Dreptatea, august 1928 (Anul 2, nr. 238-264)
1928-08-01 / nr. 238
V UN MANECHIN DESCOPERĂ ,PEROXURE”-UL Domnişoara Renée Boucheton, manechin la un mare atelier de croitorie, ne povesteşte în cele ce urmează trista ei aventură şi minunata ei descoperire : „Silită fiind de ocupaţiunea mea de a sta în picioare zile întregi, eu sufeream grozav de picioare; gleznele mele îmi erau umflate şi mersul era pentru mine un adevărat supliciu încât mă temeam de a fi foriţată să părăsesc oclipaţiumiea mea. ÎAm întrebuinint şi încercat din toatesărurile, balzamurile etc., ce se recomandă, dar nu zadar ! N'am obţinut nici un rezultat eficace; eram disperată când coaforul meu mi-a vorbit de Peroxure. Fără multă Încredere i-am cumpărat un pachet şi am făcut o baie de picioare în care am spus un pumn din această sare de Peroxure. Gândiţi-vă acuma la mirarea mea! In aceiaşi seară bietele mele picioare roşii şi contuzionate erau albe şi netede, orice urmă de inflamat urie a dispărut. Eu continui asta din când în când câte o baie de picioare cu Peroxure şi nu mai am nici o durere în picioare; eupot dansa o seară întreagă şi a avea un picior cu mult mai mic ca înainte. Peroxure este cu adevărat odescoperire extraordinară pentruoţi cei cari sufăr de picioare“. [ NOTA. — Ca şi Domnişoara Denie Boucheton Dv. puteţi găsi Peroxure la orice farmacie, drogherie sau parfumerie din gard. Pachetul de moărime obişnuite costă Lei 45. Pachetul mare conţinând îndoita cantitate a celor obişnuite costă Lei 75. Unde nu se găseşte trimiteţi costul respectiv la PAOF V MEDIA ELITEI, Bucureşti, calea Victoriei No. 3D. ___ 0TV12 dxec Bucureşti. Tel. 200/85 Str. AV.LonovnnleU IASOF4NICE DE MARE PRECIZIE t immUBBEMBmSiaaBRIES FRANCESCO CINZANO & COMP. S.A.RBucureşti, Str. Uranus Wp. 92 CONVOCAM^ Conform art. 44-60 din state, Conf. de Adiţie al S. A. R. Francesco Cinzano & C-ia aduce la cunoştinţa d-lor acţionari că sunt convocaţi în Adunare Generală la sedul societăţii in Bucureşti, str. Uranus 92, pentru ziua de 25 August 1998 orele lunim. 1. Darei de seamă a Cons. de Adiţie şi a Comisiei de Cenzori asupra Bilanţului pe exerciţiul 1 Iulie 1927 30 Iunie 1928 . . 2. Aprobarea contului de Profit & Pierderi, Chestiunidiverse.6 SUUUte‘ CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE ACTIV Bilanţ general Incheiat la 30 Iunie l1c28 PASIV • • • • Cassa in numerar...... Imobile, terenuri, clădiri . . instalațiuni, mașini buloae, moblier, marca de fabrică . ............................... Mărfuri generate materii prime, fabricatCț etc ••••••••••••••• Cheutien peExercițui anticipate pe 1928 29 Reclame ........................................................ Debitori diverși ......................................... Profit : Pierderi: Report 1927 ............................... 888 531,51 Pierderi curente. .......Col.132,lo 31.443*64 2547.104 89 2.435/ 1031 3525 19407 2.259 83.83/2.245.1/429 1.952 *6366 12.850.59-:,46, Captal social . . Creditori diversi 6.0m0C0 1 - 6.850.592 46 12.tijc 2392^55 Direcțiunea: (ss) Micheil CrlCCO v Verificat de noi și găsit conf. cu registrele: Cenzori: Chr. O. Itaicovici, Milolaieanu, Enli Kalbert. DE 31? Cont general de profit & pierderi încheiat la 30 iunie UK8___CREDIT Cheltueli de exercițiu: asigurări, salarii, impozite, luminat, etc . Reclame, publicații . ................. voiaj, Beneficii brute din contul Mărfar, generale 446.120^5. 1.362.83320cm Dobezi & Com sioane ...... 