Dreptatea, iunie 1928 (Anul 2, nr. 186-211)

1928-06-01 / nr. 186

Propaganda mizerabilă a partidului libera! Liberalii sunt contra Ardealului și Ardelenilor Ren­unțam pentru azi la re­­portagiul nostru politic coti­dian, pentru ca acest loc să-l rezervăm, desvăluirea unor re­cente m­ișelii liberale cari nu pot căpăta calificativ. E vorba de un nou sistem de propagandă pe care partidul liberal l-a adoptat ad-hoc, pen­tru a căuta sa diminueze cu ceva măcar, marea populari­tate a partidului naţional- ţără­nesc şi a şefului său, d. Iuliu Maniu. Această propagandă­­ deşăn­ţată constitue nu numai turpi­tudine respingătoare pentru partidul, pretins de ordine al d-lui Brătianu, dar ea înseam­nă şi o lipsă totală de curtoa­zie pentru familia noastră re­gală şi în special pentru Re­gele Mi­hai. Ne vom impune desgustul să arătăm opiniei publice­ din întreaga ţară în ce constat a­­­ceastă propagandă de triviali­tăţi a partidului liberal care, pentru a lovi în şeful partidu­lui naţional-ţărănesc, îşi îngă­duie pe de-o parte o serie în­treagă de minciuni ordinare,­­de expresii mitocăneşti şi­ de calomnii cari nu pot de­cât să­­exercite indignarea. v? Se ştie că în Capitală, fie atelierele tipografice ale celor două oficioase liberale din str. Poincare­itz, cu banii fondurilor se­crete ce stau la dispoziţia d-lui I. C. Pica, ministru de interne, se imprimă o foaie imundă de propa­gandă între ţărani, sub­ auspiciile partidului libe-,­ral, ce se chiamă SJ Poşta Ţăranului“. In ultimul număr al a­­cestei fiţuici imunde s'au publicat articole otrăvi­toare. Făcând abstracţie de făptui, că această fiţuică de propagandă liberală să­tească işi îngăduie liber­tăţi nepermise povestind lucruri cari nu interesea­ză pe nimeni dar cari au darul să zdruncine încre­derea pe care poporul o are în dinastie, ne oprim la o altă infamie. D. Iuliu Maniu e prezen­tat de foaia liberală ca „ungureanul Maniu“. Se arată astfel de către libe­rali dispreţ faţă de Ar­deal şi Ardeleni. Luăm act. Lumea însă ştie că „un­gureanul“ Maniu este su­fletul întregului popor român, figura cea mai re­prezentativă din milioa­nele de români, „omul care s'a jertfit pentru rea­lzarea idealului naţional românesc. Cine, din parti­dul liberal a autorizat, ca în foaia imundă a libera­lismului integral, să ma­nifeste dispreţ şi ură pen­tru Ardeal şi Ardeleni 9. Pe noi nu ne miră pro­cedeul liberal. E vechi, îl cunoaştem. II respingem cu vârf­ul piciorului. • '--W. . lato, opera de propagandă mizera­bilii a partidului liberal, împotriva unui adversar politic real, onest, curat. Dacă cu asemenea mijloace înţe­leg liberalii că iţi pot face populari­tate in rândurile ţărănimei, se în­şală. _ Prin înşelăciune şi minciună nu se poate trăi, căci vine ziua când sunt date la iveală, şi pentru libe­rali acea zi a venit de mult. II cu­noaşte lumea, îi arată cu degetul. Lupta de exterminare între liberalii din Bucovina •D. 9. NISTOR ATACA FU­TUL I. TOM­A ATACA PE cooperativele. — CU ! Iurgoziţi de trosnetul „vasu­lui putred“ al partidului liberal şi