şi afirmaţii dovedite faţă de mulţime, cunoscător al nevoilor, sensibil la durerile şi suferinţele poporului, cum e partidul naţionalţărănesc, va soluţiona, între alte multe racile de care sufere poporul român, şi pe acestea pe care le semnalăm în rândurile de faţă IOAN BUCOVINEAN!) Adunarea decanilor şi a delegaţilor barourilor din ţară Braşov, SC. — Astăzi a avut loc la baroul avocaţilor din Cluj, adunarea decanilor şi delegaţilor barourilor din Ardeal, Bucovina şi vechiul regat. A prezidat d. DEM. DOBRESCU, preşedintele Uniunii generale a avocaţilor din România. După deschiderea şedinţei, de către d. Dem. Dobrescu a luat cuvântul d. avocat Duciu, din Bucureşti, care a salutat pe congresişti şi a făcut o aspră critică a administraţiei consiliului legislativ, care, spune d-sa, este compus numai din membri din vechiul regat D. avocat SUCIU, decanul baroului din Cluj, cere imediata legiferare a proectului de unificare legislativă redactat de d. avocat Naumescu. P. I VALER , MOLDOVEANU, cere să nu se facă modificări nestudiate la legea avocaţilor, iar diploma de avocat sa fie echivalată cu acea de magistrat D sa se declară în mod categoric pentru reducerea stagiului avocaţilor stagiari. D. avocat DOBIAS din Constanţa cere înlocuirea notarilor publici cu un sindicat al actelor care ar putea aduce o raţională sindicalizare a corpului avocaţilor şi propune ca taxele care actualmente se percep de notarii publici, să fie repartizate într-un mod egal şi eventual fixate de către barouri. D Dobias insista apoi cu o altă serie de argumente pentru desfiinţarea notariatelor publice. Către sfârşitul şedinţei s-a luat în discuţie importanta chestiune a cărţilor fundure, care din cauza timpului înaintat a trebuit să fie amânată pentru şedinţa de mâine dimineaţa. De la „Tineretul Ţărănist“ La 10 Ianuarie 1928, ea apare revista bilunară ,,Acţiunea Ţărănistă", organul oficial al Tineretului Ţărănist Român, sub conducerea unui comitet de redacţie compus din d-nii Eugen Mihăileanu, an- IV. N. Vasiliu, av. V. V. Stanciu, dr. lingă şi av. I, I. Cârjean. trebuesc niciodată să fi® călăuziţi de parola „Le parti, cert part“, căci pot avea şi chiar au întotdeauna surprize neplăcute. Conducătorii partidelor populare sau democratice se recrutează dintre intelectualii de sorginte burgheză şi mai ales din mica burghezie, care face puntea de legătură dintre aristocraţia şi proletariat, înşişi fruntaşii partidelor socialiste în marea lor parte au ieşit din rândurile rurcei-burghezii şi aceasta mimai până când muncitorii, au reuşit graţie mijloacelor materiale ceva mai bune să-şi dea şefi din chiar rândurile lor. N'au întârziat însă să sufere şi multe decepţii, intrucât oligarhia prin corupţii şi alte mijloace au reuşit să-i atragă de partea lor. Istoria partidelor socialiste din Franţa şi Germania, ne stau drept mărturie. Din toate clasele sociale, singura mica burghezie are cele mai multe afinităţi de interese şi legături cu marile masse. Câştigarea ei înseamnă, o redută luată de către partidul care urmăreşte puterea. Congresele anuale (generale) aducând atâţia delegaţi din toate părţile (aici, ridică moralul partidului şi e un avertisment pentru adversar de-a îndulci opera de guvernare. Şi aini (Urmare din pag. la) o deţin. Nevoia imperioasă ce un partid are, ca să fie bine condus, dă loc cu timpul la crearea unui grup de funcţionari (necesari partidului) ce întronează un fel de