7.454-154.77045 l-'rolii & Pierderi: pierderi in 1927 - 28 % •••••*••• 1.054 0321. 1 517.609Ti 1.517.669CJ Direcțiunea: (se) Michela Qacco Veni cat de noi și găsit conf. ca registrele: (hr. D. staccvtei, r.Mo Vaczfiu, Emil MleibarS. Cenzori UN MARE SUCCES ROMANESC 20.660 litrii vin tonic preparaţia farmacistului chimist Const. Chihăescu, vândute în decursul anului S327. Mii de suferinzi disperaţi vindecaţi şi scapăţi din GfbilAHELE ASSERV1 IEI Consecinţele funeste ale Sângelui sărac, Oda Anemie la neurastenie şi tuberculoză numai un pas. bolul fosforului al Arsentului Organic. Acţiunea tonică a sucului Kollar, a extractului de Quinquina. Anemia şi consecinţele infesta in mod variat. Simptomele cele mai obişnuite sunt: o lipsă complectă de vitalitate mai cu osebire dimineaţa, o oboseală drept cuvânt acest tonic suprageneralisat, slăbirea corpului a memoriei şi a vărului ten glaben, ochi încercuiţi, vâjiituri de urechi, dureri de cap, picioare şi rinichi, palpitaţiuni, ameţeli, mersul nesigur, visuri urâte, somn penibil, răceli şi guturaiuri veşnice — o stare de racesală pronunţată. Pentru a putea ajuta natura şi a reda cerpului Vigoarea normală pe lângă o viaţă ordonată şi igienică, sunteţi obligaţi de a furniza organismului substanţele cari îi lipsesc şi anume: fosforul şi arsenicul organic in stare coloidala încorporat in sucul nucelax de Kolla si a celor .8 Chinchine. In arsenalul terapeutic printre multe tonice cuonscute am ob dospotimeie prefera APAHA k 1Z.LEL naiUlWALE pentru SibURAAlA şi DURABILITATEA LOF. Se găsesc de vânzare la toate magazinele de fierărie şi articole de menaj din ţară. Observaţi ca fiecare aparat şi becul său precum şi loate accesurile să poarte inscripţia „PRIMUS" astfel veţi putea reosebi originalele de imitatiu. Reprezentanţi generali pentru RomâniaMare MARGULIUS & HL HMANIN Societate în nume colectiv BUCUREŞl, Str. Academiei No. 6elefon 142/99. A/B. B. A. HJOR1H & Co. STOCKHOLM SUEDIA ei se mai ţinut în vechea mea practică succese lbat de Consiliul sanitar superior cu uimitoare cu cunoscutul VIN 7'OiVIC No. 41.909 din 22 Octombrie 1909. preparat de farmacistul chimist Const. Chiriaescu din Bucureşti. Cu Dr. ICS. Se găseşte la farmacii şi drognerii. Iată ce ni se scrie din Paris, Paris, 28/ 1928 numit Elixirul Vieţei, luat în doză de câte un păhăruţ înaintea meselor timp de 10 zile se observă imediat o angraentaţiune sensibilă a globulelor roşii o creştere a fosforului organic, o eliminare complectă a toxinelor, o energie deosebită, o coloraţiune sănătoasă a tenului, ult dor de viaţă şi de muncă. Sfătuesc absolut în mod desinteresat pe toţi mic şi mare sănătoşi şi în special pe cei bolnavi să urmeze în locul aperitivelor otrăvitoare, acest aperitiv hyperideal care le va reda forţa, vigoarea şi sănătatea. Sfătuim pe părinţi să deie copiilor slabi şi anemici, obosiţi de şcoală acest minunat reconstituant. Vinul tonic Chihăescu este apro-Stimate de Chihăescu. Timp de un an de zile am urmat vinul tonic al D voastră şi m’am simţit foarte bine Astăzi sunt in Paris unde se găseşte la toate Farmaciile vinuri tonice, dar nici unul nu e de efect. Deci imi permit să vă întreb dacă e posibil să-mi expediaţi 5 sticle mari contra ramburs. Iar dacă nu se pot rambursa, binevoiţi a-mi scrie în ce mod vă pot expedia banii şi Îmi veţi adăuga cheltueli de corespondenţă. Cu toată stimă L. BSUCOVICI nie Eugene Varlin. 