Dreptatea, mai 1928 (Anul 2, nr. 163-185)
1928-05-02 / nr. 163
Aniversarea unirii Basarabiei Festivităţile de le Chişinău Chişinău, 20. — Serbarea aniversarei a 10 ani de la alipirea Basarabiei la patria mumă s’a desfăşurat azi conform programului stabilit de comitetul oficial. Gara a fost ornată cu ghirlande de brazi, drapele naţionale şi covoare basarabene. Primul a sosit trenul parlamentarilor iar după o jumătate oră trenul ministerial. Ordinea a fost menţinută pe peron de deputaţi, în frunte cu d. ministru Inculeţ. La ora 8 în aclamaţiile celor prezenţi a intrat în gară trenul cu înalta regentă. Muzica a intonat imnul regal. Rând pe rând au descins din vagoane principele Nicolae, patriarhul regent Cristea şi regentul Buzdugan. După ce d. general Scărişoreanu a dat raportul şi a trecut în revistă compania de onoare, îl Gherman Pântea, primarul oraşului a prezentat regentei tradiţionala pâine cu sare. A luat cuvântul în numele Sfatului Ţării, d. dr. Giugureanu fost prim ministru al republicei moldoveneşti. Din partea regentei a răspuns patriarhul Miron Cristea. î LA CATEDRALA După prezentările de rigoare, cortegiul s’a îndreptat spre catedrală. La orele 9 a început slujba religioasă. " Mitropolitul Gurie luând cuvântul a spus: "Ne bucurăm mult şi adânc că aţi venit în numele regelui Mihai 11, la serbarea învierii noastre întru cultura şi viaţa naţională. Serbarea de azi a fost mai neaşteptată Unirea Basarabiei la patriamumă a pus în valoare puterile moldoveneşti cari au luat în mâinile lor ocârmuirea. La ospăţulunirii pregătit prin vitejia şi jertfele ostaşilor români, prin inteligenţa conducătorlor săi şi cuminţenia poporului participăm azi. Regentul patriarh, Miron Gristea a pronunţat apoi un lung discurs. .. . 1 LA SFATUL ŢARII Cortegiul s’a îndreptat apoi spre sala Sfatului Ţării, unde se ţia şe- finţele Zemstvei. Cel dintâi a luat cuvântul d. I. Inculeţ, care a făcut un istoric al alipirii Basarabiei, şi a mulţumit înaltei regente pentru că a participat la serbările aniversării. Ia apoi cuvântul pr. regent Nicolae, care într’un lung discurs arată procesul istoric ce a determinat ruperea Basarab de Rusia şientuziastul act al Uniri. Basaraia rămâne pe veci unită cu Rom. «avem toată speranţa că şi Rusia, de care ne apropie o credinţă creştină comună şi cu care am dori să păstrăm cele mai bune raporturi de vecinătate, va sfârşi ,prin a recunoaşte drepturile noastre indiscutabile asupra acestei părţi din vechia Moldovă. A vorbit apoi în numele Bucovinei d. ministru Nistor, iar în numele Ardealului d. C. Mihali. 5 CUVÂNTAREA PRIMULUI - MINISTRU D. Vintilă Brătianu a pronunţat im lung discurs, în care a arătat progresele realizate pe toate tărâmurile, de Basarabia, şi a schiţat programul guvernului de consultare financiară. Primul ministru a adus apoi prinosul de recunoştinţă pentruSfatul Ţării şi a îndemnat pe cetăţeni să îndeplinească obligaţiunile ce ni le dau jertfele trecutului şi năzuinţele viitorului. După discursul d-lui VintilăBrătianu au vorbit d. Nicolaescu, preşedintele Senatului şi N. N. Săveanu, preşedintele Camerei. D. general Averescu a făcut un istoric al evenimentelor. DESVELIREA MONUMENTULUI LUI ȘTEFAN CEL MARE La orele ii, asistenta se afla pe platoul din fata grădinei publice unde a avut loc desvelirea monumentului lui Ștefan cel Mare. *După oficierea serviciului religios d. general Scărișoreanu, în cantate de preşedinte al comitetului,pentru ridicarea statuei a rugat pe primar să preia şi să păstreze acest măreţ monument spre cinstirea oraşului Chişinău şi a poporului românesc. *A răspuns d. Gherman Pântea primarul oraşului mulţumind pentru frumosul dar făcut oraşului Chişinău. * înaltul regent G. Buzdugan, a preamărit memoria lui Ştefan cel ,Mare şi cel sfânt care a fost