ameninţaţi de valurile uriaşe ale partidului naţional-ţărănesc, ^liberalii bucovineni s’au încăie­­rat într’o luptă titanică spre a pune mâna pe ultima „barcă de salvare“. Spre a pune la adăpost pe u­­nii dintre prietenii săi rămaşi încă negratificaţi, faţă de „mi­zeria“ ce-i aşteaptă în apropiata impoziţie liberală, d. I. Nistor, şe­ful liberalilor bucovineni a eşit in şedinţa adunării eparhiale din 15 Mai a. c., cu o vehemenţă ne­­bănuită contra unor funcţionari din fruntea direcţiunei generale a fondului bisericesc din Buco­vina, învinovăţindu-i că nu şi-au făcut datoria faţă de jaful de milioane săvârşit în dauna fon­dului bisericesc cu ocazia expro­prierii muntelui „Dealul lui Vas­bile“ din Vatra-Moldoviţei, ju­deţul C.-Lung. f. Nu mai puţin vehement, dar deocamdată pe după culise, s’a­­ridicat deputatul de C.-Lung d. Iorgu G. Tom­a, contra lichidării­­frauduloase a băncii regionale din Cernăuţi, în urma cărei li­chidări judeţele bucovinene au fost păgubite de către acoliţii id-lui Nistor cu peste 15 milioane lei! •• , r Sim­ţindu-se vizat de d. Iorgu jp. Toma, unul dintre lichidato­rii băncii regionale, d. dr. Aurel­­Morariu, a şi început să-şi mobi­lizeze forţele politice contra id-lui I. Toma, convocănd la 22 Mai a. c„ pe toţi reprezentanţii f]cooperativelor afiliate „Federa­lei Moldova de Sus" la o „consfă­tuire" în Cernăuţi, unde după o dare de seamă a activităţii sale cooperatiste, a „examinat" situa­ţia, dacă atacurile îndreptate­­contra d-sale sunt întemeiate sau nu. D. Iorgu Toma la rândul său, văzând manevra d-lui Morariu, s’a grăbit să transforme în ziua de 27 Mai a. c., cooperativa „Pădurea Noastră" din oraşul ■său natal Vama în cooperativă regională, îndemnând coopera­tivele din judeţul C.-Lung pre­cum şi pe cele din judeţele limi­trofe, să se dezbine de federala [.Moldova de Sus" alătu­rându-se cooperativei „regionale" Vama. Din cauza unor astfel de ani­mozităţi în sânul organizaţiei li­berale bucovinene, între membri partidului liberal, de moralitate mai mult sau mai puţin incon­testabilă domneşte o dezorien­tare desăvârşită. Unii au şi în­ceput să bată timid la „uşa“ par­tidului naţional-ţărănesc să fiel NQŢIlONAfll. — DEPUTA­T. KG STOR. — CUM. STAU OCBillL SPRE WAT-TAF*, primiţi, deocamdată ca „membri simpli în partid. # • Această mişcare neobişnuită în partidul liberal este uma dintre cele mai elocvente dovezi, că partidul liberal se găseşte azi la marginea prăpastiei pe care şi-a pregătit’o singur. Dacă legile ţării noastre nu s’au atins până acum de fărăde­legile săvârşite de acest partid păcătos, atunci legile naturii îi vor aplica desigur pedeapsă cu­venită. , - ~ S’Zp.fei. '"V S­URSA Miercuri 30 Mai 1928 DEVIZE New-York 162,50—16? Londra 795-796 Paris 6,40-6,45 Zurich 31,40—31,50 Milano 8,55-8,65 Berlin 39-39,20 Viena 22,90—23,15 Praga 4,80-4,85 Budapesta 28,45-28,55 Scrisuri 6% Rurale Scrisuri 1.