25 Faris fiU PLECATI fe LM FmtA.HtRBAtORUl/NOSTrU,, J , ELECTRIC PENTRJ VOIAJ/ (110-150şi 220 VOITI) .Jl/l\ care va face servicii de nepreţuit, sau dacău... , RĂMÂNEŢI ACASĂ cumpăraţi .fierbâtorul simplu cana vi acfinemiseste zilnic 5*10 kgrlemne, cu o cheltuială de 40*50 bani * #A,,v lamuMnila: B MagazinulFERRQWATT’ S '4 'Maşini*materiale şi CAMPI ELECTRICĂ bucureşti-Str.Smârdan,41 Citiţi Dreptatea IDREPTATEA» Calvarul Ardealului (Continuare din pag. 1-a) Dar prigonirile nu s’au oprit la aceea dată, a anului 1824. De atunci lunga listă a martiriului ardelean a crescut neîncetat. An cu an, aproape zi cu zi „Calvarul", acest pomelnic al celor ce au suferit pentru cauza naţională, a sporit cu nume româneşti fără număr. Sute de preoţi, învăţători, ziarişti, cărturari şi ţărani din toate unghiurile Ardealului s’au grăbit oarecum să-şi dea contribuţia lor de jertfă. Eroi obscuri şi simpli, ei au umplut puşcăriile Vadului, Seghedinului, Clujului, Aradului şi ale altor centre. Au primit condamnările cu seninătate şi resemnare ca pe un lucru firesc, ca o parte integrantă a vieţii lor de român sub stăpânire streină. Când după definitivarea sentinţei, ei nu puteau „intra" îndată, toate locurile fiind „ocupate", ei primeau cu luni de zile înainte înştiinţarea zilei sorocite pentru a se prezintă la închisoare. Nimeni aproape nu se gândea să părăsească ţara, să se pună la adăpostul loviturii mai dinainte anunţate. In ziua hotărâtă osândiţi, se înfăţişau temnicerului ungur cu sentimentul unei datorii sfinte pe care o îndeplineau faţă de un mare ideal, menit înfăptuirii unor vremuri viitoare îndepărtate, aproape neguroase. Slăviţi martiri ai Ardealului răstignit, vnsataţi că plinirea vremurilor este atât de aproape? De sigur s’ar găsi unii între voi cari ar afirma că, în ciuda semnelor rele ale vremii, ei au presimţit că scadenţa „monarhiei" poliglote este apropiată şi că idealul luptelor voastre va fi văzut cu ochii de mulţi dintre cei ce au cunoscut temniţelor baroului Banffy şi ale contelui Tisza. Dar dacă glasul unei tainice inspiraţii v’a şoptit că ceasul desrobirii nu este departe, spuneţi-ne măriţi mucenici ai vremurilor trecute, vii şi morţi, spuneţi-ne dacă în ceasurile viselor celor mai îndrăzneţe, în înfrigurarea fanteziilor celor mai capricioase, aţi prevăzut că la zece ani după unire cu România Mare, în anul jubiliar al libertăţii naţionale, fiii voştri, urmaşii voştri, cărturarii şi ţăranii Ardealului vor fi prigoniţi din nou, vor fi închişi, de astădată fără osândă, sau înainte de ea, că vor fi loviţi cu bice peste obraz, că vor fi batjocoriţi şi că plini de groază ei vor pribegi părăsindu-şi vatra? Visata-ti măriţi mucenici că floarea Ardealului va merge la jertfă, gonită de un guvern românesc, urgisită de miniştri români, lovită cu biciul peste obraji de un colonel in uniformă românească ? Nădăjduit-aui că numele Seghedinului şi al Vaţului şi al Clujului, vor fi înlocuite cu numele unor temniţi româneşti ca Jilava ori Sibiul, Clujul ori al celorlalte capitale judeţene din Ardealul de acum românesc? Şi gândit-aţi vreodată că după lista „Calvarului" unguresc de odinioară pe care o socoteaţi închisă definitiv prin prăbuşirea austro-ungară, urmaşii voştri vor trebui să deschidă noul „Calvar" românesc de astădată, şi bănuit-aţi că acesta va fi mai înfricoşat poate? Căci iată, la Seghedin, ori Vaţ, „şedeaţi” câte 5—6 ori câte 10 deodată, la Sibiu