Dreptatea, mai 1928 (Anul 2, nr. 163-185)

1928-05-02 / nr. 163

Aniversarea unirii Basarabiei Festivităţile de le Chişinău Chişinău, 20. — Serbarea ani­versarei a 10 ani de la alipirea Ba­sarabiei la patria mumă s’a desfă­şurat azi conform programului stabilit de comitetul oficial. Gara a fost ornată cu ghirlan­de de brazi, drapele naţionale şi covoare basarabene. Primul a sosit trenul parlamen­tarilor iar după o­ jumătate oră trenul ministerial. Ordinea a fost menţinută pe pe­ron de deputaţi, în frunte cu d. ministru Inculeţ. La ora 8 în aclamaţiile celor prezenţi a intrat în gară trenul cu înalta regentă. Muzica a intonat imnul regal. Rând pe rând au descins din va­goane principele Nicolae, patriar­hul regent Cristea şi regentul Buz­dugan. După ce d. general Scărişorea­­nu a dat raportul şi a trecut în revistă compania de onoare, îl Gherman Pântea, primarul oraşu­lui a prezentat regentei tradiţio­nala pâine cu sare. A luat cuvântul în numele Sfa­tului Ţării, d. dr. Giugureanu fost prim ministru al republicei mol­doveneşti. Din partea regentei a răspuns patriarhul Miron Cristea.­ ­ î LA CATEDRALA După prezentările de rigoare, cortegiul s’a îndreptat spre cate­drală.­­ La orele 9 a început slujba reli­gioasă.­­ " Mitropolitul Gurie luând cuvân­tul a spus: "Ne bucurăm mult şi adânc că aţi venit în numele regelui Mihai 11, la serbarea învierii noastre în­tru cultura şi viaţa naţională. Ser­barea de azi a fost mai neaştepta­tă Unirea Basarabiei la patria­­mumă a pus în valoare puterile moldoveneşti cari au luat în mâi­­n­ile lor ocârmuirea. La ospăţul­­unirii pregătit prin vitejia şi jert­fele ostaşilor români, prin inteli­genţa conducătorlor săi şi cumin­ţenia poporului participăm azi. Regentul patriarh, Miron Gris­tea a pronunţat apoi un lung dis­curs. .. . 1 LA SFATUL ŢARII Cortegiul s’a îndreptat apoi spre sala Sfatului Ţării, unde se ţia şe- finţele Zemstvei. Cel dintâi a luat cuvântul d. I. Inculeţ, care a făcut un istoric al alipirii Basarabiei, şi a mulţumit înaltei regente pentru că a parti­cipat la serbările aniversării. Ia apoi cuvântul pr. regent Ni­colae, care într’un lung discurs a­rată procesul istoric ce a determi­nat ruperea Basarab­ de Rusia şi­­entuziastul act al Uniri. Basara­­­ia rămâne pe veci unită cu Rom. «avem toată speranţa că şi Ru­sia, de care ne apropie o credinţă creştină comună şi cu care am dori să păstrăm cele mai bune ra­porturi de vecinătate, va sfârşi ,prin a recunoaşte drepturile noas­tre indiscutabile asupra acestei părţi din vechia Moldovă.­­ A vorbit apoi în numele Buco­vinei d. ministru Nistor, iar în num­ele Ardealului d. C. Mihali. 5 CUVÂNTAREA PRIMULUI - MINISTRU D. Vintilă Brătianu a pronunţat im lung discurs, în care a arătat progresele realizate pe toate tărâ­murile, de Basarabia, şi a schiţat p­rogramul guvernului de consult­­are financiară. Primul ministru a adus apoi prinosul de recunoştinţă pentru­­Sfatul Ţării şi a îndemnat pe ce­­­tăţeni să îndeplinească obligaţiu­nile ce ni le dau jertfele trecutului şi năzuinţele viitorului.