autocratism, apăsător şi nesuferit, de iuuiţi. Faptul că conducătorii unui partid se abat uneori deja litera programului şi aceasta mai ales când ,e vorba de realizări practice, nu înseamnă câtuşi de puţin o abdicare sau compromis, ci simple necesităţi indispensabile pentru conducereapartidului la Victorie. Atât, nimic Inai mult. Dar disciplina ce continuă să persiste, denotă nu numai tăria acelui partid, dar şi simţul politic al realităţilor de care sunt pătrunşi membrii săi Arta de a a conduce un partid e tot aşa de mare ca şi aceea a unui stat de aicea şi răspunderea şefilor e ma- J*. Vocaţiunea oratorică a conducătorilor are o influenţă covârşitoare asupra psichozei masselor Dacă partidul e bine organizat, « tensiunile sau demisiile nu produc goluri sau crize în partid, şi aceasta e un hieru mare. (Ultimele întâmplări petrecute deunăzi la partidul Naţional-Ţărănesc, ne-au dovedit aceasta şi i-au evidenţiat, pe dânşii ca un adevărat, partid puterat( ai anterior). gelij ugui partid nu a ceagta numai In ipotezaq că. Intra conducători există o unitate de vederi, dezacordul sau veleităţile personale al® unor» duc partidul la o răscruce. Tendinţa partidelor detreapta de-a continua să existe, indiferent prin ce mijloace fie chiar oricât de arbitrare, determină unele grupări democrate la compromisuri, care sunt adevărate abdicări de la revendicările masselor. Alte partide de aceeaş nuanţa de stânga se văd silit® uneori să forţeze mersul evenimentelor, luând revoluţia drept mijloc, pentru schimbarea bruscă a ordinei sociale cu ajutorul violent al masselor dezasperate şi sătule de starea de fapt. Şi pentru ca izbânda să fie mai sigură, ca un imperativ categoric, se cere organizarea continuă a masselor şi contactul neîntrerupt cu ele. Lupta de clasă ese mai lantă în relief şi constitue acel stupefiant care întreţin massele mereu excitate. Neînţelegerea de către partidele democratice sau socialiste, ci numai la lupte comună oligarhia poate fi răpusă Întârzie victoria decisivă a democraţiei, premergătoare înfăptuirea socialismului raţional. Societatea ta mersul ei evolutiv, păşeşte distinct spre ft&pro. Viitorul PASO ŞTIRI Cancelaria ministrului Cotei Regale comunică: M. S. Regina Maria şi A. S. R. Principesa-Mamă şi membrii înaltei Regenţe, vor asista Dumincă 1 Ianuarie 1928, la serviciul divin ce se va oficia la Sf. Patriarhie. Restaurantul „Carpaţi" şi„Luzana“ Iorgu C. Steriu Cu ocazie Anului Nou urează numeroasei sale clientele Ani mulţi. Ministerul de finanţe a publicat un tablou cuprinzând articolele din tariful unitar al legii importului pe lux şi cifra afacerilor ale căror valori medii s-au modificat. Această decizie cu data de 29 Decembrie a fost comunicată administratorilor financiari Împreună cu tabloul de mai sus, pentru a fi pusă în aplicare și introdusă în tariful unitar respectiv. Restaurant „Luzana“ Iorgu C. Steriu Str. 11 Iunie Nr. 41 dreptatea însemnări „Meşterul Manole“ la Teatrul Naţional Contrar tuturor svonurilor, Meşterul Manole, noua piesă a d-lui Goga se va juca în stagiunea actuală, în ciclul de reprezentaţii cu d-ra Marioara Ventura, ilustra societară a Comediei Franceze. Piesa va intra în repetiţie zilele acestea sub direcția de scenă a d-lui P. Gusty. Cel mai mare şi elegant salon din Capitală, Bucătărie de primul ordin, mâncări calde şi reci la ori şi ce ori, cu ocazia „Revelionului” şi Anului Nou, va expune numeroasei sale clientele im grandios