Dreptatea, februarie 1928 (Anul 2, nr. 88-112)

1928-02-01 / nr. 88

Ţara cere la Iaşi libertate şi legalitate Grandioasa manifestaţie din Capitala Moldovei Zeci de mii de oameni şi fruntaşi ai tuturor provinciilor româneşti, cer retragerea guvernului de uzurpaiune Cu câteva zile înainte de declararea războiului, cetăţenii Iaşului au chemat la o adunare publică populaţia din oraşul şi­­judeţul fostei capitale a Mol­dovei pentru a cere guvernului de atunci intrarea în război. Mii de oameni au răspuns atunci chemărei Ia­şul­ui. Oraşul celui mai curat patriotism ţinuse să se manifeste cu prisos pentru realizarea cât mai tiranică a idealului de veacuri al poporului ro­mân. De atunci, vechea Capitală a Moldovei n’a mai înregistrat între zidurile ei atâta entuziasm, atâta mulţime de oameni veniţi din toate unghiurile ţâ­rei, atâta hotărâre de manifestare liberă a gân­dului, atâta frenetică risipă de înălţare sufletea­scă spre realizarea unui ideal politic-social din cele mai mari. Nici contribuţia laşă a minciunei administrati­ve, pusă să înşele ţărănimea ieşană pentru a nu participa la adunare, nici aranjamentele autorita­tei în rândurile funcţiona­rimei ieşene care a fost o­­bligată­­ sub ameninţare­a de pedeapsă să nu poră­­sească casa în tot cursul zilei de Duminică, nici te­roarea jandarmerească d­esfăşurată la toate barie­rele oraşului, prin sate şi pe şoselele judeţului , nici manevra agenţilor guvernamentali, tocmiţi cu onorarii fixe să impresioneze pe cei mai slabi,­­ nimic nu a putut împiedeca marea manifersaţie ce­tăţenească de la Iaşi pentru partidul naţional-ţără­­nesc şi pentru fruntaşii acestuia. Ca Iaşi nu a mai fost o întrunire, nu a mai fost adunarea u­ui partid politic şi nici un congres, în care entusiasmul mulţimei să se împreune cu ho­tărârea­­masselor de a reacţiona împotriva unei gu­vernări abuzive şi ilegale. La Iaşi a fost freamătul masselor populare pre­vestitor al unor mari evenimente cari nu pot fi evitate decât prin demisia guvernului Brătianu a cărui prezenţă la cârma ţârei constitue o perma­nentă şi primejdioasă provocare. Aţi fost buni să apăraţi graniţele, voi care v-aţi luptat în faţa tunu­rilor şi aţi învins. Vă trebuesc con­ducători cari să stea m primele rânduri. Vă jur că nu voiu fi mai slab decât un tânăr, de 25 ani. Să vă ferească D-zeu să ne părăsiţi. Aveţi, pentru întâia dată, pe condu­cători înaintea d-voastră. Ei nu vă vor arunca pieirii Şi nu se vor da îndărăt. Ei vă vor conduce la iz­bândă. Alte cuvântări B. I. Perieţeanu. Descrie viitorul ţării, acuză partidul liberal că împinge ţara spre dezastru. Dis­tinsul orator, care e şi un emi­nent jurist declară că partidul N. R­., cu concursul maselor popu­lare va izbuti să stăvilească răul. D Victor Deleu, deputat,fostul organizator al legiunilor ardele­ne constată cu amărăciune că fagăduelile făcute de liberali cu prilejul alipirii provincilor, nu au fost ţinute în seamă. Libera­lii guvernează prin teroare în contra voinţii poporului. Orato­rul asigură pe d. Maniu că legiu­nile ardeleneşti sunt încă în fiinţă şi stau cu drag in lupta pentru întronarea legalităţii. fost expropriat parţial de către guvernul d-lui Vintilă Brătia­nu care primeşte astăzi şi sta­bilizarea şi împrumutul extern şi capitalul străin pentru a le compromite în realitate, după cum a compromis în trecut toa­te ideile mari sugerate de că­tre opoziţie : exproprierea, ro­Pentru că avem convingerea că ţara se găseşte la o