Dreptatea, februarie 1928 (Anul 2, nr. 88-112)
1928-02-01 / nr. 88
Ţara cere la Iaşi libertate şi legalitate Grandioasa manifestaţie din Capitala Moldovei Zeci de mii de oameni şi fruntaşi ai tuturor provinciilor româneşti, cer retragerea guvernului de uzurpaiune Cu câteva zile înainte de declararea războiului, cetăţenii Iaşului au chemat la o adunare publică populaţia din oraşul şijudeţul fostei capitale a Moldovei pentru a cere guvernului de atunci intrarea în război. Mii de oameni au răspuns atunci chemărei Iaşului. Oraşul celui mai curat patriotism ţinuse să se manifeste cu prisos pentru realizarea cât mai tiranică a idealului de veacuri al poporului român. De atunci, vechea Capitală a Moldovei n’a mai înregistrat între zidurile ei atâta entuziasm, atâta mulţime de oameni veniţi din toate unghiurile ţârei, atâta hotărâre de manifestare liberă a gândului, atâta frenetică risipă de înălţare sufletească spre realizarea unui ideal politic-social din cele mai mari. Nici contribuţia laşă a minciunei administrative, pusă să înşele ţărănimea ieşană pentru a nu participa la adunare, nici aranjamentele autoritatei în rândurile funcţionarimei ieşene care a fost obligată sub ameninţarea de pedeapsă să nu porăsească casa în tot cursul zilei de Duminică, nici teroarea jandarmerească desfăşurată la toate barierele oraşului, prin sate şi pe şoselele judeţului , nici manevra agenţilor guvernamentali, tocmiţi cu onorarii fixe să impresioneze pe cei mai slabi, nimic nu a putut împiedeca marea manifersaţie cetăţenească de la Iaşi pentru partidul naţional-ţărănesc şi pentru fruntaşii acestuia. Ca Iaşi nu a mai fost o întrunire, nu a mai fost adunarea uui partid politic şi nici un congres, în care entusiasmul mulţimei să se împreune cu hotărâreamasselor de a reacţiona împotriva unei guvernări abuzive şi ilegale. La Iaşi a fost freamătul masselor populare prevestitor al unor mari evenimente cari nu pot fi evitate decât prin demisia guvernului Brătianu a cărui prezenţă la cârma ţârei constitue o permanentă şi primejdioasă provocare. Aţi fost buni să apăraţi graniţele, voi care v-aţi luptat în faţa tunurilor şi aţi învins. Vă trebuesc conducători cari să stea m primele rânduri. Vă jur că nu voiu fi mai slab decât un tânăr, de 25 ani. Să vă ferească D-zeu să ne părăsiţi. Aveţi, pentru întâia dată, pe conducători înaintea d-voastră. Ei nu vă vor arunca pieirii Şi nu se vor da îndărăt. Ei vă vor conduce la izbândă. Alte cuvântări B. I. Perieţeanu. Descrie viitorul ţării, acuză partidul liberal că împinge ţara spre dezastru. Distinsul orator, care e şi un eminent jurist declară că partidul N. R., cu concursul maselor populare va izbuti să stăvilească răul. D Victor Deleu, deputat,fostul organizator al legiunilor ardelene constată cu amărăciune că fagăduelile făcute de liberali cu prilejul alipirii provincilor, nu au fost ţinute în seamă. Liberalii guvernează prin teroare în contra voinţii poporului. Oratorul asigură pe d. Maniu că legiunile ardeleneşti sunt încă în fiinţă şi stau cu drag in lupta pentru întronarea legalităţii. fost expropriat parţial de către guvernul d-lui Vintilă Brătianu care primeşte astăzi şi stabilizarea şi împrumutul extern şi capitalul străin pentru a le compromite în realitate, după cum a compromis în trecut toate ideile mari sugerate de către opoziţie : exproprierea, roPentru că avem convingerea că ţara se găseşte la o