­­ După discursul d-lui Vintilă­­Brătianu au vorbit d. Nicolaescu, preşedintele Senatului şi N. N. Să­­veanu, preşedintele Camerei. D. general Averescu a făcut un istoric al evenimentelor. DESVELIREA MONUMENTULUI­­ LUI ȘTEFAN CEL MARE La orele ii, asistenta se afla pe platoul din fata grădinei publice unde a avut loc desvelirea monu­mentului lui Ștefan cel Mare. *După oficierea serviciului reli­gios d. general Scărișoreanu, în cantate de preşedinte al comitetu­­lui,pentru ridicarea statuei a ru­gat pe primar să preia şi să păs­treze acest măreţ monument spre cinstirea oraşului Chişinău şi a poporului românesc. *A răspuns d. Gherman Pântea primarul oraşului mulţumind pentru frumosul dar făcut oraşu­lui Chişinău. * înaltul regent G. Buzdugan, a preamărit memoria lui Ştefan cel ,Mare şi cel sfânt care a fost nu­­numai apărătorul românismului, dar şi apărătorul creştinătăţii îm­potriva urgiei otomane. Urmând pilda acestui mare domnitor să fim deapururi strâns uniţi având numai un singur gând un singur sentiment: fericirea Scumpei noastre patrii pentru care să fim gata de a face orice sacri­­ficiu. ' : '■ . ■ -Zz, DEFILAREA ■'4\ i •<-, La orele 12 înalta regentă a pri­mit defilarea de pe tribuna regală instalată în fata palatului metro­politan. Defilarea şcolilor, asocia­ţiilor sportive, a delegaţiilor jude­ţene de ţărani şi a foştilor ofiţeri din armata republicei moldovene­şti a durat 2 ore. La orele 2 şi un sfert a avut loc un banchet de 500 persoane în sala primăriei la care au vorbit prinţul regent Nicolae şi d. Vinti­­lă Brătianu. La orele 4 şi 15 înalta regentă a părăsit tribuna, îndreptându-se cu acelaş ceremonial spre gară iar la orele 4 şi 45 trenul a pornit spre Bucureşti. Cu ocazia aniversării a zece ani de la unirea Basarabiei, s-a oficiat un Te-deum la Patriarhie. Serviciul religios a fost oficiat la orele 11 a. m., de către arhiereul Simedrea, înconjurat de clerul patriarhiei. După oficierea serviciului divin asistenţa a trecut în pridvorul bi­sericii, iar d. general Panaitescu a trecut în revistă compania de onoare cu muzică şi drapel din regimentul 21 infanterie, după care a rostit trupei o scurtă cu­vântare, arătându-le însemnătatea zilei. A urmat defilarea trupei, după care solemnitatea a luat sfârșit. * VIENA 30. (Rador). — La Cape­la Română din Viena s'a celebrat ori un tedeum, cu prilejul arriver­sării unirei Basarabiei cu patria mamă. Au asistat de ministru Mi­­tilineu și întreg personalul lega­­tim­ei. Fundaţia Regele Ferdinand I la Iaşi Iaşi, 29.­­■ D-nii Hiotu, mini­strul palatului şi general Condee­­scu, ministrul Casei regale, întor­­cându-se dela serbările dela Ghi­şinău, s-au oprit la Iaşi. Cu această ocazie, d-nii Hiotu şi general Condeescu, vor lua par­te la şedinţa comitetului însărci­nat cu lucrările pentru înființarea în localitate a Fundației Regelui Ferdinand I. Pregătirile pentru Alba-lulia In Banat mari pregătiri Timişoara 28. —­ Bănăţenii, cari totdeauna au dat dovada unui curaj civic şi unor pregătiri cetăţeneşti demne de cel mai ci­vilizat popor, ţin cu ori­ce preţ, ca la Alba lulia să dea un exemplu necunoscut încă până azi. Fiecare ţăran, om cât de umil ar fi el, e conştient de răspunde­rea ce o are şi înţelege că e de da­toria sa, să contribue, prin toate mijloacele, la izbânda luptei an­gajate între naţie şi guvern. La nemulţumirile adânci pe cari le are după urma guvernă­rilor cari l’au adus într’o situa­ţie ce n’a cunoscut nici­odată, se adaogă un entuziasm, izvorât din nestrămutata credinţă în izbândă. Se fac aici în Banat