răspân­tie. Sistemul dictaturei laşe ca­re ne-a guvernat de la război şi-a pierdut rostul existenţei sale din momentul dispariţiei celor doi autori ai săi : Regele Ferdinand şi Ion Brătianu. încercarea d-lui Vintilă Bră­tianu de a continua acelaş sis­tem este imposibilă. Nu există nicăeri o dictatură fără dicta­tor, o dictatură lase fără un rege, o dictatură a unei ctici fi­nanciare. Nu este de­cât o singură al­ternativă pentru noi : dictatu­ra militară care a fi o catastro­fă sau regimul constituţional parlamentar, singurul capabil să asigure colaborarea pe baze legale înăuntrul unui parlament tur obştesc şi altele. Metodele de guvernare naţional-ţăranis­­te, prin descentralizarea admi­nistrativă şi celelalte măsuri de organizare a statului, vor scoate la iveală toate energiile naţionale pe cari le vor pune la lucru în locul d­intelei clubu­rilor şi băncilor liberale, la Londra avusese succesul cu­noscut al recunoaşterei unirei Basarabiei şi se găsea în discu­ţie cu premierul Britaniei Lloyd George în chestiuni de mare interes pentru stat, nu ve­dem de ce înalta Regenţă s‘ar socoti într’o opoziţie dificilă de a cere demisia unui guvern de uzurpaţiune şi de provocare sub cuvânt că el a început tra­tative pentru împrumut. . . Noi nu voim război, ci pace Dar tocmai de aceia ne pregă­tim de război. Şi dacă cuvântul nostru cu­minte şi patriotic nu va găsi as­cultare şi vom fi provocaţi, vom face şi războiul sfânt pen­tru liberarea naţi­­ei. (Vii şi însufleţite aplauze).­ţionale pe care poliţiştii d-lui Du­ca, le-au luat pentru a împiedica ţăranii să vină aci. Constat cu satisfacţie că popo­rul a eşit biruitor. D-l Vaida mai spune că pentru a fi ministru la liberali nu se cere capacitate, nici măcar inteligenţă. Dovadă e pre­zenţa d-lui Duca pe banca ministe­rială, un poliţist prost dighizat a d-lor încuieţ şi Nistor. Ce este reg­onal­smul ? Guvernul liberal se bazează pe minciună, insinuare şi calomnie- O astfel de minciună e povestea cu regionalismul. Eu care am fost acuzat ca cel mai însmenat expo­nent al acestui curent şi ca autor al formulei: „Ardealul pentru ar­deleni discut această chestiune aci, şi vă întreb: ştiţi de ce ap­a­­r­ 1, arde-spus eu leni“? lJ’ , i «­­­a noi in Ardeal, unde trăim cu atâţia cetă­ţeni de alt neam, se poate întâm­pla ca în sediul unui judeţ să fie trimis ca prefect de poliţie un fost artist exhibiţionist de cabaret, că în Ardeal se poate „avansa" un dregător care a comis fraude în vechiul regat, pentru că să ne fure avutul poporului. Ne doare cu adevărat când, pro­testând contra acestor metode, ni se aruncă vorba că nu suntem buni români. Noi ne-am zis: nu se poate ca aceşti oameni să închege ei românismul în Ardeal, atâta vreme cât avem atâţia oameni de cinste. Vrem să se păstreze în su­fletele noastre dragostea pene a Oltenia, Muntenia, Moldova, care ne-au sădit-o părinţii noştri. Noi, acei din Ardeal cari condu­cem destinele poporului de acolo, cu toţii avem originea noastră în opincă. De aceea am rămas creăm­cioşi poporului. Ne bucurăm că am găsit în vechiul regat fraţi ade­,­văr­aţi, fie fii ai poporului, fie ri­dicaţi de popor şi că am găsit o pleiadă de tineret care-şi are ori­gina în satul românesc. Când am dat mâna cu ei, nu ne­­au putut calomnia că suntem re­­gionalişti, dar ne-au calomniat şe motivul că avem­­printre noi d­e basarabeni, în frunte cu Pelivan, Halippa şi Stere. Ne-au mai acuzat, că noi ardelenii vrem să fim nu­mai miniştri. O, fraţilor, dacă