% urb. Buc. . EFECTEIASE­­%% 63,50-64 *** 64,50-65 Scrisuri 5% urb. Iași 63,25-63,75 Rentă 5% 1916 81,50-82 Rentă 5% 1919 70,50-71 Rentă 5% 1920 67,50-68 Rentă 5% 1922 63—63,50 ACȚIUNI Bancare • • ti Naţională a României 13200—13300 Marmorosch Blank & Go. 1725—1750 Românească vechi U; 1300—1310 de Credit Român 3 1670—1685 SOC PETROLIFERE Astra Română 3650-3700 Steaua Română 1825—1875 Concordia 1475-1500 Creditul Minier 1520—1530 I. R. D. P. 570-580 DIVERSE SOCIE­TATI Resița 1030-1040 Mica 835—845 Clădirea Rom. 890—900 Cartea Rom. 510—525 St T. B. 1250-1275 Cursa la Băneasa FAVORIŢII NOŞTRI I. Jupiter, Blondian, Andronic. II. B. Mărăcine, Aprodul-Purice. III. Gouverneur, Cimpoi-IV. Obraznic, Syrinx, Pompei. V. Morava, Ready. VI. Nuntaş, Bubi. VI. Nevermore, Cioban. Odor- O confuzie care trebue lămurită Zilele astea m-am întors din oc­cident, unde în fiecare zi lumea aş­teaptă să audă, că revoluţia a cu­prins şi pacinica noastră Româ­nie. Aceasta este atmosfera creia­­tă patriei noastre de politica de siluire a liberalilor şi aceasta este cauza stagnărei raporturilor econo­mice între streinătate şi bogata noastră ţară. Dacă în ţară, guvernarea de azi este cu desăvârşire şi iremediabil compromisă, faţă de ţările streine abia îşi mai menţine demnitatea într'un fir de păr, graţie unor ca­lomnii şi unor confuzii, pe care par­tidul naţional ţărănesc are datoria să le lămurească­ Cunoscând repulsiunea ce lu­mea civilizată are faţă de comu­nism, liberalii noştri caută să în­făţişeze opoziţia naţional-ţărănistâ ca având tending comuniste, pen­tru a o compromite. Dacă pentru câteva personalităţi bine informate manopera nu prinde, pentru grosul opiniei publice această insinuare strecoară oarecare bănuială şi de­termină oarecare menajamente pentru guvernarea liberală. Adevărul afirmaţiei mele este e­­videnţiat de faptul că deşi în ţară lumea este complect edificată asu­pra mentalităţei şi tendinţelor na­­ţional-ţărăniste şi deci calomnia de comunism ce se impută acestuia nu mai prinde şi rămâne ridicolă, totuşi liberalii stăruie în mânuirea ei, lucru ce-l face desigur numai pentru a înşela opinia streinătăţei. Am cerut prin Jurnale şi am au­zit vorbindu-se în Franţa, că este păcat să te dea luptă fără cruţare contra partidului liberal făuritorul României moderne. Că dacă partidul naţional ţără­nesc are cu el massele „conducerea unei ţări nu se poate face fără ca­dre şi această elită intelectuală aptă pentru guvernare formează partidul liberal, care a dat ţărei in­dependenţa, războiul de întregire, votul universal şi exproprierea“. De­sigur, cei ce vorbesc aşa sunt victimele propagandei liberale fă­cută cu banii statului român, dar aceştia trebuiesc lămuriţi şi este datoria naţional-ţărăniştilor, ca prin mijlocirea marilor cotidiane din apus, să arate că partidul na­ţional ţărănesc nu este o ceată, ci este însăşi naţia română in frun­tea căreia s’a pus tot ce ţara are mai distins şi mai cinstit, pentru a o scăpa de sub călcâiul unor aca­părători, speculatori şi profitori al celor mai mari evenimente înfăp­tuite cu cele mai grele sacrificii de către naţia întreagă. Să ştie lumea, că lupta nu se dă contra unei „elite intelectuale“, de către