Bufet. Eri la orele 5 d- a- s-a serbat la dispensarul .,Regina Maria" din calea 13 Septembrie, pomul de Crăciun organizat pentru muncitori şi meseriaşi de Casa centrală a asigurărilor sociale-Intre 21—29 Mai 1928 se va ţine, la Bucureşti şi Constanţa, al cincilea congres internaţional de talasoterapie-Congresul va fi prezidat de dprof dr. A- Theohari şi va fi ţinut sub patronajul Reginei Maria-Vor participa reprezentanţii a 29 de state care fac parte din Asociaţia internaţională de talasoterapie-Ataşatul comercial al României pentru Grecia ne informează că la 15 Ianuarie 1928, ministerul de finanţe eton va ţine la Atena, lertate publică pentru o furnitură de 350.000 lăzi de petrol pentru monopolul statului. Cei interesaţi pot lua cunoştinţă de condţiunile de livrare la serviciul de publicaţii şi informaţii din ministerul industriei şi comerţului din Bucureşti. Bine cunoscutul om politic danez, d. H. P. Ulrichsen, advocat la Curtea Superioară din Copenhaga și deputat, a publicat In ziarul ^Berlngtke Tidende•*, data 9 Decembrie 1927 (cel mai de seamă ziar din câte apar In Danemarca), un documentat şi obiectiv artiol intitulat: ^Propaganda de revanşe şi State Naţionale, cu privire la chestia reformei agrare in Tran. Silvania, Cordianitatea sinceră şî convingătoare cu care d. Ulrichsen, apără teza românească, precum şi trecutul său de statornic prieten al ţării noastre, în orice împrejurare, 11 Impun printre streinii ce au tot dreptul la recunoştinţa noastră deplină şi la aceiaşi măsură statornică Cursul tuturor şcoalelor primare şi secundare din ţară vor reîncepe Luni 9 Ianuarie- CĂRȚI ROMANEST Citi feandra roman de Livia Rebreana * SEARA 13-a de Vasile Savei * Pădurea Spânzuraților roman de Livia Rebreanu * VADUL HOȚILOR roman premiat de S. S. R., de Vasile Save! Universitatea populară U. E. R. Universitatea populară U. E. R. din str. Mircea-Vodă 20 îşi redeschide cursurile Luni 2 IanuarieŢinând seama de faptul că In săptămâna aceasta mai sunt sărbători şi în unele zile magazinele se închid mai târziu, in cursul acestei săptămâni se va ţine numai cursurile practice şi anume : Luni dela 8 jum. la 9 jum. seara franceza. Marţi dela 8 jum. la 9 jum. stenografia. Miercuri dela 8 jum. la 9 jum. franceza, dela 9 jum. la 10 jum. engleza. Joi dela 9 la iO seara stenografia înscrieri. — La aceste cursuri practice se mai primesc înscrieri în cursul acestei săptămâni. Informatiuni In fiecare seară la cancelaria școlii Iacob şi Carolina Lobei din str. Mircea Vodă 20 CARŢÎREVISTE A apărut, Ediţia II-e populară a volumului de versuri Cuvinte potrivite de Tudor Arghezi Preţul unui exemplar : 40 lei De vânzare la librăriile principale şi la tipografia Cartea Radicală, Bulevardul Elisabeta No. 5 (Palatul Eforiei) Bucureşti Cererile din provincie îi se dă curg contra preţului primit prin mandat poştal la tipografie. Comenzile de la 19 exemplare în sus se bucură de rabatul de 25 la sută, din care el ecade costul expediţiei. Spectacolele zilei Teatre SAMBATA 31 DECEMBRIE 1927 OPERA ROMANA: Păpuşile (matineu), Omul de zăpadă (seara) TEATRUL REGINA MARIA: Teatru la castel. TEATRUL MIC: Maestrul Bolbec. TEATRUL NOSTRU: Microbii Bucureștilor. TEATRUL CENTRAL: Lăptarul Toile . TEATRUL ALHAMBRA: Lampagiul de seară. TEATRUL CAROL CEL MARE: Din toată inima. DUMINICA 1 IANUARIE IMS OPERA ROMANA: La manevre şi Zâna păpuşilor (matineu), Bărbierul din Sevilla (seara). TEATRUL NAŢIONAL: Omul cu mârţoaga (matineu), învierea (seara). TEATRUL REGINA MARIA: Teatrul în castel. TEATRUL MIC: Altul la rând (matineu), Fracul (seara). TEATRUL MOSTRU* Microbii Bucureștilor. TEATRUL CENTRAL: lekor (matineu), Lăptarul Toile (seara) TEATRUL ALHAMBRA: Lampagiul de seară. TEATRUL CAROL CEL MARE: Din toată inima, TEATRUL NATIONAL Ordinea Spectacolelor Luni 2 Ianuarie „Omul de zăpadă Marţi 3 Ian. „Omul cu mârţoaga”* Miercuri 4 Ian. „Prometeu”. Joi 5 Ian, Belache. Vineri 6 Ianuarie (Matineu) „Invierea”. Vineri 6 Ian. (seara) „Omul de zăpadă“ Sâmbătă 7 Ian. (Matineu) „Păpuşele”. Sâmbătă 7 Ian. (seara) „Omul cu mârţoaga“. Iuninică 8 Ian. (Matineu) „Coppelia”. Duminică 8 Ian. (seara) „Prometeu* Luni 9 Ton'. ..Omul cu mârţoaga1 larii 10 Ian. „Omul de zăpadă”. Miercuri U Tar?. (Premiera) ..Luminiţa”. Cinematografe CINEMA FRASCATI. — Le chasseur de chez Maxim's. CINEMA LIPSCANI — Nunta spânzuratului cu John Gilbert şi Eleanor Yoardman. CINEMA LUX — Pot fi Patachon pescari veseli. CINEMA CAPITOL. — In seniciul gloriei și o comedie ca Harold Lloyd. ONEMA SELECT. — Liliom (oameni de bâlci) ca John Gilbert și o comedie. CINEMA ODEON. — învierea cu Rod La Rocque şi Dolores Drt Rio CINEMA BULEVARD PALACE. Trăiască spartul cu Harold Lloyd. CINEMA ROMA — Al şaptelea bandit cu Hary Karey şi trupa Sandi-Nuşi-Bejan CINEMA ATENEUL GOLESC!'. Lucreţia Borgia cu Conrad Veidt CINEMA VOLTA BUZEŞTI. — Rinaldo Rinaldini şi clovnul Marcu ieseu CINEMA AMERICAN. — Mr. Wu Lon Chaney și Ilyncee Addmie. Schlusselburg ! Puţin ştiu şi mai puţini pot să-şi închipuiască, ceia ce este în Rusia roşie, Schlusselburgul. Nici povestirile extraordinare ale lui Edgar Poe cu privire la ororile inchiziţiei, nici cutremurătoarele pagini ale marelui istoriograf Lenôtre cu privire la cruzimile revoluţiei franceze, nimic din câte s’au povestit sau scris vre-o dată cu privire la actele omuluiaiară, nu se pot apropia, nici pe departe măcar, de cele câte se petrec de nouă ani de zile, în Schlusselburgul stăpânirei sovietice. Schlusselburgul este locul de ispăşire, rezervat de Ceka sovietică acelora ce luptă contra comunismului rus, este mormântul rezervat celor pedepsiţi să nu fie omorâţi, ci să moară prin chinuri supra-omeneşti, este un infern adevărat aşezat pe pământ prin calculele şi imaginaţia tiranului roşu, decedatul Dzerjinschi. Aproape de îmbucătura Nevei, pe o insulă, se ridică zidurile Schlusselburgului, cam de 15 metri înălţime prevăzute cu 5 turnuri mai înalte ce se văd de la mare distanţă. începând din Octombrie şi până pe la finele lui Aprilie, vânturile de la nord acoperă zidurile cu un fel de ghniaţă, prin aruncătura apelor din jurul insulei, ghiaţi care uneori ajunge grosimea de o jumătate de metru şi mai mult. Este ca o nouă tencuială de ghiaţ A ce se aşterne pe blocurile de piatră ale zidurilor. Schlusselburgul datează demult, dinainte de 1700 şi are istoria lui destul de tristă. Zidurile lui au văzut în adevăr martirul şi moartea tragică a ţarului Ivan al Vl-lea Antonovici pe care sora bunicei sale, Ana Ivanovna, fiica lui Petru cel Mare, l-a detronat şi l-a închis aci să-şi treacă restul zilelor. Ţarul Ivan al Vl-lea a stat închis în Schlusselburg 26 de ani. După 26 ani, un credincios al său, cu numele de Mirovicî, de origină sârbă, a încercat să scape pe augustul captiv. Rezultatul a fost că încercarea a dus la masacrarea şi a lui Mirovici şi a lui Ivan al Vilea, cari au fost apoi