ar fi aşa, puţină minte ar trebui să avem în cap. Puteam să o facem, căci ar fi fost foarte uşor. N’am vrut însă şi n’am făcut’o, pentru că nu puteam ajuta astfel mulţi­mea care ne-a ridicat pri jertfa şi sudoarea ei. După aceasta, d. Vaida analizea­z compunerea guvernului actual şi spune că acest guvern, cu şeful poliţist Duca, un cristal de şirete­nie, şi care chiar pentru aceasta nu se poate ascunde şi-l vede toa­tă lumea, vrea să ne guverneze cu baionetele. Dar guvernul nu-şi dă seama că, prin acest, mijloc, unui guvern îi e imposibil să dăinuias­că. Dar sfânta Moldovă se va pu­ne în mişcare şi va întinde pu­hoiul spre ţara întreagă şi acest guvern se va d­a deoparte spre a fa­ce loc cinstei, progresului şi liber­taţii. Oraţii acopăr ultimele cuvinte ale d­-lui Vaida. D-l Vaida Voevod închee indem­nând poporul să facă zid în junii partidului Naţional-Ţărănesc. Pentru ce dăm lupta de răsturnare Nu vom număra personalită­ legal a tuturor forţelor politice, ţile noastre şi nu le vom com­, Noi luptăm pentru a face impo­pora cu ale altora. Vom spune numai că ele sunt capabile de creare de va­lori naţionale pentru că au o credinţă, dovedită prin lupta de opoziţie de zece ani şi au mâinile libere pentru că nu sunt cointeresate la organiza­­ţiuni private aşa de dese ori în conflict cu interesul public cum este cazul celor din parti­dele adverse. Pentru ce ducem lupta de răsturnare o sibilă orice veleitate de dictatu­ră militară şi a pregăti cu un ceas mai de­vreme introducerea regimului constituţional parla­mentar. De aceea, cerem, plecarea imediată a guvernului şi dizol­varea parlamentului. Să nu admitem nici un fel de pretext pentru întârzierea a­­cestui act. Dacă Regele Ferdinand a putut să demisioneze pe Al. Vaida Voevod în momentul când de trei zile Iaşul, a eşit din ca­drul obişnuit al vieţii patriarhale. Campania de răsturnare a guver­nului a cărui semnal a fost dat prin marea Întrunire naţional-ţărănistă de la „Sidolii a atras mii de săteni şi orăşeni din toate colţurile Mol­dovei. Prin venirea lor la Iaşi, străzile au îndeosebi un aspect animat, iar localurile sunt pline ca niciodată, Iaşul are un aer de sărbătoare. Pre­tutindeni predomină haina ţără­nească. Pe cât se vede toate acestea au îngrijorat guvernul care este infor­mat despre „evenimentele de la Iaşi“ teiefonic la fiecare sfert de ore. Autorităţile locale la rândul lor nu au stat nepăsătoare. In judeţ au fost organizate şezători culturale la care au luat cuvântul intelectuali „H­ervad­ din Iaşi“ In unele comune primarii au a­­nunţat întocmirea listelor definitive ale sătenilor cari au nevoe de să­mânţa pentru însemânţare. In alte părţi s’au anunţat şedinţele com­i- Siunilor însărcinate cu reducerea impozitelor (!). Toate aceste măsuri pe cât de semnificativa pe atât de ridicole­­ au surprins câtuşi de puţin. In comuna Cepleniţa primarul spre a reţine pe săteni, a dat veste prin toboşari că vine familia regală. Riguros şi autentic. * Aceste măsuri n’au avut efect. S’a observat imediat, două zile înainte de ţinerea întrunirei că mii de să­teni sosiseră în Iaşi. Cum rândurile sătenilor se in­­groşau, fixarea posturile de jandar­mi la bariere, devenise strict nece­sară pentru guvern. Inundaţiile de la Ciurea şi rănirea d-lui deputat Gică Măcărescu, au determinat pe naţional-ţărănişti să formeze echipe cari, conduse de par­lamentări făceau controlul la ba­riere cu scopul de a împiedica pe jai,d­ar şi sa