massele acestui popor, ci din contra, elita intelectuală se găseş­te in fruntea poporului, care a por­nit să-şi cucerească dreptatea în­călcată de o mână de fanarioţi, ca­re mai dăinueşte la cârma statului de pe timpul dominaţiei turceşti şi fanariote. AL MIHAIL­ CHIRANESCU informatiuni Societatea ,,Principele Mircea" vesteşte că a organizat o gran­dioasă serbare de vară In Para­dis la Ministerul afacerilor strai­ne, in zilele de 9 şi 10 iunie ora 4 p­­m 21 noaptea. Nenumărate distracţiuni, alergări, concur­suri, surprize, iluminaţii, spec­tacol, muzici, restaurant, bar, bufete, berării, cârciuma Aperitiv a vieţii celelalte,— da­că sunteţi miloşi şi ajutaţi So­cietatea „Principele Mircea*’ — pentru protecţia copiilor în Ro­mânia. .. . Pentru n­» donaţiune de leî &), intrarea gratuita, Aero-Clubul Reg­al al Româ­niei, anunţă pe toţi membrii săi de toate eforiile,/ că, adunarea generata pent*4 l a a­nul 1927, va avea loc în ziua de Sâmbătă 16 Iunie 1928, orele 17, în localul său din strada Clemenceau No. 10. Berlin 30 (Rador). —­ Eri s'a semnat la Roma tratatul de nea­gresiune şi convenţia de arbitraj Intre Italia şi Turcia. A apărut No. 7 din ,, Acţ­iunea Ţă­rănistă** organ al tineretului ţără­nist romăn, cu un foarte bogat şi va­riat sumar, De vânzare la toate chioşcurile. Ministerul de instrucţie prin ordinul No. 158219 din 1928 a co­municat revizorului şcolar de Ro­manad să declare vacant locul de învățător din corn. Scărişoara (Romanati). Revizorul școlar socoate că nu trebue să execute ordinele Mini­sterului. Autoritatea ministerială progresează. Sâmbătă, 2 iunie curent, la ora 6 d. a., Academia Română, întrunită în sesiune generală, va ţine şedinţă publică solem­nă pentru comemorarea mare­lui poet naţional Vasile Alec­­sandri. Se anunţă apariţia apro­piată a revistei „PRO ŞI CONTRA“ pentru de­zbateri literare şi politice,­ New-York, 30. (Rador). — Avia­toarea germană Rasche anunţă ei la 10 Iunie va încerca un raid aerian de la New-York la Berlin, fără escală, pe bordul monoplanu­­lui „Ballanca“ Însoţită de an pilot şi an navigator. 4 Academia Română, întruni­tă în sesiune generală, va ţine şedinţă solemnă pentru procla­marea premiilor acordate în această sesiune. Vineri 1 Iu­nie curent, la ora 3 d. a. D-nii raportori vor ceti ra­poartele asupra cărţilor pre­miate.­­ •­­ A apărut No. 7 al revistei „Acţiu­nea Ţărănistă“ cu următorul cu­prins: „Tinereţă“ de Mihail Ralea, prof­­univ.; „Noi şi democraţiile ţărăne­şti slave“ de N. N. Vasiliu şi alte articole interesante semnate de ing. T. Ionescu, Dr. V. Jinga, Nestor Ba­dea, H- Blazian, etc. „Acţiunea Ţărănistă“ se dovede­şte o publicaţie din ce în ce mai in­teresantă, probleme însemnate fiind desbătute cu pricepere şi seriozi­tate. Această publicaţi­une reflectează cu prisosinţă preocupările lăudabile şi intense ale organizaţiei Tineretu­lui Ţărănist român." Cronica judiciară UN ZBIR ELECTORAL In timpul alegerilor generale din Mai 1926, Q. Iliescu, fostul pretor al plăşei Slăveşti (Teleorman) pentru a'şi sluji stăpânii averescani