aruncaţi In mare. Dar nu istoria Schlusselburguluî ne interesează, ci ceia ce a devenit azi această fortăreaţă. Acolo este locul unde se experimentează în Rusia, moartea oamenilor prin ajutorul celor mai îngrozitoare chinuri. închisoarea este prevăzută cu trei feluri de celule, după regimurile ce se dau condamnaţilor la moarte prin chinuri. După gradul de gravitate al greşelei comise faţă de soviete şi după atitudinea, lor, condamnaţii sunt supuşi la regimul, normal, de rigoare şi special. Pentru a-şi imagina cineva ce este traiul sub aceste trei regimuri e destul să se spună că deasupra uşei de intrare a Inchisoarei, Celia a pus o tablă pe care stă scris. Ca să poţi trăi dincolo de această poartă, trebue să fi murit de două ori“. Sentinela de la use întreabă pe oricine : Stai !sto idiet ? care înseamnă : Stai, cine e î şi după ce dai parola treci pragul. In curtea închisoare, sunt numai preveniţii cari înconjuraţi de paznici cu cnuturi în mână sunt puşi la fugă în cadenţă şi loviţi ori de câte ori pierd cadenţa. Seara, mulţi din aceştia zac lungiţi prin curte, frânţi de oboseală şi de bătaie. Din curte se intră in fortăreaţa propriu zisă. Aceasta are 6 etaje în pământ. Câte două etaje rezervate pentru fiecare regim. Cei din fund, din cele două ultime etaje, sunt cei supuşi regimului special. In ultimele trei etaje, se infiltrează spa printre zidurile de piatră, aşa încât, in afară de lumină, pe care nu o au, deţinuţii sunt veşnic înconjuraţi de ziduri urnede pe cari cele mai adeseori curge apa. In fiecare etaj se află o deschizătură sistematic construită de aşa manieră, încât oricine scăpă prin ea, ajunge în apa mărci. Condamnaţii cari sunt aflaţi morţi în celulele lor sunt aruncaţi pe acolo, aşa încât orice serviciu de înmormântare este inexistent la Schlusselburg. Celulele din ultimul etaj nu au uşi. Deţinuţii sunt coborâţi în cu ajutorul unei scări mobile cari străbate în celule printr’o deschizătură a tavanului. Odată coborâţi în celule, scara dispare şi deţinuţii rămân fără aici o posibilitate de evadare. Inutil să mai spunem în ce constă mâncarea in acest iad pământesc. Mintea omenească se opreşte în loc şi puterea de redare a mizeriei devine inexistenta-Ca încheiere se poate spune numai că până la finele lui 1926, au pierit in închisoarea de la Schlusselburg: SSO de preoţi, 14 arhierei 7200 doctori 180.660 soldaţi, 33.080 ofiţeri, 5400 profesori, 11.000 jandarmi, 9000 poliţişti, 11630 funcţionari, 226.413 intelectuali de toate gradele, 143.000 Teatul modern Cadrul de desvoltare al teatrului modern trebue delimitat prin precizarea obârşilor şi elementelor sale structurale. In conferinţa ţinută de d. Ion Marin Sadoveanu despre câteva aspecte caracteristice ale teatrului modern, am dobândit in primul joc o clară lămurire a termenilor : teatru, dramă, ooete. Înscenare, — pentru ca, stăruind cu deosebire asupra înscenării dramatice, conferenţiarul să treacă la revistă Întreaga evoluţie a teatrului, începând cu cel grecesc, trecând prin misterele evului mediu şi până la drama modernă. Naturalismul dramatic a căzut la cele mai grosolane exagerări, căutând să fie mai mult fotografie decât interpretare artistică. Teatrul lui Stanislawsky a ridicat însă verismul la un adevărat cult. Punereea în scenă a unei piese dura doi ani. Toate amănuntele erau studiate cu deosebită atenţie. Actorii jucau fără să ţin seamă că publicul era de faţă. Al patrulea părete, care