stau douăzeci şi cinci de luptători ai libertăţii ardelene în chinurile grevei foamei de săptămâni de zile. Greva foamei?... Ştim, termenul e nou pentru voi, nu afi avut putinţa să-l cunoaşteţi. O, de afi fi avut zile, de v’aţi fi putut bucura cu noi împreună de binefacerile acestui stat românesc, aţi fi cunoscut toate instituţiile lui, toate particularităţile lui patriotice şi naţionale şi nu vraţi cu mirarea când pe noul „Calvar veţi găsi şi acest termen al suferinţelor Ardealului, robit odinioară, astăzi „liber” şi stăpân pe destinele sale.. în temniţele sale naţionale şi patriotice. Fiţi mângăiaţi, voi duhuri ale unui trecut de jertfă şi de ideal, tricolorul pentru care aţi suferit închisoarea ungurească, el flutură azi deasupra temniţelor în care copiii şi urmaşii voştri suferă greva foamei. Şi dacă voi în procesul Memorandului şi în atâtea alte procese aţi protestat împotriva unei judecăţi nedrepte care vă făcea interogatorul ungureşte, copiii voştri vor avea fericirea să fie interogaţi în cea mai frumoasă limbă literară românească. Şi cât de bucurie , injuriile cari au întovărăşit loviturile de cravaşe au fost neaoş româneşti. Ce e mai mult chiar şi textul condamnărilor cari îi aşteaptă va fi redactat în dulcea noastră limbă românească. Pentru asta aţi suferit — nu-i aşa ? — temniţă ungurească, prigoniri şi moarte , pentru că atunci când urmaşii voştri vor îndrăzni să ceară drepturi şi un codru de pâine, ei să aibă mulţumirea unor osânde rostite în româneşte- iată floarea visurilor voastre realizată, iată idealul libertăţii naţionale izbândit în mod surprinzător şi integral. Fiţi dar liniştiţi, slăviţi martiri ai cauzei ardelene , aţi suferit cu demnitate şi mândrie pentru o cauză care a triumfat mai curând decât ați nădăjduit odată- Cauza pentru care suferă copiii voştri astăzi este şi mai aproape de izbândă decât odinioară a voastră... GH. POPP Organizaţia din Capitală a partidului naţional-ţârănesc Mo de comitete de conducere Incheiându se alegerile prevăzute de regulamentul de organizare a Capitalei, organele de conducere a promisaţiunei din Capitală a partidului Naţional-Ţărănesc, s’au constituit astfel, pe termen de 2 ani. Preşedinte Virgil Mangearu , vicepreşedinţi • Sabba Ştefănescu, Pompiliu Ioaniţescu, Vasile Toncescu I. Vasilescu-Nottara ; Secretar general Dimitrie D. Tănăsescu , casier central Aurel Bolintineanu. DELEGAŢIA PERMANENTA Virgil N. Madgearu, Sabba Ştefănescu, General St. Holban, Fompiliu Ioniţescu, Dem. Dobrescu, Vasile Toncescu, I Vasilescu Nottara, A Bolintineanu, D. D Tănăsescu, Al . Protopopescu, G. Aslan, R Georoceanu, Chiriţă Vasilescu, D Rădulescu, Dr. Tlie Rădulescu, N Milozi şi maior G Angelescu COMITETUL CENTRAL D-nii General Alevra, C Algiu, maior G Angelescu, C Angelescu fost deputat, G Aslan fost deputat. Grigore Aslan, N. Apăteanu, colonel St Halmezi, G Bănică A Bolintineanu, C Bolintineanu P Bruteanu. I. Bucur. I. Butcă, I C Srjenu, P. Cernăzeanu. I- Ciurulin, Alex Crutescu, C Diaconescu. Dem I Dobrescu fost senator. Gh Dumitrescu, Nae Dumitru, Chr Georgescu, M. M Ghelmegeanu, Romulus Georoceanu, V Gheorshi, Giuvara, V. V H.nneş, fost deputat. Petre Haneş fost secretar general al Ministerului de Instrucţiune Publică. General St Heiban fost ministru de ■ăzboru. Eugen framat, Stere Fenescu, Pompiliu Iontescu, deputat. I Kleinberg, P Lungu, Virgil Madgearu, deputat. Cornelul Marinescu, O