pregătiri pe cari cu greu le-ar înţelege o fire care nu cunoaşte caracterul dânz şi înflăcărat pentru faptele mari, al bănăţeanului: femeile cos cămăşi no­ui, cojocarii bro­dează cojoace în fire roşii, galbe­ne şi albastre, fanfarele şi coru­rile — vestitele coruri din Banat — fac zilnic repetiţii învăţând marşuri şi imnuri ale partidului improvizate de poeţi şi compozi­tori anonimi în legătură cu în­semnătatea adunărei. Fiecare gospodar strânge de unde poate şi cum poate câte 6—7—8 sute de lei cu care să a­­jute pe delegaţi. Majoritatea comunelor din cele trei judeţe şi-au închiriat prin subscripţie câte 2—8 autocamioa­ne pentru a putea ajunge cât mai repede. D-nii Sever Bocu, Ioan Jucu şi Mihail Gaşpar, cei trei preşedinţi ai organizaţiilor din Banat sunt conţinui într’o ac­tivitate febrilă. Zilnic vin delega­ţii cu rapoarte sau spre a cere instrucţiuni. Membrii delegaţiilor comunale, adică cei cari au posibilitatea şi cei cari au fost traşi la sorţi, sau aleşi să ia parte la marile adu­nări, sunt de pe acum obiectul ad­miraţiei şi invidiei oarecum, din partea acelora cari nu pot pleca. Cei rămaşi acasă vor conduce pe delegaţi în cântece, flori şi u­­rale până la 5—6 km. afară din comună. Mulţi vor veni în Timi­şoara unde se prevede a fi un în­semnat număr de oameni. E de remarcat că în momen­tele acestea mari şi înălţătoare, pe cari simţurile unui popor lu­minat le înţelege, dizonanţele per­sonale, micele supărări şi certuri reciproce par a fi închise. Mi s’a întâmplat în câteva rân­duri ca să văd discutând între ei, cu prietenie şi bucurie, despre Alba-lulia ţărani pe cari îi ştiam de multă vreme certaţi nu atât pentru chestii politice, cât perso­nale. Foarte mulţi dintre cei cari, amăgiţi de profituri materiale a­­gitau zdrenţuitele drapele liberal sau averescane, se înscriu şi fac propagandă pentru participare la adunare. Poporul din Banat e în fruntea luptei ce se duce pentru cucerirea drepturilor cetăţeneşti şi salva­rea ţărei din ghiarele spoliatori­lor avutului ei, însufleţirea lui, încrederea în conducători, darul de un trai li­niştit în ţara liberată cu atâtea jertfe de sânge, e chezăşia sigură că izbândă definitivă şi neîntâr­ziată va încununa lupta ce o duce. Banatul îmbrăcat în haină de mare sărbătoare, cu gândul ho­tărât şi braţul încordat e gata de de plecare, dar nu va fi de loc gata de o revenire fără să fi fost ascultat. Fiecare ţăran spune : „Plecăm la Alba-lulia şi ne vom întoarce tot în ROMANIA MARE, dar Ro­mânia liberă, dreaptă, lipsită de sărăcia şi împilarea ciocoiască!“ Dosarul gospodăriei comunale din Vatra Dornei DIN AFACERILE PRIMARULUI FORFOTA Din lanţul fărădelegilor ce se să­vârşesc necontenit în administra­ţia comunală a staţiunii balneare Vatra­ Dornei, afacerea scandaloasă a primarului Petru Borfota cu in­dustriaşul Gott din această locali­tate, constitue o „verigă“ destul de ruginită. Nu vrem să mai răsfoim dosarul d-lui primar liberal P. Forfotă referitor la alte lovituri senzaţionale date averii comunale prin refacerea uzinei, etc., etc. Cea ce ne precupă actualmente este contractul oneros încheiat de d. Forfotă cu industriaşul S. Gott din Vatra Dornei în numele pri­măriei, care dă industriaşului S. Gott curentul electric necesar pen­tru funcţionarea morii ce o are în companie cu