execute ordinele ile­gale ce aveau, D Buca, de la interne, poruncise ca în Iaşi să se ţină întruniri libe­rale pe sectoare. Măsură care a exasperat pe liberalii ieşeni. Liberalilor ieşeni, nu le este ne­caz numai de marele succes al o­­periţiei, dar sunt plictisiţi că n’au putut ţine nici o întrunire deşi po­liţiştii aveau ordine, să aducă ne­gustori cu sila. Sa făgăduit comercianţilor că se vor lăsa magazinele deschise Du­minica numai ca să vină la întruni­­rea liberală. iar oferta a fost refuzată. Negus­torii au preferat să se certe cu auto­rităţile decât să dea ocazie tot auto­rităţilor să-i amendeze, iar clerul să protesteze în contra nerespectă­­rei si. Duminici. Mobilizarea jandarmilor In vederea întrunirii care a avut loc azi au fost mobilizaţi jandar­mii din laşi, s’au adus jandarmi den Galaţi, trupe din reg. 13 inf. şi în cele 3 sectoare de pompieri ale laşilor.­­Pompierii simpatia guvernului). Măsurile de restricţie ale guver­nului au avut ca rezultat imposi­bilitatea ţinerei întrunirilor libe­rale, din cauza lipsei de cetăţeni. În ce priveşte participanţiii de la întrunirea naţional-ţărănistă în total, au fost peste 10.000 de oa­meni. Ţărănimea a ocupat sălile Si­­doli şi Elisabeta, unde s’au ţinut întrunirile N. Ţ., încă după la orele 6 dim.. D. GRIGORE IUNIAN fost mi­nistru descrie politica liberală ară­tând că ea se confundă cu cea a interesele familiei Brătianu. Ocu­­păndu-se de rezultatele politicii d-lui V. Brătianu, oratorul spune că ele constitue un adevărat de­zastru economic şi moral. Pentru readucerea la normal a situaţiei ţării se impune ca conducerea ei să fie încredinţată unui partid se­rios, bazat pe sprijinul poporului. Acel partid nu este altul decât par­tidul Naţiona-Ţ­ărănesc. Dar veni­rea la putere a acestui partid popa D. GU. TAŞCA în numele d-lui profesor lorga .­(D-l Maniu strigă: „Trăiască d-l Nicolae lorga !“ Mulţimea se scoală în picioare şi ovaţionează îndelung pe d. Ni­­colae lorga.. Adresăndu-se marii mulţimi de cetăţeni, d-l Taşcă, spune: , Nu aţi venit pentru discursuri ci pentru, începerea luptei contra gu Iar impune o luptă în contra ac­tualului guvern. Mijloacele de luptă sp­une fostul minstru pot fi violente sau blânde după cum împrejurările vor cere. Cuvântul Bucovinei D-l prof. univ. T. SAUCIUC­­SAVEANU, în numele Buco­vinei, aduce salutul fraţilor din celelalte provincii şi declară că legiunile Bucovinene stau gata la dispoziţia statului major na­­ţional-ţărănesc, vernului. De zece ani, într’un fel sau în altul, ţara este guvernată de libe­rali, contra voinţei poporului. Noi nu înţelegem astfel naţionalizmul. In ce priveşte modalitatea de­ iz­gonire a guvernului actual, orato­rul găseşte un singur mijloc pe care nu-l mărturiseşte, prin cuvin­te indicându-l şi fiind priceput de întreaga adunare.­ Cuvântul Olteniei In numele partidului naţional de sub conducerea d­lui N. Iorga in sala Sidoli Deasemenea au participat în corpore un număr însemnat de studenţi şi orăşeni. Sala Sidoli era neîncăpătoare Pe scenă sta­tul major al partidului în frunte cu d-nii Maniu, Mihalache, prof. universitar Costăchescu Stere, Vaida Voevod, Madgearu, Iunian, Romulus Poartă, St. C. Pop, D. R Ioaniţescu, Sever, Bocu, col Matei Mărăşescu, Lupescu, Ed. Mirro deputat, Liviu Micşu, dr Au­rel Vlad, dr. A. Lazăr, I. Lugo­jianu dr. Colier, popa Mart, etc. Deschiderea întrunirei Cuvântarea d lui N. Costăchescu La orele 10 jum. d. N. Costăches­cu, şeful organizaţiei N. T. din Iaşi, deschide întrunirea. D-sa a mulţumit delegaţiilor sosite din toate judeţele Moldovei, care au înfruntat piedicele puse şi au reu­şit totuşi să pătrundă în sala în­trunirei.