nunumai apărătorul românismului, dar şi apărătorul creştinătăţii împotriva urgiei otomane. Urmând pilda acestui mare domnitor să fim deapururi strâns uniţi având numai un singur gând un singur sentiment: fericirea Scumpei noastre patrii pentru care să fim gata de a face orice sacrificiu. ' : '■ . ■ -Zz, DEFILAREA ■'4\ i •<-, La orele 12 înalta regentă a primit defilarea de pe tribuna regală instalată în fata palatului metropolitan. Defilarea şcolilor, asociaţiilor sportive, a delegaţiilor judeţene de ţărani şi a foştilor ofiţeri din armata republicei moldoveneşti a durat 2 ore. La orele 2 şi un sfert a avut loc un banchet de 500 persoane în sala primăriei la care au vorbit prinţul regent Nicolae şi d. Vintilă Brătianu. La orele 4 şi 15 înalta regentă a părăsit tribuna, îndreptându-se cu acelaş ceremonial spre gară iar la orele 4 şi 45 trenul a pornit spre Bucureşti. Cu ocazia aniversării a zece ani de la unirea Basarabiei, s-a oficiat un Te-deum la Patriarhie. Serviciul religios a fost oficiat la orele 11 a. m., de către arhiereul Simedrea, înconjurat de clerul patriarhiei. După oficierea serviciului divin asistenţa a trecut în pridvorul bisericii, iar d. general Panaitescu a trecut în revistă compania de onoare cu muzică şi drapel din regimentul 21 infanterie, după care a rostit trupei o scurtă cuvântare, arătându-le însemnătatea zilei. A urmat defilarea trupei, după care solemnitatea a luat sfârșit. * VIENA 30. (Rador). — La Capela Română din Viena s'a celebrat ori un tedeum, cu prilejul arriversării unirei Basarabiei cu patria mamă. Au asistat de ministru Mitilineu și întreg personalul legatimei. Fundaţia Regele Ferdinand I la Iaşi Iaşi, 29.■ D-nii Hiotu, ministrul palatului şi general Condeescu, ministrul Casei regale, întorcându-se dela serbările dela Ghişinău, s-au oprit la Iaşi. Cu această ocazie, d-nii Hiotu şi general Condeescu, vor lua parte la şedinţa comitetului însărcinat cu lucrările pentru înființarea în localitate a Fundației Regelui Ferdinand I. Pregătirile pentru Alba-lulia In Banat mari pregătiri Timişoara 28. — Bănăţenii, cari totdeauna au dat dovada unui curaj civic şi unor pregătiri cetăţeneşti demne de cel mai civilizat popor, ţin cu orice preţ, ca la Alba lulia să dea un exemplu necunoscut încă până azi. Fiecare ţăran, om cât de umil ar fi el, e conştient de răspunderea ce o are şi înţelege că e de datoria sa, să contribue, prin toate mijloacele, la izbânda luptei angajate între naţie şi guvern. La nemulţumirile adânci pe cari le are după urma guvernărilor cari l’au adus într’o situaţie ce n’a cunoscut niciodată, se adaogă un entuziasm, izvorât din nestrămutata credinţă în izbândă. Se fac aici în Banat pregătiri pe cari cu greu le-ar înţelege o fire care nu cunoaşte caracterul dânz şi înflăcărat pentru faptele mari, al bănăţeanului: femeile cos cămăşi noui, cojocarii brodează cojoace în fire roşii, galbene şi albastre, fanfarele şi corurile — vestitele coruri din Banat — fac zilnic repetiţii învăţând marşuri şi imnuri ale partidului improvizate de poeţi şi compozitori anonimi în legătură cu însemnătatea adunărei. Fiecare gospodar strânge de unde poate şi cum poate câte 6—7—8 sute de lei cu care să ajute pe delegaţi. Majoritatea comunelor din cele trei judeţe şi-au închiriat prin subscripţie câte 2—8 autocamioane pentru a putea ajunge cât mai repede. D-nii Sever Bocu, Ioan Jucu şi Mihail Gaşpar, cei trei preşedinţi ai organizaţiilor din Banat sunt conţinui într’o activitate febrilă. Zilnic vin delegaţii cu rapoarte sau spre a cere instrucţiuni. Membrii delegaţiilor comunale, adică cei cari au posibilitatea şi cei cari au fost traşi la sorţi, sau aleşi să ia parte la marile adunări, sunt de pe acum obiectul admiraţiei şi invidiei oarecum, din partea acelora cari nu pot