d. Forfotă, pentru ri­dicola sumă de 10.000 lei lunar, deşi după părerea experţilor, moa­ra d-lui Gott întrebuinţează lunar 4—5000 kilowaţi curent electric. Socotind preţul redus pentru in­dustrie de cel puţin 10 lei kw., co­muna Vatra Dornei e păgubită cu peste 400.000 lei anual. Contractul respectiv există însă în iunie a. c. şi cum se fac toate demersurile pe lângă autorităţile comunale şi judeţene ca acest con­tract să fie prelungit, ţinem de da­toria noastră să atragem atenţia d-lui prefect Leontieş (rudă cu d- Forfotă) să nu se încumenteze a îngădui continuarea acestei gospo­dării nefaste din Vatra Dornei! Dacă totuşi nu se va ţine socoteală de avertismentul nostru, atunci asigurăm pe d. prefect Leontieş, că nu noi vom fi aceia cari vom trage consecinţele. Nu suntem nici noi contra sprijinului ce se dă mi­cei industrii, fie această industrie şi a d-lui Forfotă în companie cu d. S. Gott, nu putem însă tolera ca averea comunală să fie risipită în folosul d-lui S. Gott I .Vom mai reveni. Un Dornean Vălenii de Munte FURT PRIN SPARGERE. — Ne­cunoscuţii făcători de rele, s’au in­trodus prin spargerea zidului şi a ferestrelor in prăvălia d-lui S. So­­rescu, comerciant din acest oraş, un­de găsind ascunsă in nişte sertare cheea dela cassa de bani, au des­chis-o furând suma de lei 200.000 In bancnote precum si mai multe biju­terii, după care fapt s’au făcut nevă­zuri. Politia locală este pe urmele rău făcătorilor. CULTURALE. _ La 1 Iunie crt se deschide in oraşul nostru cursu­rile Universităţii Populare „N. lorga“ care intră in această vară in al 20-lea an de activitate. La pre­legerile ce se vor ţine in vara aceas­ta vor da concursul cel mal Însem­naţi Învăţaţi al ţării. Se va scoa­te şi o broşură comemorativă. TIMPUL1. — De câteva zile s’a a­­bătut asupra localităţei şi a Intre­­gei regiuni un frig însoţit de ploae şi vânt care periclitează foarte mult recolta fructelor. In ziua de 25 ort. a fost o mare vijelie care a desvelit mai multe case în localitate. METRO nf­EPTATE# Ştiri telegrafice Reîncep cutremurele In Bulgaria Sofia 30 (Rador).­ — Eu­ după a­­miază s’a resimţit din nou la Fi­­lipopole şi în împrejurimi trei zguduituri succesive între 7 şi 10 seara. Ultima zguduituri a fost mai violentă, fiind simţită şi la Stara Zagora, Haskovo, Ha­­manly, Pasargik şi Sofia. Totuşi nu se semnalează nici pagube nici victime. SOFIA 30. (Rador). — Camera a votat un proect de lege prin care se prevede instituirea unui orga­nism central pentru asistenţa re­fugiaţilor. Veniturile acestei ins­tituţii sunt asigurate prin ma­jorarea impozitelor directe cu 20 la sută. Ajutoare italiene SOFIA 30. (Rador). — O misiune italiană, sub conducerea a trei ofi­ţeri şi mai mulţi infirmieri a sosit la Sofia şi a plecat imediat spre regiunea sinistrată. Misiunea, pre­văzută cu corturi, pături şi mijloa­ce sanitare se va fixa la Borisov­­grad. i ROMA 30. (Rador). — D. Mus­solini a transmis ori un milion de lire pentru ajutorarea din Bulga­ria și un milion de lire pentru si­nistrații din Grecia. 'fi *•. Rezultatele alegerilor din Franţa Leon Blum a căzut. Au reuşit 13 socialişti şi 3 autonom­işti alsacieni Paris 30 (Rador).