­­ Mulţumeşte apoi, conducători­lor partidu­lui şi aclamă pe aceia­­care au avut frumoasa inspiraţie să dea semnalul grelei lupte ce începe în vechea capitală istorică a Moldovei. D-l Costăchescu spune că lupta pe care o întreprinde partidul N. Ţ. pentru dezrobirea ţarei este pe cât de crâncenă, pe atât de nece­sară. Poporul înţelege aceasta, cel dintâi, batalionul Moldovei este gata de atac şi aşteaptă ordinele şefului suprem Iuliu Maniu. In numele Ardealului D, ST. C. POP spune că dela a­ suntem hotărîţi ca, în al zecelea , lipirea ardelenilor la patria mu­mă înfrăţirea s’a făcut numai între purtătorii de cuvânt ai de­mocraţiei. Constată cu durere, şi regretă starea economică în care se găseşte ţara. Spune că d-sa, a fost împiedicat să ia par­te activă la conducerea ţării. Po­porul este nemulţumit. R. St. C. Pop îşi exprimă convingerea că ţara va fi eliberată de despotis­mul actual, că naţional-ţărăniştii vor aduce o eră nouă. Mă aflu în România Mare, ori visez visul cel vechiu? Nu ştiu, astăzi în al zecelea an de la unire, ce să zic. În anul acesta se împli­nesc cei mari uniri. După nouă ani de zbucium şi de suferinţe, an al unirii, să punem capăt tutu­ror ilegalităţilor. De aceia porneş­te buciumul de alarmă, de aci, din ţara marilor voevozi. „Români, faceţi-vă datoria, da­că doriţi ca cei ce zac pentru voi în morminte să nu vă blesteme“. Am ajuns ca­ ţăranii, cu cari am luptat patru decenii, să-mi spuie: d-le Pop, a fost mai bine sub un-­­­guri, decât este sub români. Tre­bue să facem tot posibilul ca să nu izbucnească din piepturile lor astfel de acuzaţii. Nu-i operă suber­versivă ceea ce facem noi. Nu lup­tăm contra ţării. Când românul nu e fericit în ţara lui, vom face tot posibilul să se reintre în legali­tate. Suveranitatea poporului să se înlăuntiască. *" "— Discursul d-lui D. R. Ioaniţescu , l ’ B. B. R. IOANIŢESCU (primit ! dar să ne comparăm şi în cere­­cu lungi şi prelungite ovaţii). Ia­­laîte manifestări ale vieţii poli­sul treb­ue să fie mândru că a fost ales de generaţia eroică a Ardea­lului să dea primul semnal, pen­tru răsturnarea guvernului Am ales laşul pentru că în trecutul renaşterei noastre, el a fost cre­­erul care a judecat şi sufletul care a animat (Aplauze),­tice. In parlament noi ţinem recor­dul desbaterilor ştiinţifice şi eco­nomice Cei mai buni şi cei mai lumi­naţi profesori universitari, preoţi şi învăţători, sunt în mijlocul nos­tru. Pe deasupra noi suntem mono­polizatorii luptătorilor pentru în­tregirea neamului, când avem în frunte generaţia eroică a Ardea­lului, în frunte cu Iuliu Maniu. (A­plauze) (Ovaţii). Cu noi respiră duhul blând al ţării, suntem cei care reprezentăm virtuţile morale ale poporului ro­mân. Nu avem reţeaua bancară, trus­turile şi cartelurile liberale,­­ dar avem masele producătoare şi muncitoare, ţărănimea şi munci­torimea (Aplause) ! Ne vom îngriji de muncitorime ca prin legi de ocrotire să se simtă la largul lor în partidul naţional-ţărănesc (Aplause). VOCI: Ce e cu amnistia ? D. B. R. IOANIŢESCU: Am vorbit în Cameră în numele par­tidului şi am ceru­t amnistia ge­nerală pentru toate categoriile sociale (Aplaude. Ovaţii). Revendicăm puterea şi somăm guvernul să plece. (Aplauze). Avem în spatele nostru poto­pul de popularitate dacă am