s'a de­dat la tot soiul de abuzuri. Intre altele el a arestat fără nici un drept patru săteni alegători din com. Slă­veşti şi i-a schingiuit groaznic pen­tru vine de a fi fost bănuiţi ca ostili averescanilor. Unul dintre ei, Păun Nedelea a şi murit din această cau­ză. Parchetul făcând instrucţia a­­cestei morţi, a fost nevoit, în faţa faptelor, să dea rechizitoriu de da­rea în judecată a zbirului însă a ca­lificat faptul drept... loviri simple. Judecătoria de ocol, căreia li fu­sese repartizată afacerea spre jude­cată, găsind din examinarea sumară a faptelor că nu poate fi calificat de „loviri simple“ un fapt care a cau­zat moartea prin emoragie cele­brală, a trimis dosarul înaltei Curţi de Casaţie pentru regulatoriu de competinţă. Înalta Curte examinând a califi-­­ cat faptul lui Iliescu Gh. de loviri­ cauzatoare de moarte şi a trimis do­­sarul Camerei de punere sub­ acu-1 zare. ■ , l %­­ ..­­s .. . GRAVELE ABZUURI DELA MINI-Î STERUL JUSTIŢIEI La cabinetul 5 de instrucţie se cer­cetează de mult timp plângerile a numeroşi săteni ardeleni cari având a primi de la ministerul justiţiei di­verse sume importante de bani din America erau jecmăniţi fără milă de unii escroci ce erau sau se dă­deau drept persoane de încredere ai unor potentaţi de la acel minister. Astfel Fides Eugen Ctin str. Profe­sori 2, omul de încredere al fostui director Marin Conea, a făcut nume­roase victime. Numitul a mai înşe­lat mulţi ardeleni şi cu procurarea de paşapoarte. D-l jude instructor Papadopol a deschis, pentru un moment, acţiune publică pentru es­crocherie, numai contra sa. Spe­răm însă că vor urma şi alţii. —— mZS » tu»----- I— Ştiri din Vatra Dornei Politice. — La 13 Mai a .c. or­ganizaţia locală a partidului na­­ţional-ţărănesc şi-a ales pe anul 1928, următorul comitet local: Dr. Gheorghe Spânul, preşe­dinte ;Ignatie Rusoi şi Iordache Coneac vice-preşedinţi; Filimon Roată secretar; Ioan Ticşa ca­sier, Iacob Carpea şi Tănase Dranca controlori; Eusebie Bon­­cheş, loan Drama, Arsenie Dor­nean, Lazăr Potângă, Pavel Ne­grea, Karalam­bie Boncheş, Ro­man Vleju şi Alexandru Spânul, membri fără funcţie. Socîetsfete Anoeima. Convocare Conform art. 27,28,29 da statutele societăței «Creditul Extern» se con­voacă adunarea generală ordinară în ziua de 14 Iunie 1928 ora 11 a.m.­­ Adunarea generală ordinară se va tine la localul Creditului Extern str. C. A. Rosetti No. 37 Vor avea dreptul de a lua parte la adunarea generală ordinara acţionari, care vor fi depus acţiunile la sediul societăţii până în ziua de 11 iunie a.c.­ cel mai târziu. Adunarea generală ordinară va fi legal constituita, când acţionarii sau ACTIV mandatarii prezenţi vor reprezenta cel puțin L2 din capitalul social. Da­că in ziua hotărâtă această parte de capital nu va fi reprezentată, şe­dinţa se va amâna pe ziua de 21 iunie a. c., la aceiaşi oră ş­ in aceiaş­iocm, când se va lucra cu numărul acţio­narelor şi capitalul reprezentat ori ca­re ar fi el şi fără o ,alta publicaţ­­ne. Ordinei de zi a ădu­sărei ga­­nas­ete orâcnara asta: 1) Aprobarea dărei de seamă şi bi­lanţul încheiat la 31 Decembrie 1927. 