nu toate teatrele este un zid mobil — cortina — In teatrul lui Stanislavvsky continua să existe. Actorii jucau cu spatele la public. Conferenţiarul vorbeşte apos de spre teatrul lui Wallangow. Odată cu întronarea regimului sovietic, teatrul rat« profund schimbat îteyertcid «ste îmbrăţişat de guvernul sovietic şi ridicat la rangul de mare artist al poporului. Stanislaw,sky a transpus viaţa pe scenă, Meyerhold a redus teatrul la pictură. El punea preţ pe o armonie special. Scena fu redusă la un tablou, iar actorul era o simplă pată de coloare. Tarrow a încercat o reacţiune, o teatralizare a teatrului cerând să sftredea teatrului spaţiul, iar actorul si intre pe primul plan al interesului scenic. In epoca naturalistă toată concentrarea era asupra sufletescurii, aci totul s pus asupra trupului cu foat® arabescurile sale scenice. Teatrul oficial al sovietelor a doi la absurdităţi ca acelea pe care le-au descria prinţul Karl de Rohan, directorul lui ,,Europäische Revue“ şi altristal vices: Philip Möller. In Franţa, după exemplul lui Tawrow, Copeau & încercat *ă realiste** un teatru pur, cu al său „Vieux Cs» lorobier'* din nefericire curând ku» combat. O reacțitme aste necesari ta teatru*, pentru ca să se redea literaturi drep»tarii« fi poetului rolul importau* ett î se cuvine. — Invazia cărţii rele Sunt câţiva ani de când literatura românească se strădueşte să scape de plaga literaturii menită să zgândăre instinctele inferioare. Cu surprindere am constatat Insă că răul s’a întins. Războiul a scos la suprafaţă o mulţime de ,,meseriaşi ai scrisului“ care cu râvnă — larg răsplătită de ministerul Artelor — strică maldăre de hârtie, înfundând, până la saturaţie, bibliotecile creiate pentru propaganda culturală. Rezultatul e lesne de ghicit: cartea bună nu mai găseşte oc,iar cetitorul fuge îngrozit de dulapul in fesa cu catodopenie neroziei Când, in întâia bibliotecă, am descoperit rodul atâtor scriitori rataţi, am crezut ci am in faţă un caz izolat, ţi m’am bucurat că există oameni milogi chiar printre funcţionarii statului. La a doua bibliotecă am fost nemulţumit; la a treia mi-am zis că şoarecii, cu dinţii lor temuţi şi indiferenţi, au sa dreagă greşala ministerului Artelor care, in loc să pună pe foc proza cumpărată, a făcut-o dar bibliotecitor. M’am înşelat insă, rozătoarele au mai mult spirit critic decât un director de propagandă culturală şi trec pe lângă cartea rea fără s'o atingă măcar, abătându-se, in schimb, direct, asupra cărţilor bune, naufragiate în oceanul de maculatură. Dar, mai târmit, văzând că volumele proaste «luni mii şi mii, m’am revoltat, de indiferenţa — ca să nu fie: bătaia de joc —■ cu care-i privită cultura. Domnii directori cred că propaganda culturală însemnează a împăna oraşele cu un dulap şi atâtea zeci de kilograme de tipărituri ? Cred că gustul cetitului se capătă din contactul cu volumul unui scriitor de duzină? Nu, domnilor- Propaganda culturală nu-i un dulap plin, de broşuri, şi o răspândire largă e cărţii bune. Trebue ca suftidul poporului nostru să-i daţi putinţa să se înţeleagă, şi cheia de boltă e cartea scrisă de cei ce şi-au dat seama că opera literară, ca once creaţie artistică, e un fragment din Dumnezeire. Propaganda culturală cere entusiasm, spirit de jertfă, pricepere şi mult idealism din partea celor desemnaţi să conducă marea bătălie angajată intre cultură şi analfabetism. Trebuesc făcute studii asupra gradului de