răspântie. Sistemul dictaturei laşe care ne-a guvernat de la război şi-a pierdut rostul existenţei sale din momentul dispariţiei celor doi autori ai săi : Regele Ferdinand şi Ion Brătianu. încercarea d-lui Vintilă Brătianu de a continua acelaş sistem este imposibilă. Nu există nicăeri o dictatură fără dictator, o dictatură lase fără un rege, o dictatură a unei ctici financiare. Nu este decât o singură alternativă pentru noi : dictatura militară care a fi o catastrofă sau regimul constituţional parlamentar, singurul capabil să asigure colaborarea pe baze legale înăuntrul unui parlament tur obştesc şi altele. Metodele de guvernare naţional-ţăraniste, prin descentralizarea administrativă şi celelalte măsuri de organizare a statului, vor scoate la iveală toate energiile naţionale pe cari le vor pune la lucru în locul dintelei cluburilor şi băncilor liberale, la Londra avusese succesul cunoscut al recunoaşterei unirei Basarabiei şi se găsea în discuţie cu premierul Britaniei Lloyd George în chestiuni de mare interes pentru stat, nu vedem de ce înalta Regenţă s‘ar socoti într’o opoziţie dificilă de a cere demisia unui guvern de uzurpaţiune şi de provocare sub cuvânt că el a început tratative pentru împrumut. . . Noi nu voim război, ci pace Dar tocmai de aceia ne pregătim de război. Şi dacă cuvântul nostru cuminte şi patriotic nu va găsi ascultare şi vom fi provocaţi, vom face şi războiul sfânt pentru liberarea naţiei. (Vii şi însufleţite aplauze).ţionale pe care poliţiştii d-lui Duca, le-au luat pentru a împiedica ţăranii să vină aci. Constat cu satisfacţie că poporul a eşit biruitor. D-l Vaida mai spune că pentru a fi ministru la liberali nu se cere capacitate, nici măcar inteligenţă. Dovadă e prezenţa d-lui Duca pe banca ministerială, un poliţist prost dighizat a d-lor încuieţ şi Nistor. Ce este regonalsmul ? Guvernul liberal se bazează pe minciună, insinuare şi calomnie- O astfel de minciună e povestea cu regionalismul. Eu care am fost acuzat ca cel mai însmenat exponent al acestui curent şi ca autor al formulei: „Ardealul pentru ardeleni discut această chestiune aci, şi vă întreb: ştiţi de ce apar 1, arde-spus eu leni“? lJ’ , i «a noi in Ardeal, unde trăim cu atâţia cetăţeni de alt neam, se poate întâmpla ca în sediul unui judeţ să fie trimis ca prefect de poliţie un fost artist exhibiţionist de cabaret, că în Ardeal se poate „avansa" un dregător care a comis fraude în vechiul regat, pentru că să ne fure avutul poporului. Ne doare cu adevărat când, protestând contra acestor metode, ni se aruncă vorba că nu suntem buni români. Noi ne-am zis: nu se poate ca aceşti oameni să închege ei românismul în Ardeal, atâta vreme cât avem atâţia oameni de cinste. Vrem să se păstreze în sufletele noastre dragostea pene a Oltenia, Muntenia, Moldova, care ne-au sădit-o părinţii noştri. Noi, acei din Ardeal cari conducem destinele poporului de acolo, cu toţii avem originea noastră în opincă. De aceea am rămas creămcioşi poporului. Ne bucurăm că am găsit în vechiul regat fraţi ade,văraţi, fie fii ai poporului, fie ridicaţi de popor şi că am găsit o pleiadă de tineret care-şi are origina în satul românesc. Când am dat mâna cu ei, nu neau putut calomnia că suntem regionalişti, dar ne-au calomniat şe motivul că avemprintre noi de basarabeni, în frunte cu Pelivan, Halippa şi Stere. Ne-au mai acuzat, că noi ardelenii vrem să fim numai miniştri. O, fraţilor, dacă