Melick, N. Milozi, Gh. Niculescu, Al Orescu, Nicolae Penescu, I. G. Perieţeanu, Alex. R. Protopopescu, V. Pantazopol. General M Racoviţă, Ştefan Romanescu, dr. Ile Rădulescu, dr. Gh. Rădulescu, Dinu Rădulescu, G. Russe, Sabba Ştefănescu fost senator Cesar Simionescu, T. Spati, V. Serdaru, Dimitrie D. Tănăsescu, Colonel Victor Tănăsescu, Vasile Toncescu, C. Tunescu, Chiriţă Vasilescu, I. Vasilescu-Nottara, N. Vasilescu-Văraru. Censori: Al Alexandrescu, C. Lăpuşneanu, G. Tamara fost prefect. CULOAREA DE GALBEN Preşedinte : Chiriţă, Vasilescu- Vice-preşedinţi: N. Corodeanu şi dr. Victor Polony. Secretar : I. Butză. Secretar-ajutor : N. Gheorghiu. Şilau, Gh.Niculescu, Nae Dumitru, N Diditoiu şi Dumitru Vasilescu. Casier : Colonel St. Balmez. Bibliotecar : I. Spati. Deleg, sect I. V. V. Haneş deleg sect. II G. Aslan; deleg sect 111 N. Milozi; deleg, sect IV 1. Vasilescu Nottara. Membri : Petre Haneş, Eugen Critcian, colonel M Seinescu, Ştefan Romanescu, Counescu, Hrembisch, Achile Şaraga, Gh Chiriac, Romulus Georoceanu, Gh Dumitrescu, dr.,Gh Rădulescu Nistratty, Ştefan Parpale, Spiru Scupra, Ion Panaitrescu şi I. I. Stănescu. CULOAREA DE NEGRU Preşedinte A. Bolintineanu. Vicepreşedinţi : Dr. Rappaport Rügen Hamat. Secretar • C. A Bobaneu-Secretar-ajutor : O. Melick. Casier : Stere Ionescu. Bibliotecar: dr Jacques Alexandrescu. Deleg sect I Pompiliu Iom'tescu; deleg sect H Al R. Protopopescu ; deleg sect III dr Uie Rădulescu. Membri • Ion Vulcănescu, Preot Marinescu Frăsinei, Corneliu Marinescu, Gh. Bănilă, Gh T. Manea, Gr. N. Aslan, Crist. Georgescu, Ion Petrescu. Gh. lofeea, I. Binder, I. Kleinberg, G Giuvara. CULOAREA DE ALBASTRU Preşedinte : Dom. le Dobrescu. Vicepreşedinţi : Manole Constantinescu şi ing. V Gheorghiuc. Secretar : C. Lăpuşneanu. Casier : N. Vasilescu Văraru. Bibliotecar • Al Alexandrescu. Deleg. sect. I Niculae Penescu; deleg. sect. II Cesar Simionescu; deleg sect. HI Gh Russe. Membri : D. D. Tănăsescu, I. Cărjean, ing Paul Vidrașcu, P. Cernăzeanu, P Lungu, M. Fătu, D. Ciu TMlinLeP- Jăn!liu,eSold’ căi?’ G.’, Nic»r* cipusa Elena“. Ştiţi cu toţii de noua . .. »T rejorm£ a învăţământului secundar, care se va aplica la toamnă. RezulCULOAREA DE VERDE Preşedinte : Pompiliu Ioniţescu. Vice-preşedinţi : Dim. Rădulescu şi Maior G. Angelescu. Secretar : Ionel Ţăranu. Casier : Al. Coporan. Bibliotecar : M. Răşcanu. Delegaţi din sector : Colonel Victor Tănăsescu, Vintilă Pantazopol, A. Orăscu şi P. Bruteanu. Membri : I. G. Pemeţeanu, N- Apăteanu, Vasile Vlădoianu, I. Bucur, C. Diaconescu, M. Vasiu, D. Stoicescu, Nicolae Ştefănescu şi C. Ştefănescu-Jerpelea Problemele vremii Problema şcoalelor Oraşul Năsăud, din timpurile cela pune obstacole în calea tuturor viimai vechi de care ne relatează istoria, a fost centrul tuturor tendinţelor inamice, de a sufoca sufletul şi cultura românească. Intr’adevăr, in acest orăşel de pe malul drept al Someşului-Mare, s’au acumulat energii exuberante, cari ţişneau din când în când radiind ideia romanităţii noastre şi dreptul nostru la viaţă. Orice tentativă maghiară de a opri desvoltarea conştiinţei naţionale, se sfărâmă de zidul de granit al vechi°Pri lor grăniceri. Aceşti grăniceri cu timtpul şi-au cerut dreptul să înfiinţeze un liceu la Năsăud unde să înveţe urmaşii lor. Şi dreptul n’a întârziat După sosirea concesiunii, liceul grăniceresc s'a deschis, cu mare alai în ziua de 4 octombrie 1863, zi, care s’a serbat de