penetraţie al culturii în cutare colţ de ţări, şi să se dea cărţi in raport cu necesităţile desvoltarii intelectuale « fiecărui cartier sau târg. Verbim nu folosește unui sătean tare a tatai fi alfabetul.p ,,poeziile." d-lui Talaz nu depfedtă pe cetitorul care a visat pe marginea podiților bd Eminescu- Și, fie că se fac studii sau nu, blocurile masive de granit, pe care trebue înălţat edificiul culturiinoastre naţionale„ sunt operele reprezentative ale celor doi titani ai neamului românesc : Eminescu şi Creangă. A proceda altfel însemnează a începe construcţia unei case de la tavan. Presupunem insă că la direcţiunea ■propagandei sunt oameni competenţi, că dovezile de până acum nu sunt în raport direct cu priceperea d-lor. Credem că sunt oameni miloşi şi asaltaţi de rataţiişi epavele scrisului, cărora din umanUari, le-au luat volumele ca să-i împiedice să moară de foame, sau ca să scape de ’prezenţa lor jenantă. Suntem de acord- Să se facă binefaceri ■multe, dar nu mai băneşte. Am mai vrea ca literatura achiziţionată după astfel de criterii să fie distrusă complect, fiindcă prezenţa atâtor ineptă în bibliotecile oficiale e dezastruoasă. Ele alungă şi cetitorul, pe care voim să-l câştigăm, şi literatura bum-CONSTANTIN PELMUŞ Ştiri artistice şi culturale Memoriile Int Marghiloman pot fi mult mai bine înţelese cetind lista celor două mii de persoane despre care vorbeşte Marghiloman, mai mult rău decât bine, listă pe care a publicat-o revista „Cărvunarii" in ultimul număr. Numai văzând că acest om a cunoscut şi cântărit toate categoriile sociale din lumea. Întreagă, ştim să dăm cea mai largă valoare informaţiei sale, bineînţeles, când este vorba de politică şi nu de clevetiri . S-a constituit în Bucureşti, sub preşedinţia de onoare a domnului profesor universitar C. Răădulescu- Metin, grupul studenţesc ,,Eminescu" cu scopul de a organiza excursii tru trimiterea studenţilor meritaşi te. Luni 2 Ianuarie. In celelalte roluri studii superioare în centrele universitare streine ,teatru Duminică, In matineu, Opera, a afişat un minunat spectacol de anul nou pentru tineret, La manevre, amuzantul balet de Armsgemer, cu d-neîe Kaminska, M. Apostoleul, d-nto Romanewsky, Morawsky, Koziinsky, etc. şî Zâna păparilor, popularul baiet de Bayer. Seara se cântă Bărbierul din Sevilla cu d-nele Nina Botity şi Micioara şi d-nui Gh. Folescu to Don Basilic, D. Bariliu* A apărut primul număr this „Poşta Informativă“ revistă bilunară pentru funcţonarii P. T. T., condusă de d. Ing. I. Pi túlesett■ fost director general al Poştelor. Acest număr pe lângă partea informativă, publică articole semnate de: S. S. Patriarhul Miron„ şi d-nii C. Dimitriu ministrul comunicaţiilor, Ing. I. Pitulescu, M Georgescu, d-ra Veturia Mileva Morcodei, d. Dem. Cronica m, Domnul D. Marinariu, directorul general P. T. T., se ocupă intcr’un interview de reorganizare*., instituţiei Poştelor, Noile încadrări şi avansări la corpul P T. T., sonst anunţate pe revistă. Numeroase ebşee şi fotografe înfrumuseţează publicaţia. In articolul „Programul Nostru" semnat da d. Ing. Pituk-sds. este expus scopul revistei, „Poşta Informativă" este o publicaţie sănătoasă şi care îşi are rolul bine fixat In viaţa noastră publică. Ii urmă viaţă lungă şi îsbândă deplină. Cei care doresc să aibă numere din „Poşta Informativă“ să se adreseze Administraţiei revistei str. Poştei No 2 telefon 343 00 sara. .j-Ior Diriginti ai QfMilor Pastel®*