ar fi aşa, puţină minte ar trebui să avem în cap. Puteam să o facem, căci ar fi fost foarte uşor. N’am vrut însă şi n’am făcut’o, pentru că nu puteam ajuta astfel mulţimea care ne-a ridicat pri jertfa şi sudoarea ei. După aceasta, d. Vaida analizeaz compunerea guvernului actual şi spune că acest guvern, cu şeful poliţist Duca, un cristal de şiretenie, şi care chiar pentru aceasta nu se poate ascunde şi-l vede toată lumea, vrea să ne guverneze cu baionetele. Dar guvernul nu-şi dă seama că, prin acest, mijloc, unui guvern îi e imposibil să dăinuiască. Dar sfânta Moldovă se va pune în mişcare şi va întinde puhoiul spre ţara întreagă şi acest guvern se va da deoparte spre a face loc cinstei, progresului şi libertaţii. Oraţii acopăr ultimele cuvinte ale d-lui Vaida. D-l Vaida Voevod închee indemnând poporul să facă zid în junii partidului Naţional-Ţărănesc. Pentru ce dăm lupta de răsturnare Nu vom număra personalită legal a tuturor forţelor politice, ţile noastre şi nu le vom com, Noi luptăm pentru a face impopora cu ale altora. Vom spune numai că ele sunt capabile de creare de valori naţionale pentru că au o credinţă, dovedită prin lupta de opoziţie de zece ani şi au mâinile libere pentru că nu sunt cointeresate la organizaţiuni private aşa de dese ori în conflict cu interesul public cum este cazul celor din partidele adverse. Pentru ce ducem lupta de răsturnare o sibilă orice veleitate de dictatură militară şi a pregăti cu un ceas mai devreme introducerea regimului constituţional parlamentar. De aceea, cerem, plecarea imediată a guvernului şi dizolvarea parlamentului. Să nu admitem nici un fel de pretext pentru întârzierea acestui act. Dacă Regele Ferdinand a putut să demisioneze pe Al. Vaida Voevod în momentul când de trei zile Iaşul, a eşit din cadrul obişnuit al vieţii patriarhale. Campania de răsturnare a guvernului a cărui semnal a fost dat prin marea Întrunire naţional-ţărănistă de la „Sidolii a atras mii de săteni şi orăşeni din toate colţurile Moldovei. Prin venirea lor la Iaşi, străzile au îndeosebi un aspect animat, iar localurile sunt pline ca niciodată, Iaşul are un aer de sărbătoare. Pretutindeni predomină haina ţărănească. Pe cât se vede toate acestea au îngrijorat guvernul care este informat despre „evenimentele de la Iaşi“ teiefonic la fiecare sfert de ore. Autorităţile locale la rândul lor nu au stat nepăsătoare. In judeţ au fost organizate şezători culturale la care au luat cuvântul intelectuali „Hervad din Iaşi“ In unele comune primarii au anunţat întocmirea listelor definitive ale sătenilor cari au nevoe de sămânţa pentru însemânţare. In alte părţi s’au anunţat şedinţele comi- Siunilor însărcinate cu reducerea impozitelor (!). Toate aceste măsuri pe cât de semnificativa pe atât de ridicole au surprins câtuşi de puţin. In comuna Cepleniţa primarul spre a reţine pe săteni, a dat veste prin toboşari că vine familia regală. Riguros şi autentic. * Aceste măsuri n’au avut efect. S’a observat imediat, două zile înainte de ţinerea întrunirei că mii de săteni sosiseră în Iaşi. Cum rândurile sătenilor se ingroşau, fixarea posturile de jandarmi la bariere, devenise strict necesară pentru guvern. Inundaţiile de la Ciurea şi rănirea d-lui deputat Gică Măcărescu, au determinat pe naţional-ţărănişti să formeze echipe cari, conduse de parlamentări făceau controlul la bariere cu scopul de a împiedica pe jai,dar şi