2 Descărcarea consiliului de ges­tiunea sa. 3. Distribu­rea beneficii rn_ 4) Alegerea a2 membri­i 'or* '­­de Administraţie în locui­n la sorţi confxrm ai • di» al căror mandat es­te a la 31 V­­ .em­brie 1928. 5. Ale e­ea a 5 cenzori şi 5 cerneri 8­­1 . 6) Fixarea onorariului cenzorilor pr­in o, 1928. 7. Fixarea jetoanelor de prezenţă ale Administratorilor ai Ceasurilor js anul 1923. CONSILIUL DE ADMINISTRAŢI»’ Pres&ifete (ss) Al. Cot Bilanţul Genera! încheiat la 31 Decembrie 1927 Bilanț sD ?B8! FAS-lV DirertorGeneral(sb) ftîg.N. Miclescu. Contabilitatea (ss) K. Gasteyer col­­orra Art. 186 din codul comercial și l’am găsit în concordantă cu registrele h­ipsticii, Oh, Pomponiu Osma Numerar . . . . . . . S&wte publice • • « Í * $ 6 • Í • • CooWrl ourente debitoare , . Imobile /Amortizări, , „ * , Mobiîîer și Case de fier , ,­­Amortizări , , 2*, Conturi de ordine Depozite de Titluri L­ei B. jx­ a. 11.037.101 2.087.101 90 00 1.095.681 475.681 ’ % t Lei 1B. 834.063 20 143.535]­ 10.229.299 70 1­9.071.741 20 95 397.463 85 . 8.950.000 620.000 1 134.216.12995 I 4.728.800 21.513.032 510.000 36.251.035 •98BB5“ DEBIT SSB5SS38SB! ***iaContul de Profit și Pierdere încheiat U 31 Decembrie 1927 m mmmTvvT*. Beae&d­ul net reportat di: ■ anul 1926 ^aescmi net se anul 1927 B, Lai B. 5 ~~ 'tt1 ■ 5 î 7.553.333 30 174.91475 418a871 P­­ îl 4.755.785 W'lZ kjS)) 19 9L 1 I1 Report din anul 1926 .... Beneficiul din vânzarea măr­furi­lor . ... Beneficiul din dobânzi și co­­­misioane Participări la beneficiul altor­­ Societăți . .................... . “ii. Capital Certificat1.Bieeialil eliberare foștilor seţ’ouori ai Băncei Munteniei.................... Fond de rezervă . ... . Fond de p.cns.i și da ajutor Conturi Curente și Depuneri Dividende nereclamate , , , Efecte scontate Profit și Pierdere r Deportat din enul 1920. . . e anul 1927 ....... . CONTURI DE ORDINE Depunători de titluri .... «' «garanț. ipot.ces. «. «cauțiuni de gest. Depozite de garanții , , , , L­e i pi 174 914 75 4.’80.871 15 B. Lei j 3. 30.0C0.< 00j -4 OLcVX)' 40516 u8;. 95 1.Í 20.24C 70 64.859.450 90 199.-40 50 24.883.722 -4.755 783 90 134 246 l-t J 4.728.8! !0 - 21.513.032 - 510.9 j - 36.251 ot 5ţ— CREDIT H55SH—■ m -e Le- ii. 174.914 .5 5.585.294|!-4..603 82 MJ 1.945.059 Î2.339.119|^ Ştiri din Feteşti ADMINISTRATIVE. — In ziua de 23 Maiu a. c. s-a ţinut în loca­litate o conferinţă administrativă la care a­ luat parte prefectul ju­deţului, revizorul şcolar, adminis­tratorul financiar şi consilierul a­­gricol, cu toţi funcţionarii din pla­să, cu excepţia preoţilor şi a învă­ţătorilor. De­pretor al plăşei într’o dare de seamă a arătat că nu se respectă legea politicii rurale, le­gea drumurilor şi alinierei străzi­lor, legea repauzului duminical, iar şoselele sunt într-o stare deplora­bilă. Conductorul tehnic a spus că primarii nu trec la prestaţie pe toţi cei în drept. Oameni cu două vite neputincioase sunt trecuţi în tablou­rile de prestaţie cu şease vite iar parte din cei cu şease vite sunt trecuţi cu palmele­­Protoereul din localitate a rugat pe d. prefect I. Oprescu ca să nu dea ajutoare bă­neşti decât bisericilor care au ab­solută nevoie. D. prefect a apelat la primari şi notari să-şi facă da­toria cu mai multă conştiinciozita­te. şiW UIMIT mă căii mm , „ mai perfecta «ps­ ificncitote garantata, .