­­ Alegerile de balotaj pentru 425 locuri la Cameră au decurs în perfectă or­dine în toată Franţa. Din rezultatele cunoscute până la ora 12 noapte, Situaţia parti­delor e următoarea: Un conservator, 48 republicani, 23 republicani de stânga, 15 ra­dicali, 23 radicali-socialişti, 19 republicani socialişti, 32 socia­lişti, 13 comunişti. Au fost bătuţi Marty, comunist, Leon Blum, şeful socialiştilor, în­vins de comunistul Duclos, fostul ministru de interne Chantemps, Ferdinand Buisson, preşedintele Ligii Drepturilor Omului. Vidai, fost subsecretar de stat, toţi ra­­dical-socialiştii, comunistul Gar­­cberg, Barodu, membru al Insti­tutului şi Octave Homberg, cunos­cutul financiar, ambii republicani. Intre aleşi sunt: republicanii de Lastegrie, fost ministru, Scapini preşedintele asociaţiei „Orbilor de războiu“, republicanii de stân­ga Reibel, fost ministru, Delsol, preşedintele consiliului munici­pal al Parisului, republicanii so­cialişti Brunet, fost vice­preşedin­tele Camerei şi Benazet, fost se­cretar de stat, Anterion, fost mi­nistru pensiunilor. Mai sunt aleşi Broglay, Reklin şi Rosse, autono­­mişti alsacieni, Painleve şi Lam­­oureux, republicani socialişti, Veronis, socialist, Mandat, fost se­cretarul lui Clemenceau, comuniş­tii Cachin şi Berthon. 45 republicani socialişti 102 socialişti 9 conservatori 16 comunişti. Un rezultat lipseşte. Total 612 deputaţi. 303 deputaţi sunt realeşi, 307 sunt deputaţi noui. Conservatorii pierd două mandate, republicanii câştigă 41, republicanii de stânga câşti­gă 10, radicalii câştigă 12, ra­dicalii socialişti pierd 20, repu­blicanii socialişti pierd două, socialiştii rămân neschimbaţi, comuniştii pierd 11 mandate. Leon Blum contra co­muniştilor Paris 30 (Rador)- D-l Leon Blum, şeful partidului socialist, ocupându-se de legăturile co­muniştilor cu Moscova, scrie în ziarul „Le Populaire“ urmă­toarele : „In ziua când voiu vorbi des­pre fondurile de la Moscova, voiu arăta cam supra­abonden­­tă şi extrema uşurinţă a sub­­venţiunilor moscovite au dus treptat la conruperea conduce­­rei partidului comunist. Acest capitalism de un gen special, a sfârşit prin a degrada pe şefi, după cum şefii înşişi au fost degradaţi prin uneltirile parti­zanilor lor. Cum va fi compusă noua Cameră Paris 30 (Rador). — Statisti­ca generală a Agenţiei „Ha­vas“, întocmită după rezultate­le ambelor scrutine, dă urmă­toarea compunere a Camerei noui : 169 republicani 95 republicani de stânga 60 radicali 115 radicali socialişti Groaznică furtună pe coasta Atlanticului New-York 30 (Rador).— O fur­tună formidabilă s’a deslănţuit ori pe coasta Atlanticului Sunt 12 morţi şi peste 100 răniţi. Pa­gubele pricinuite recoltelor şi stri­căciunilor suferita de imobile se ridică la milioane de dolari. Na­vigaţia pe coastă a fost paraliza­tă. In provincia Florida, 6000 per­soane au rămas fără adăpost. Mare scandal politic la o întrunire în Serbia BELGRAD 30. (Rador). — Eri s‘a ţinut la Subotiţa o importantă întrunire politică la care au vor­bit între alţii şi deputaţii Rădici şi Pribicevici, şefii opoziţiei. După întrunire s’a produs o încăerare intre adversarii politici. Poliţia a intervenit şi a risipit pe manifes­tanţi. Un student dela Universita­tea din Sub­otita e mai grav rănit, alti câțiva martifestanti s'au ales cp tfini vsojxr* . Rezultatul complect Paris 30 (Rador). — Rezultatul complect al celui de al doilea scrutin, după statistica ministe­rului de interne este următorul: 15 conservatori. 