sa execute ordinele ilegale ce aveau, D Buca, de la interne, poruncise ca în Iaşi să se ţină întruniri liberale pe sectoare. Măsură care a exasperat pe liberalii ieşeni. Liberalilor ieşeni, nu le este necaz numai de marele succes al operiţiei, dar sunt plictisiţi că n’au putut ţine nici o întrunire deşi poliţiştii aveau ordine, să aducă negustori cu sila. Sa făgăduit comercianţilor că se vor lăsa magazinele deschise Duminica numai ca să vină la întrunirea liberală. iar oferta a fost refuzată. Negustorii au preferat să se certe cu autorităţile decât să dea ocazie tot autorităţilor să-i amendeze, iar clerul să protesteze în contra nerespectărei si. Duminici. Mobilizarea jandarmilor In vederea întrunirii care a avut loc azi au fost mobilizaţi jandarmii din laşi, s’au adus jandarmi den Galaţi, trupe din reg. 13 inf. şi în cele 3 sectoare de pompieri ale laşilor.Pompierii simpatia guvernului). Măsurile de restricţie ale guvernului au avut ca rezultat imposibilitatea ţinerei întrunirilor liberale, din cauza lipsei de cetăţeni. În ce priveşte participanţiii de la întrunirea naţional-ţărănistă în total, au fost peste 10.000 de oameni. Ţărănimea a ocupat sălile Sidoli şi Elisabeta, unde s’au ţinut întrunirile N. Ţ., încă după la orele 6 dim.. D. GRIGORE IUNIAN fost ministru descrie politica liberală arătând că ea se confundă cu cea a interesele familiei Brătianu. Ocupăndu-se de rezultatele politicii d-lui V. Brătianu, oratorul spune că ele constitue un adevărat dezastru economic şi moral. Pentru readucerea la normal a situaţiei ţării se impune ca conducerea ei să fie încredinţată unui partid serios, bazat pe sprijinul poporului. Acel partid nu este altul decât partidul Naţiona-Ţărănesc. Dar venirea la putere a acestui partid popa D. GU. TAŞCA în numele d-lui profesor lorga .(D-l Maniu strigă: „Trăiască d-l Nicolae lorga !“ Mulţimea se scoală în picioare şi ovaţionează îndelung pe d. Nicolae lorga.. Adresăndu-se marii mulţimi de cetăţeni, d-l Taşcă, spune: , Nu aţi venit pentru discursuri ci pentru, începerea luptei contra gu Iar impune o luptă în contra actualului guvern. Mijloacele de luptă spune fostul minstru pot fi violente sau blânde după cum împrejurările vor cere. Cuvântul Bucovinei D-l prof. univ. T. SAUCIUCSAVEANU, în numele Bucovinei, aduce salutul fraţilor din celelalte provincii şi declară că legiunile Bucovinene stau gata la dispoziţia statului major naţional-ţărănesc, vernului. De zece ani, într’un fel sau în altul, ţara este guvernată de liberali, contra voinţei poporului. Noi nu înţelegem astfel naţionalizmul. In ce priveşte modalitatea de izgonire a guvernului actual, oratorul găseşte un singur mijloc pe care nu-l mărturiseşte, prin cuvinte indicându-l şi fiind priceput de întreaga adunare. Cuvântul Olteniei In numele partidului naţional de sub conducerea dlui N. Iorga in sala Sidoli Deasemenea au participat în corpore un număr însemnat de studenţi şi orăşeni. Sala Sidoli era neîncăpătoare Pe scenă statul major al partidului în frunte cu d-nii Maniu, Mihalache, prof. universitar Costăchescu Stere, Vaida Voevod, Madgearu, Iunian, Romulus Poartă, St. C. Pop, D. R Ioaniţescu, Sever, Bocu, col Matei Mărăşescu, Lupescu, Ed. Mirro deputat, Liviu Micşu, dr Aurel Vlad, dr. A. Lazăr, I. Lugojianu dr. Colier, popa Mart, etc. Deschiderea întrunirei Cuvântarea d lui N. Costăchescu La orele 10 jum. d. N. Costăchescu, şeful organizaţiei