atunci şi se serbează în fiecare an în semn de amintire şi veneraţiune faţă de străbunii noştri grăniceri. Înainte de înfiinţarea liceului grăniceresc — care mai dăinueşte azi— Năsăudul a mai avut parte de următoarele şcoli: Şcoala normală şi institutul militar deschis la 22 Noembrie 1784, (a fost nimicit de foc în anul 1848) o şcoală civilă, o şcoală comunală naţională precum şi o şcoală normală de fete. Acestea au fost şcolile din Năsăud de pe timpul fostei stăpâniri maghiare a căror rol educativ e inconsnstabil. In cei zece ani dela unire problema şcoalelor la Năsăud n’a fost deplin clarificată. Năsăudul, vechiu centru grăniceresc îşi revendică sub noua stăpânire drepturile sale. Şi azi după zece ani problema şcoalelor se prezintă sub alta iomna care a dat naştere în ultimul timp la o serie de discuţii şi proiecte. Solţionarea problemei se impune dar acum mai mult ca oricând Şi o vom dovedi-o aceasta. Începem prin a arăta numărul şcoalelor ce se găsesc de prezent în Năsăud. Şi anume: Liceul grăniceresc „George Coşbuc“, Şcoala secundară de fete „Principesa Elena’’, Şcoala normală de învăţători, Şcoala inferioară de arte şi meserii, Şcoala primară „Vasile Naşcu’’, Şcoala primară de aplicaţie de pe lângăŞcoala normală şi în sfârşit o grădină de copiii. Acestea sunt şcolile care funcţionează în prezent. Aminteam mai sus că azi problema şcoalelor se prezintă sub altă formă. De fapt ceea ce se constată, e insuficienţa localurilor, la cele mai multe din aceste şcoli. Şi tot mai sus amintiam că voi dovedi că soluţionarea acestei probleme se impune chiar acum. iată de ce !... S'a început deja clădirea edificiilor necesare cari vor soluţiona criza problemei de care vorbim. Liceul ise zideşte internatul mult aşteptat al cărui proect era iniţial şi făcut încă de câţiva ani dar nu s’a putut aplica din cauza lipsei fondurilor necesare de construcţie. Şcoala de arte şi meserii îşi măreşte şi ea atelierele. Singură clădire a internatului Şcolii normale a fost zădărnicită în ultimul timp de câţiva reprezentanţi bistriţeni sub meschinul pretext al nepotrivirii terenului pentru clădirea, când li s'a arătat că terenul e favorabil, au ridicat alunei alt pretext punând că vor interveni pe lângă Ministerul instrucţiunii ca să mut şcoala la Bistriţa pentru a romaniza elementul săsesc. Nu înţelegem intr'adevăr mentalitatea unor astfel de intelectuali, decât considerându-i ca nişte reprezentanţi ai unui regim care voeşte să înlăture avântul cultural, al vechiului centru de cultură românească, Năsâud. Un lucru trebue reţinut, şi anume: Năsăudul este şi va fi un centru grăniceresc, care va îndeplini multe lipsuri, desigur numai în viitor, când oamenii conştienţi, de rolul pe care l-a jucat în timpuri de urgie maghiară, Ii vor da toată atenţia cuvenită Atunci desigur, nu se vor mai ridica obiecțiuni față de proiecte cari numai bine și folos pot aduce, unui vechiu oraș grăniceresc, de pe piscul căruia s’a zărit totdeauna, o scânteie luminoasă, steaua românismului, a cărui lumină intensă, a fost suflată de glasul grănicerilor, în cele patru vârfuri ale tării La sigur că nu se vor ridica pe atunci, fraţi de acelaş sânge şi concetăţeni, cari să invoalve pretexte naive ca cele arătate. Trecând la alte consideraţiuni şi lacune, cari se învederează în problema şcoalelor din Năsăud ne oprim pentru puţin la şcoala de fete „Frnnţiativelor. Bistriţenii iarăşi vor agita pe chestia