pleca. Cei rămaşi acasă vor conduce pe delegaţi în cântece, flori şi urale până la 5—6 km. afară din comună. Mulţi vor veni în Timişoara unde se prevede a fi un însemnat număr de oameni. E de remarcat că în momentele acestea mari şi înălţătoare, pe cari simţurile unui popor luminat le înţelege, dizonanţele personale, micele supărări şi certuri reciproce par a fi închise. Mi s’a întâmplat în câteva rânduri ca să văd discutând între ei, cu prietenie şi bucurie, despre Alba-lulia ţărani pe cari îi ştiam de multă vreme certaţi nu atât pentru chestii politice, cât personale. Foarte mulţi dintre cei cari, amăgiţi de profituri materiale agitau zdrenţuitele drapele liberal sau averescane, se înscriu şi fac propagandă pentru participare la adunare. Poporul din Banat e în fruntea luptei ce se duce pentru cucerirea drepturilor cetăţeneşti şi salvarea ţărei din ghiarele spoliatorilor avutului ei, însufleţirea lui, încrederea în conducători, darul de un trai liniştit în ţara liberată cu atâtea jertfe de sânge, e chezăşia sigură că izbândă definitivă şi neîntârziată va încununa lupta ce o duce. Banatul îmbrăcat în haină de mare sărbătoare, cu gândul hotărât şi braţul încordat e gata de de plecare, dar nu va fi de loc gata de o revenire fără să fi fost ascultat. Fiecare ţăran spune : „Plecăm la Alba-lulia şi ne vom întoarce tot în ROMANIA MARE, dar România liberă, dreaptă, lipsită de sărăcia şi împilarea ciocoiască!“ Dosarul gospodăriei comunale din Vatra Dornei DIN AFACERILE PRIMARULUI FORFOTA Din lanţul fărădelegilor ce se săvârşesc necontenit în administraţia comunală a staţiunii balneare Vatra Dornei, afacerea scandaloasă a primarului Petru Borfota cu industriaşul Gott din această localitate, constitue o „verigă“ destul de ruginită. Nu vrem să mai răsfoim dosarul d-lui primar liberal P. Forfotă referitor la alte lovituri senzaţionale date averii comunale prin refacerea uzinei, etc., etc. Cea ce ne precupă actualmente este contractul oneros încheiat de d. Forfotă cu industriaşul S. Gott din Vatra Dornei în numele primăriei, care dă industriaşului S. Gott curentul electric necesar pentru funcţionarea morii ce o are în companie cu d. Forfotă, pentru ridicola sumă de 10.000 lei lunar, deşi după părerea experţilor, moara d-lui Gott întrebuinţează lunar 4—5000 kilowaţi curent electric. Socotind preţul redus pentru industrie de cel puţin 10 lei kw., comuna Vatra Dornei e păgubită cu peste 400.000 lei anual. Contractul respectiv există însă în iunie a. c. şi cum se fac toate demersurile pe lângă autorităţile comunale şi judeţene ca acest contract să fie prelungit, ţinem de datoria noastră să atragem atenţia d-lui prefect Leontieş (rudă cu d- Forfotă) să nu se încumenteze a îngădui continuarea acestei gospodării nefaste din Vatra Dornei! Dacă totuşi nu se va ţine socoteală de avertismentul nostru, atunci asigurăm pe d. prefect Leontieş, că nu noi vom fi aceia cari vom trage consecinţele. Nu suntem nici noi contra sprijinului ce se dă micei industrii, fie această industrie şi a d-lui Forfotă în companie cu d. S. Gott, nu putem însă tolera ca averea comunală să fie risipită în folosul d-lui S. Gott I .Vom mai reveni. Un Dornean Vălenii de Munte FURT PRIN SPARGERE. — Necunoscuţii făcători de rele, s’au introdus prin spargerea zidului şi a ferestrelor in prăvălia d-lui S. Sorescu, comerciant din acest oraş, unde găsind ascunsă in nişte sertare cheea dela cassa de bani, au deschis-o furând suma de lei 200.000 In bancnote precum si mai multe bijuterii, după care fapt s’au făcut nevăzuri. Politia locală este pe urmele rău făcătorilor. CULTURALE. _ La 1 Iunie crt se deschide in oraşul nostru cursurile Universităţii Populare „N. lorga“ care intră in această vară in al 20-lea an de activitate. La prelegerile ce se vor ţine in