N. T. din Iaşi, deschide întrunirea. D-sa a mulţumit delegaţiilor sosite din toate judeţele Moldovei, care au înfruntat piedicele puse şi au reuşit totuşi să pătrundă în sala întrunirei. Mulţumeşte apoi, conducătorilor partidului şi aclamă pe aceiacare au avut frumoasa inspiraţie să dea semnalul grelei lupte ce începe în vechea capitală istorică a Moldovei. D-l Costăchescu spune că lupta pe care o întreprinde partidul N. Ţ. pentru dezrobirea ţarei este pe cât de crâncenă, pe atât de necesară. Poporul înţelege aceasta, cel dintâi, batalionul Moldovei este gata de atac şi aşteaptă ordinele şefului suprem Iuliu Maniu. In numele Ardealului D, ST. C. POP spune că dela a suntem hotărîţi ca, în al zecelea , lipirea ardelenilor la patria mumă înfrăţirea s’a făcut numai între purtătorii de cuvânt ai democraţiei. Constată cu durere, şi regretă starea economică în care se găseşte ţara. Spune că d-sa, a fost împiedicat să ia parte activă la conducerea ţării. Poporul este nemulţumit. R. St. C. Pop îşi exprimă convingerea că ţara va fi eliberată de despotismul actual, că naţional-ţărăniştii vor aduce o eră nouă. Mă aflu în România Mare, ori visez visul cel vechiu? Nu ştiu, astăzi în al zecelea an de la unire, ce să zic. În anul acesta se împlinesc cei mari uniri. După nouă ani de zbucium şi de suferinţe, an al unirii, să punem capăt tuturor ilegalităţilor. De aceia porneşte buciumul de alarmă, de aci, din ţara marilor voevozi. „Români, faceţi-vă datoria, dacă doriţi ca cei ce zac pentru voi în morminte să nu vă blesteme“. Am ajuns ca ţăranii, cu cari am luptat patru decenii, să-mi spuie: d-le Pop, a fost mai bine sub un-guri, decât este sub români. Trebue să facem tot posibilul ca să nu izbucnească din piepturile lor astfel de acuzaţii. Nu-i operă suberversivă ceea ce facem noi. Nu luptăm contra ţării. Când românul nu e fericit în ţara lui, vom face tot posibilul să se reintre în legalitate. Suveranitatea poporului să se înlăuntiască. *" "— Discursul d-lui D. R. Ioaniţescu , l ’ B. B. R. IOANIŢESCU (primit ! dar să ne comparăm şi în cerecu lungi şi prelungite ovaţii). Ialaîte manifestări ale vieţii polisul trebue să fie mândru că a fost ales de generaţia eroică a Ardealului să dea primul semnal, pentru răsturnarea guvernului Am ales laşul pentru că în trecutul renaşterei noastre, el a fost creerul care a judecat şi sufletul care a animat (Aplauze),tice. In parlament noi ţinem recordul desbaterilor ştiinţifice şi economice Cei mai buni şi cei mai luminaţi profesori universitari, preoţi şi învăţători, sunt în mijlocul nostru. Pe deasupra noi suntem monopolizatorii luptătorilor pentru întregirea neamului, când avem în frunte generaţia eroică a Ardealului, în frunte cu Iuliu Maniu. (Aplauze) (Ovaţii). Cu noi respiră duhul blând al ţării, suntem cei care reprezentăm virtuţile morale ale poporului român. Nu avem reţeaua bancară, trusturile şi cartelurile liberale, dar avem masele producătoare şi muncitoare, ţărănimea şi muncitorimea (Aplause) ! Ne vom îngriji de muncitorime ca prin legi de ocrotire să se simtă la largul lor în partidul naţional-ţărănesc (Aplause). VOCI: Ce e cu amnistia ? D. B. R. IOANIŢESCU: Am vorbit în Cameră în numele partidului şi am cerut amnistia generală pentru toate categoriile sociale (Aplaude. Ovaţii). Revendicăm puterea şi somăm guvernul să plece. (Aplauze). Avem în spatele nostru potopul de popularitate dacă