145 republicani. 166 republicani de stânga. 55 republicani radicali. 123 radicali-socialiști. 47 republicani-socialişti. 101 socialişti 14 comunişti. 2 socialişti. 3 regionalişti. Un rezultat lipseşte. .. PARIS, 30 (Rador). — Ziarele în unanimitate constată că în alegerile pentru Cameră a triumfat politica d-lui Poincaré. „Le Journal“ obser­vă că bătălia s'a terminat în favoa­rea Uniunei Naţionale şi împotriva extremismului revoluţionar. Parisul a asigurat succesul moderaţilor in cartiere cunoscut ca muncitoreşti. Ziarul subliniază că în cursul cam­paniei electorale, cea mai mare par­­te din radicalii socialişti şi republi­canii socialişti s’au pronunţat pen­tru politica guvernamentală. „Echo de Paris“ insistă asupra triumfului strălucit al republicanilor naţiona­lişti la Paris şi în­­departamentul Seriei. „L'Oeuvre“ notează trei caracteris­tice ale rezultatului: 1) înfrângerea extremiştilor de la stânga ca şi de la dreapta. 2) Aprobarea politicei Po­incare cu o majoritate foarte puter-­ ncă. 3) înfrângerea comuniştilor. * Paris, 30. (Rador.). — Printre deputaţii aleşi la al doilea scrutin figurează: republicanul Dubois, fost preşedintele Comisiunei repa­­raţiunilor, republicanul de stânga colonelul Broccard, radicalii Lou­­cheur şi Laffont, fost vice-preşe­­dintele Camerei, Daladier, preşe­dintele partidului radical, frunta­şul socialist Renaudel şi comunis­tul Doriot, radical-socialiştii Qu­­eillo ministru şi Nogaro, fost mi­nistru. Printre cei bătuţi sunt radical­­socialiştii Duboin, fost secretar de stat, Perney, vicepreşedintele par­tidului radical-socialist şi comu­nistul Vaillant Couturier. Festivităţi în onoarea aviatorilor de pe „Bremen“ New-York 30. (Rador). — Avia­torii Koel, Huenefeld şi Fitzmau­­rice au sosit Sâmbătă după amia­ză la New-York, venind de la Was­hington cu trenul, deoarece din cauza timpului nefavorabil, avio­nul trimis­­să-i aducă n'a putut ajunge până la Washington. In gară au fost primiţi de primarul Walker şi o imensă mulţime. Pri­marul Walker i-a condus la pala­tul Municipial, unde a avut loc recepţia de gală. La cuvântarea de bun sosit rostită de d. Walker a răspuns Koehl, care a expri­mat salutul poporului german şi Fitzmaurice, care a făcut o scur­tă descriere a zborului peste At­lantic. Diferitele festivităţi în onoa­rea aviatorilor vor începe azi. Ziua de Duminică a fost rezervată com­plect pentru odihna celor trei a­­viatori. Tot oraşul este pavoazat cu steaguri germane şi irlandeze. Camera reprezentanţilor a votat proectul prin care preşedintele Coolidge este autorizat să acorde medaliile de bravură aviatorilor care au trecut Atlanticul în ulti­mul timp. Faceţi operaţiunile Ors­­tie Bancă, cumpă­rări şi vânzări de Acţiuni, Efecte Publice şi monezi străine prin SOCIETATE ANONIMA Calea Victoriei No. 31. — Telefon 301/94, 313/57. 