««vătămătoare,y r 4$ „ Parul aspru au tetit* S&I® de vânzare la ica u Parfume, Acolo unde ,nu surna de 120 lei yi «s ■wteI ire.„ „ Grefa tribunalului Mehedinţi, secţia i-a EXTRACT D­ I. Constantinescu-Muscel din T.­Severin, b dul Carol No. 27, a pornit acţiune de divorţ contra so­ţiei sale, Eugenia I. Constantines­­cu-Muscel, născută Cartianu, domi­ciliată în T.­Severin, piaţa Ştirbei Vodă No. 5, pentru motive deter­minate de lege. Din căsătoria numi­ţilor au rezultat doi copii: Dumitru Constantin, în etate de 19 ani şi Şerban Theodor în etate de 14 ani, iar soţia pârâtă posedă următoarea avere: 1. Casele cu locul lor din T-Se­­verin, piaţa Ştirbei Vodă No. 5. 2. Aproximativ 60 hectare pă­mânt în comuna Gârbovăţul de Jos, stăpânit în indiviziune cu alte 120 ha., proprietatea surorilor sale, Maria colonel Corvin și Eliza C. Bumbariu. A doua conciliere este fixată la 5 Iunie 1928- Se publică a­­ceasta conform art. 285 cod­ civil. No. 7310, 1928 Mai 29. Grefier, Gh. Durak. ; ; !'W% .«&• Pentru construirea Casei avocaţilor In Bucureşti Principalul câştig 1.000­ PO Isi Un câştig aco.boo l&i Două câştiguri tip câte 100.000 Totalul câştigurilor (a cincisa parte din valoas­a a bitetalor lei 3100.090 lei emise) Bilete de IOD, 40 şi 20 lei SE GĂSESC LA UNIUNE, LA TOATE BAROURILE DIN TARA, LA BĂNCI, IA AGENŢIILE SOCIETĂȚII DE ASIGURARE URANIA, LA LIBRARII LA DEBITE DE TIMBRE FIECARE BILET DA DREPT LA CÂŞTIGAREA INTEGRALA A ORI­CĂRUI CÂŞTIG B­ioto­o efe­ro iot em sonsa ind&ată ea eele­bie P.o lei, colo do loo do ciraci ori Tragerea irevocabilă la 1 iulie 1928 *—-— I ji I Citiţi şi răspândiţi: îă pi st 1 s »­ u I ift fi Foae săptămânală sub conducerea D-lui I. MIHALACHE COSTUL ABONAMENTULUI PE PE UN AN LEI 200. DE VANZARE LA TOOATE CHIOŞCURILE DE ZIARE REDACŢIA ŞI AD-ŢIA, CALEA VICTORIEI 7B Gratis piese, de schimb şi de rezervă cu instrucţiuni de montare, deci garanţie prin fapte nu vorbe vă oferă CEASORNICĂRIA SELECT din str. COLŢEI 25, Bucureşti. La orice ceasornic de buzunar elveţian şi de cea mai bună calitate cumpărat la noi cu LEI 215, aveţi GRATIS urmă­toarele piese de schimb: 2 geamuri, 2 minotare, 1 rem­ontoar, 1 arc, etc. plus tot gratis 1 lanţ nichel şi 1 cauciuc (toc) precum şi o scrisoare de garanţie. Socotind costul acestor piese veţi vedea că întrece suma totală de lei 215 Aceste ceasornice fiind aduse special pentru reclama magazinului nostru, vindem numai o bucată şi până la maxi­mum 3 bucăţi, de fiecare persoană. Magazinelor de ceasor­nicărie şi celor asimilate nu le vindem supt nici un motiv. Se exepediazâ şi cu poşta con­tra aconto de Iei 40. Scotaţi bine adresa: CEASORNICĂRIA SE LEGT, Strada COLŢEI 25 Bucureşti, lipit cu Creditul Rural.

Next