vara aceasta vor da concursul cel mal Însemnaţi Învăţaţi al ţării. Se va scoate şi o broşură comemorativă. TIMPUL1. — De câteva zile s’a abătut asupra localităţei şi a Intregei regiuni un frig însoţit de ploae şi vânt care periclitează foarte mult recolta fructelor. In ziua de 25 ort. a fost o mare vijelie care a desvelit mai multe case în localitate. METRO nfEPTATE# Ştiri telegrafice Reîncep cutremurele In Bulgaria Sofia 30 (Rador). — Eu după amiază s’a resimţit din nou la Filipopole şi în împrejurimi trei zguduituri succesive între 7 şi 10 seara. Ultima zguduituri a fost mai violentă, fiind simţită şi la Stara Zagora, Haskovo, Hamanly, Pasargik şi Sofia. Totuşi nu se semnalează nici pagube nici victime. SOFIA 30. (Rador). — Camera a votat un proect de lege prin care se prevede instituirea unui organism central pentru asistenţa refugiaţilor. Veniturile acestei instituţii sunt asigurate prin majorarea impozitelor directe cu 20 la sută. Ajutoare italiene SOFIA 30. (Rador). — O misiune italiană, sub conducerea a trei ofiţeri şi mai mulţi infirmieri a sosit la Sofia şi a plecat imediat spre regiunea sinistrată. Misiunea, prevăzută cu corturi, pături şi mijloace sanitare se va fixa la Borisovgrad. i ROMA 30. (Rador). — D. Mussolini a transmis ori un milion de lire pentru ajutorarea din Bulgaria și un milion de lire pentru sinistrații din Grecia. 'fi *•. Rezultatele alegerilor din Franţa Leon Blum a căzut. Au reuşit 13 socialişti şi 3 autonomişti alsacieni Paris 30 (Rador). Alegerile de balotaj pentru 425 locuri la Cameră au decurs în perfectă ordine în toată Franţa. Din rezultatele cunoscute până la ora 12 noapte, Situaţia partidelor e următoarea: Un conservator, 48 republicani, 23 republicani de stânga, 15 radicali, 23 radicali-socialişti, 19 republicani socialişti, 32 socialişti, 13 comunişti. Au fost bătuţi Marty, comunist, Leon Blum, şeful socialiştilor, învins de comunistul Duclos, fostul ministru de interne Chantemps, Ferdinand Buisson, preşedintele Ligii Drepturilor Omului. Vidai, fost subsecretar de stat, toţi radical-socialiştii, comunistul Garcberg, Barodu, membru al Institutului şi Octave Homberg, cunoscutul financiar, ambii republicani. Intre aleşi sunt: republicanii de Lastegrie, fost ministru, Scapini preşedintele asociaţiei „Orbilor de războiu“, republicanii de stânga Reibel, fost ministru, Delsol, preşedintele consiliului municipal al Parisului, republicanii socialişti Brunet, fost vicepreşedintele Camerei şi Benazet, fost secretar de stat, Anterion, fost ministru pensiunilor. Mai sunt aleşi Broglay, Reklin şi Rosse, autonomişti alsacieni, Painleve şi Lamoureux, republicani socialişti, Veronis, socialist, Mandat, fost secretarul lui Clemenceau, comuniştii Cachin şi Berthon. 45 republicani socialişti 102 socialişti 9 conservatori 16 comunişti. Un rezultat lipseşte. Total 612 deputaţi. 303 deputaţi sunt realeşi, 307 sunt deputaţi noui. Conservatorii pierd două mandate, republicanii câştigă 41, republicanii de stânga câştigă 10, radicalii câştigă 12, radicalii socialişti pierd 20, republicanii socialişti pierd două, socialiştii rămân neschimbaţi, comuniştii pierd 11 mandate. Leon Blum contra comuniştilor Paris 30 (Rador)- D-l Leon Blum, şeful partidului socialist, ocupându-se de legăturile comuniştilor cu Moscova, scrie în ziarul „Le Populaire“ următoarele : „In ziua când voiu vorbi despre fondurile de la Moscova, voiu arăta cam supraabondentă şi extrema uşurinţă a subvenţiunilor moscovite au dus treptat la conruperea conducerei partidului comunist. Acest capitalism de un gen special, a sfârşit prin a degrada pe şefi, după cum şefii înşişi au fost degradaţi prin uneltirile partizanilor lor. Cum va fi compusă noua Cameră Paris 30 (Rador). — Statistica generală a Agenţiei „Havas“, întocmită după rezultatele ambelor scrutine, dă următoarea compunere a Camerei noui : 169 republicani 95 republicani de stânga 60 radicali 115 radicali socialişti Groaznică furtună pe coasta Atlanticului New-York 30 (Rador).