339­02 AGENTI: Str. Carol 11, calea Griviţei 129. Citiţi şi răspândiţi: Ţărănismul fia 1 99 Foae săptămânală sub conducerea D-lui I. MIHALACHE COSTUL ABONAMENTULUI PE PE UN AN LEI 200. DE VANZARE LA T­­ATE CHIOŞCURILE DE ZIARE REDACŢIA ŞI ADIŢIA. CALEA VICTORIEI 78 I Băile Movilă Techir-Grl­o Hotel C. Tamara Restaurant­­ la carte subt conducerea directă a proprietarului REGIM SPECIAL PENTRU COPII Preţul unei camere cu două paturi: Iunie 306Sis 3000, 6000 lei lunar, Iulie şi August 7000, 3060, 12.000 lei lunar. Informalisuil strada Profetului 8, Bucureşti, telefon 223­68 :-14 Pentru construirea Casei avocaţilor In Bucureşti Principalul câştig 1.000.000 iei - Un câştig 200.000 Iei Două câştiguri de câte 100.000 tei Totalul câştigurilor 3.000.000 lei ier ciecea parte din valoarea biletelor emise) ?] ( Bilete de IOO, 40 şi 20 lei SE GĂSESC LA UNIUNE, LA TOATE BAROURILE DIN ŢARA, LA BĂNCI, l­a AGENŢIILE SOCIETĂŢII DE ASIGURARE URANIA, LA LIBRA d1, LA DEBITE DE TIMBRE K“ FIECARE BILET DĂ DREPT LA CÂŞTIGAREA INTEGRALA A ORI­CĂRUI CÂŞTIG Biletele de 4o iei au şansa îndoită cfl . cete de 2o iei, cele de loc de cinci ! Tragerea irevocabila la 1 iulie 1928 1 Căutăm corespondenţi hainei în provincie. Ofertele cu recomandaţiunile necesare se vor trimite secreta­riatului de redacţie. Societatea Comunală pentru LOCUINŢE EFTINE BUCUREŞTI, B-dul Domniţei No. I CONSTRUEŞTE locuinţe cu avansuri mici Cartierele : DRUMUL LA TEI (Diaconese), RAION (Dudeşti) RAHOVEI (str. Tocilescu), CALEA GRIVIŢEI (Sf. Vineri). Terenurile societăţii_____ Sărbătorirea zilei de 1 Mai Ministerul de interne a autori­zat întrunirile şi serbările socia­liste de 1 Mai. S’au dat dispoziţii în acest sens tuturor prefecturilor din ţară , s’a admis şi vânzarea in­signelor, a cărţilor poştale şi a di­feritelor broşuri. Manifestaţiile pe străzi şi cuvântările la serbările câmpeneşti, sunt însă interzise. De­oarece în judeţele Alba, Cluj şi Satu-Mare, prefecturile nu s-au supus acestor dispoziţii şi au re­fuzat autorizarea întrunirilor con­fiscând insignele, o delegaţie, com­­pusă din d-nii Eftimie German şi Lotar Rădăceanu, a intervenit la ministerul de interne unde s’a de­clarat că se vor da imediat ordine­le telegrafice pentru respectarea legalitatii MINISTERUL JUSTIŢIEI COMISIUNEA DE NATURALIZAR! Confor­m art 23 din legea privitoa­re la dobândirea şi pierderea naţio­nalităţii române, se publefa urmă­toarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi sa facă vre-o întâmpinare, potrivit dispozi­­ţiunilor art. 23 din zisa lege. D­­e Ministru, Subsemnatul Domenico Marasici, domiciliat în T.­Severin, str Fra­ternităţii No. 10, născut în anul 1874, luna Septembrie 3, de profesi­une tâmplar, de religiune catolic, de naţionalitate italian. Respectuos am onoare a depune d-niilor voa­stre următoarele acte: 1) Declara­­ţiunea autentificată de onor. jude­cătoria urbană a ocolului T.-Seve­­rin No. 431. 2) Un certificat de mo­­ralitate liberat de onor. primăria o­­raşului T.-Severin Ia No. 1045. 3) O coală de 25 lei şi una a un leu. Vă rog să binevoiţi a interveni către onor Corpurile Legiuitoare pentru a dispune împământenir­ea mea, iar pe alăturata coală de un leu nou a mi­ se trimite certificatul constata­tor cum că, am depus actele pentru cererea de împământenire. Cu respect, Domenico Marasic­ Dos. No. 1793/915. BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI V. Se aduce la cunoştinţa subscrii­­torilor de acţiuni Banca Naţională a României, cari nu au achitat văr­­sămintele cerute conform prospectu­lui de emisiune, că se acordă un ul­­tim termen de 15 zile pentru plata vărsămintelor rămase în întârzieri». Odată termenul expirat, se va pro­ceda la lichidare conform art. 110 codul comercial.

Next