vrea n-ar mai rămâne piatră pe piatră în această ţară. Nu vrem să punem în pericol graniţele noastre Somăm guvernul să plece, alt­fel, îl vom sdrobi şi lăsăm asu­pra lui toată răspunderea. (A­­plauze. Ovaţii). tttai gîimeşte organizatorilor şi tuturor delegaţiunilor moldove­ne şi basarabene care asistă în număr aşa de mare. Partidul naţional-ţărănesc are în spatele lui unanimitatea ţării. (Aplauze) Adversarii recunosc forţa elec­torală, dar au inventat o noţiune nouă : forţa politică, pe care n’ar avea-o partidul nostru. In regimul sufragiului univer­sal forța politică se confundă cu forța electorală, nu se poate să conduci o țară, fără încrederea maselor. (Aplauze). Discursul d-lui Virgil Madgearu Primit cu neîntrerupte ova­­ţiuni spune : Am ţinut să începem lup­ta de răsturnare a guvernului şi al Unirei. Suntem datori să spunem ce suntem şi pentru ce am hotărât să începem această campanie. Noi reprezentăm naţiunea pen­­tru că în confi­guraţiunea parti­­ului nostru' ce oglindeşte uni­­.■ -i .*',*?carî*',iă şi fisnt-.-v 191S pe rând partidele lihe- 1 şi averescan avi fost repre­zentate în Parlament prin ma­jorităţi zdrobitoare — când fiind la guvern au violentat şi fraudat alegerile, — iar în o­­poziţie n’au putut pătrunde de cât într’un număr ridicol, noi, îndepărtaţi sistematic dela câr­ma ţărei am reprezentat conti­nuu în Parlament opoziţia M. S. Regelui. Şi dacă nu am devenit guver­nul M. S. Regelui, aceasta se datoreşte unei exercitări origi­nale a prerogativelor regale. Noi afirmăm că reprezentăm adevărata capacitate de guver­nare prin programul nostru, prin metodele noastre de guver­nare, prin personalităţile noas­tre şi mai ales prin faptul că partidul nostru a ştiut să-şi păs­treze mâinile libere. Programul nostru recunos­cut astăzi ca fiind cel mai co­respunzător intereselor națiu­nei chiar de către adversari, a Vaida VlQMK­SM.* D. Al. Vaida-Voevod şi legăturile ardelenilor cu laşul D. VAIDA VOEVOD fost minis- Un ai guvernul împiedică înlruni­­tru, spune că prin fostul profesor srile naţional-ţărăniste, D-l Vaida universitar ieş­ean Barnuţiu se simte legat sufleteşte., de, capitala Moldovei. Trecând la partea politică, 2W spune că a vorbit la Cameră cu d. Duca, care la asigurat că nu va întâmpina dificultăţi în întrunirea de la taţi. Am fost imformat, spu­­mă sunte excep-(Continuare în pag. IV-a) Glasul suferinţelor basarabeite VORBESC B­NII PAN. HA­LIPPA 51 C. STERE D. Pan. Halippa, fost ministru, desene suferinţele poporului basa­rabean de pe urma politicei gu­­vernărei liberale, exprimărndu-şi convingerea că viitorul guvern ra­ţional-ţărănesc, va readuce situa­ţia la normal. Faţă de aceste nelegiuiri, faţă de acea­stă călcare de jurământ noi ne-am plâns răposatului rege Ferdinand. Regele a înţeles du­rerea noastră, dar n’a avut des­tulă putere spre a schimba lu­crurile şi la noi şi la de- Azi nici acel rege nu mai este, ca să ne ducem la el să ne plângem. Venim deci în faţa Majestăţii Voastre a poporului. Noi azi nu ştim că ar putea fi altcineva ca ea să ne facă dreptate în ţara româ­nească. Dar oare, Majestate, vei fi în stare să ne satisfaci cererii? noastre ? Voci: Da. D. P. Halippa : La luptă deci Majestate! Discursul d-lui Stere B. C. STERE, deşi bolnav a fost totuşi chemat de mulţime care i’a silit să vorbească. D. Stere a spus „la Iaşi mă simt ca la mine acasă. Un sfert de veac am fost das­căl aci. S’a vorbit de dărâmarea guvernului liberal. Ades! însă o

Next