— O furtună formidabilă s’a deslănţuit ori pe coasta Atlanticului Sunt 12 morţi şi peste 100 răniţi. Pagubele pricinuite recoltelor şi stricăciunilor suferita de imobile se ridică la milioane de dolari. Navigaţia pe coastă a fost paralizată. In provincia Florida, 6000 persoane au rămas fără adăpost. Mare scandal politic la o întrunire în Serbia BELGRAD 30. (Rador). — Eri s‘a ţinut la Subotiţa o importantă întrunire politică la care au vorbit între alţii şi deputaţii Rădici şi Pribicevici, şefii opoziţiei. După întrunire s’a produs o încăerare intre adversarii politici. Poliţia a intervenit şi a risipit pe manifestanţi. Un student dela Universitatea din Subotita e mai grav rănit, alti câțiva martifestanti s'au ales cp tfini vsojxr* . Rezultatul complect Paris 30 (Rador). — Rezultatul complect al celui de al doilea scrutin, după statistica ministerului de interne este următorul: 15 conservatori. 145 republicani. 166 republicani de stânga. 55 republicani radicali. 123 radicali-socialiști. 47 republicani-socialişti. 101 socialişti 14 comunişti. 2 socialişti. 3 regionalişti. Un rezultat lipseşte. .. PARIS, 30 (Rador). — Ziarele în unanimitate constată că în alegerile pentru Cameră a triumfat politica d-lui Poincaré. „Le Journal“ observă că bătălia s'a terminat în favoarea Uniunei Naţionale şi împotriva extremismului revoluţionar. Parisul a asigurat succesul moderaţilor in cartiere cunoscut ca muncitoreşti. Ziarul subliniază că în cursul campaniei electorale, cea mai mare parte din radicalii socialişti şi republicanii socialişti s’au pronunţat pentru politica guvernamentală. „Echo de Paris“ insistă asupra triumfului strălucit al republicanilor naţionalişti la Paris şi îndepartamentul Seriei. „L'Oeuvre“ notează trei caracteristice ale rezultatului: 1) înfrângerea extremiştilor de la stânga ca şi de la dreapta. 2) Aprobarea politicei Poincare cu o majoritate foarte puter- ncă. 3) înfrângerea comuniştilor. * Paris, 30. (Rador.). — Printre deputaţii aleşi la al doilea scrutin figurează: republicanul Dubois, fost preşedintele Comisiunei reparaţiunilor, republicanul de stânga colonelul Broccard, radicalii Loucheur şi Laffont, fost vice-preşedintele Camerei, Daladier, preşedintele partidului radical, fruntaşul socialist Renaudel şi comunistul Doriot, radical-socialiştii Queillo ministru şi Nogaro, fost ministru. Printre cei bătuţi sunt radicalsocialiştii Duboin, fost secretar de stat, Perney, vicepreşedintele partidului radical-socialist şi comunistul Vaillant Couturier. Festivităţi în onoarea aviatorilor de pe „Bremen“ New-York 30. (Rador). — Aviatorii Koel, Huenefeld şi Fitzmaurice au sosit Sâmbătă după amiază la New-York, venind de la Washington cu trenul, deoarece din cauza timpului nefavorabil, avionul trimissă-i aducă n'a putut ajunge până la Washington. In gară au fost primiţi de primarul Walker şi o imensă mulţime. Primarul Walker i-a condus la palatul Municipial, unde a avut loc recepţia de gală. La cuvântarea de bun sosit rostită de d. Walker a răspuns Koehl, care a exprimat salutul poporului german şi Fitzmaurice, care a făcut o scurtă descriere a zborului peste Atlantic. Diferitele festivităţi în onoarea aviatorilor vor începe azi. Ziua de Duminică a fost rezervată complect pentru odihna celor trei aviatori. Tot oraşul este pavoazat cu steaguri germane şi irlandeze. Camera reprezentanţilor a votat proectul prin care preşedintele Coolidge este autorizat să acorde medaliile de bravură aviatorilor care au trecut Atlanticul în ultimul timp. Faceţi operaţiunile Orstie Bancă, cumpărări şi vânzări de Acţiuni, Efecte Publice şi monezi străine prin SOCIETATE ANONIMA Calea Victoriei No. 31. — Telefon 301/94, 313/57. 