am vrea n-ar mai rămâne piatră pe piatră în această ţară. Nu vrem să punem în pericol graniţele noastre Somăm guvernul să plece, altfel, îl vom sdrobi şi lăsăm asupra lui toată răspunderea. (Aplauze. Ovaţii). tttai gîimeşte organizatorilor şi tuturor delegaţiunilor moldovene şi basarabene care asistă în număr aşa de mare. Partidul naţional-ţărănesc are în spatele lui unanimitatea ţării. (Aplauze) Adversarii recunosc forţa electorală, dar au inventat o noţiune nouă : forţa politică, pe care n’ar avea-o partidul nostru. In regimul sufragiului universal forța politică se confundă cu forța electorală, nu se poate să conduci o țară, fără încrederea maselor. (Aplauze). Discursul d-lui Virgil Madgearu Primit cu neîntrerupte ovaţiuni spune : Am ţinut să începem lupta de răsturnare a guvernului şi al Unirei. Suntem datori să spunem ce suntem şi pentru ce am hotărât să începem această campanie. Noi reprezentăm naţiunea pentru că în configuraţiunea partiului nostru' ce oglindeşte uni.■ -i .*',*?carî*',iă şi fisnt-.-v 191S pe rând partidele lihe- 1 şi averescan avi fost reprezentate în Parlament prin majorităţi zdrobitoare — când fiind la guvern au violentat şi fraudat alegerile, — iar în opoziţie n’au putut pătrunde de cât într’un număr ridicol, noi, îndepărtaţi sistematic dela cârma ţărei am reprezentat continuu în Parlament opoziţia M. S. Regelui. Şi dacă nu am devenit guvernul M. S. Regelui, aceasta se datoreşte unei exercitări originale a prerogativelor regale. Noi afirmăm că reprezentăm adevărata capacitate de guvernare prin programul nostru, prin metodele noastre de guvernare, prin personalităţile noastre şi mai ales prin faptul că partidul nostru a ştiut să-şi păstreze mâinile libere. Programul nostru recunoscut astăzi ca fiind cel mai corespunzător intereselor națiunei chiar de către adversari, a Vaida VlQMKSM.* D. Al. Vaida-Voevod şi legăturile ardelenilor cu laşul D. VAIDA VOEVOD fost minis- Un ai guvernul împiedică înlrunitru, spune că prin fostul profesor srile naţional-ţărăniste, D-l Vaida universitar ieşean Barnuţiu se simte legat sufleteşte., de, capitala Moldovei. Trecând la partea politică, 2W spune că a vorbit la Cameră cu d. Duca, care la asigurat că nu va întâmpina dificultăţi în întrunirea de la taţi. Am fost imformat, spumă sunte excep-(Continuare în pag. IV-a) Glasul suferinţelor basarabeite VORBESC BNII PAN. HALIPPA 51 C. STERE D. Pan. Halippa, fost ministru, desene suferinţele poporului basarabean de pe urma politicei guvernărei liberale, exprimărndu-şi convingerea că viitorul guvern raţional-ţărănesc, va readuce situaţia la normal. Faţă de aceste nelegiuiri, faţă de această călcare de jurământ noi ne-am plâns răposatului rege Ferdinand. Regele a înţeles durerea noastră, dar n’a avut destulă putere spre a schimba lucrurile şi la noi şi la de- Azi nici acel rege nu mai este, ca să ne ducem la el să ne plângem. Venim deci în faţa Majestăţii Voastre a poporului. Noi azi nu ştim că ar putea fi altcineva ca ea să ne facă dreptate în ţara românească. Dar oare, Majestate, vei fi în stare să ne satisfaci cererii? noastre ? Voci: Da. D. P. Halippa : La luptă deci Majestate! Discursul d-lui Stere B. C. STERE, deşi bolnav a fost totuşi chemat de mulţime care i’a silit să vorbească. D. Stere a spus „la Iaşi mă simt ca la mine acasă. Un sfert de veac am fost dascăl aci. S’a vorbit de dărâmarea guvernului liberal. Ades! însă o