33902 AGENTI: Str. Carol 11, calea Griviţei 129. Citiţi şi răspândiţi: Ţărănismul fia 1 99 Foae săptămânală sub conducerea D-lui I. MIHALACHE COSTUL ABONAMENTULUI PE PE UN AN LEI 200. DE VANZARE LA TATE CHIOŞCURILE DE ZIARE REDACŢIA ŞI ADIŢIA. CALEA VICTORIEI 78 I Băile Movilă Techir-Grlo Hotel C. Tamara Restaurant la carte subt conducerea directă a proprietarului REGIM SPECIAL PENTRU COPII Preţul unei camere cu două paturi: Iunie 306Sis 3000, 6000 lei lunar, Iulie şi August 7000, 3060, 12.000 lei lunar. Informalisuil strada Profetului 8, Bucureşti, telefon 22368 :-14 Pentru construirea Casei avocaţilor In Bucureşti Principalul câştig 1.000.000 iei - Un câştig 200.000 Iei Două câştiguri de câte 100.000 tei Totalul câştigurilor 3.000.000 lei ier ciecea parte din valoarea biletelor emise) ?] ( Bilete de IOO, 40 şi 20 lei SE GĂSESC LA UNIUNE, LA TOATE BAROURILE DIN ŢARA, LA BĂNCI, la AGENŢIILE SOCIETĂŢII DE ASIGURARE URANIA, LA LIBRA d1, LA DEBITE DE TIMBRE K“ FIECARE BILET DĂ DREPT LA CÂŞTIGAREA INTEGRALA A ORICĂRUI CÂŞTIG Biletele de 4o iei au şansa îndoită cfl . cete de 2o iei, cele de loc de cinci ! Tragerea irevocabila la 1 iulie 1928 1 Căutăm corespondenţi hainei în provincie. Ofertele cu recomandaţiunile necesare se vor trimite secretariatului de redacţie. Societatea Comunală pentru LOCUINŢE EFTINE BUCUREŞTI, B-dul Domniţei No. I CONSTRUEŞTE locuinţe cu avansuri mici Cartierele : DRUMUL LA TEI (Diaconese), RAION (Dudeşti) RAHOVEI (str. Tocilescu), CALEA GRIVIŢEI (Sf. Vineri). Terenurile societăţii_____ Sărbătorirea zilei de 1 Mai Ministerul de interne a autorizat întrunirile şi serbările socialiste de 1 Mai. S’au dat dispoziţii în acest sens tuturor prefecturilor din ţară , s’a admis şi vânzarea insignelor, a cărţilor poştale şi a diferitelor broşuri. Manifestaţiile pe străzi şi cuvântările la serbările câmpeneşti, sunt însă interzise. Deoarece în judeţele Alba, Cluj şi Satu-Mare, prefecturile nu s-au supus acestor dispoziţii şi au refuzat autorizarea întrunirilor confiscând insignele, o delegaţie, compusă din d-nii Eftimie German şi Lotar Rădăceanu, a intervenit la ministerul de interne unde s’a declarat că se vor da imediat ordinele telegrafice pentru respectarea legalitatii MINISTERUL JUSTIŢIEI COMISIUNEA DE NATURALIZAR! Conform art 23 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publefa următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi sa facă vre-o întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege. De Ministru, Subsemnatul Domenico Marasici, domiciliat în T.Severin, str Fraternităţii No. 10, născut în anul 1874, luna Septembrie 3, de profesiune tâmplar, de religiune catolic, de naţionalitate italian. Respectuos am onoare a depune d-niilor voastre următoarele acte: 1) Declaraţiunea autentificată de onor. judecătoria urbană a ocolului T.-Severin No. 431. 2) Un certificat de moralitate liberat de onor. primăria oraşului T.-Severin Ia No. 1045. 3) O coală de 25 lei şi una a un leu. Vă rog să binevoiţi a interveni către onor Corpurile Legiuitoare pentru a dispune împământenirea mea, iar pe alăturata coală de un leu nou a mi se trimite certificatul constatator cum că, am depus actele pentru cererea de împământenire. Cu respect, Domenico Marasic Dos. No. 1793/915. BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI V. Se aduce la cunoştinţa subscriitorilor de acţiuni Banca Naţională a României, cari nu au achitat vărsămintele cerute conform prospectului de emisiune, că se acordă un ultim termen de 15 zile pentru plata vărsămintelor rămase în întârzieri». Odată termenul expirat, se va proceda la lichidare conform art. 110 codul comercial.