romanizării. Nu punem fireasca întrebare: Oare în cei zece ani dela unire şcoalele şi autorităţile bistriţene, n’au putut românia măcar în parte populata săsească? E dlar lipsă de o nouă şcoală — chiar dela Năsăud — când cele de acolo s’au dovedit insufferente? Să nu se creadă că Năsăudul va ceda. Năsăudenii conduşi de oameni, adevăraţi urmaşi ai grănicerilor, nu se vor da învinşi. Au înfruntat şi alte lupte pe timpul stăpânitorilor Coroanei lui Ştefan şi totuşi şi-au menţinut şcoli româneşti, şi acum lucrul este mult mai uşor. Aşteptăm zile mai bune când Năsăudul va fi cu adevărat reintegrat în concertul oraşelor progresive ale Ardealului liberal. OCTAVIAN RULEANU (Patria) tatele ei le vom culege la anul. Nu discutăm deocamdată, noua reformă. Ceea ce ne interesează pe noi e că de acum această şcoală va funcţiona numai cu 3 clase... Ori o astfel de funcţionare e imposibilă. Soluţia se prezintă în înfiinţarea unui liceu de fete, a cărui necesitate se simte foarte mult. Insă ca orice proect, ideia formării unui liceu de fete lansată deja în unele ziare a şi stârnit nemulţumiri după cum era şi firesc. Suntem siguri că şi aici vom întâlni dificultăţi, conform obiceiului românesc împământenit la noi, de la la Năsăud de Octavian Ruleanu Muzica collesoraea Cehii au avut totdeauna reputaţia de buni muzicieni. Marii contpozitori, Mozart, Weber şi alţii, se opreau adesea la Praga, unde se cântau regulat operele lor■ Istoria muzicii cehe moderne începe cu Bedrich Smetana, autorul „Logodnicei vândute", jucaţii şi la noi, şi adevăratul creator al operei cehe. In Bedrich Smetana, muzica cehă a găsit un minunat interpret al tendinţelor moderne Alături de Smetana, trebuesc menţionaţi cei doi mari compozitori, tot atât de cunoscuţi de melomanii noştri ca şi de cei din ţara lor, A. Dvorak şi Z. Fibich. In afară de aceşti mari maeştri ai muzicii cehe, şcoala modernă a dat opere originale şi adesea viguroase, ca cele ale compozitorilor: J. B. Foerster, V. Novak, J. Sak, O. Ostroil şi mulţi alţii ce au dat frumoase făgădueli de viitor-Numele virtuoşilor Otakar Svecik, Jan Kubelik, Ondrieek, Kocian, Josef Slavik, cântăreţii Emma Destinova, Kurd Burian, Marjak, etc., mărturisesc vitalitatea generoasă a muzicii cehe contimporane. Corurile institutorilor din Moravia şi ale celor din Praga sunt universal cunoscute, iar Quatorul ceh se bucură de o reputaţie tot atât de întinsă-Printre şefii de orchestră cela, trebuesc pomeniţi: Oscar Nedlbott, care a dirijat şi la noi cu mare succes o serie de opere şi de concerte, Karel Kavurovici, L- Celaashy, etc... îi. RL Spse acoleia zilei CINEMA MARIA : Camerista de la Flotei Palace cu Betty Balfour şi Andre Rocinne şi trupa de artişti Vrancea. GRADINA CĂRĂBUŞ : Cioc, Cioc, CiocrEAIRUL OTETELEŞEANU : Florette şi Patapin. TEATRUL MIC DE VARA, calea Griviţei No. 94- „Satirul“. CINEMA EFORIE : Marinari Boxeri cu Pat, Patachon și Patachonel, 7 acte. CINEMA SCALA : Detectiv din dragoste cu Lucian Albertini Samson. TEATRUL TRIANON CINEMA : Ivan Mosjoukine în „Casa misterului”, seria I-a. CINEMA LIPSCANI • Steaua Tabarinului cu Rudolf Valentino. CINEMA CAPITOL : Tragedia Reginei Luisa cu Mady Cristianus, Charles Vainer şi Hanns Merendorf. CINEMA MARCONI : Cei trei muşchetari după romanul lui Alexandru Dumas-Tatăl. CINEMA ROMA : Răzbunarea lupilor cu Goesta Ecman, operă complectă. CINEMA VOLTA-BUZEŞTI : Domnul de la ora 5 şi trupa Titi Mihăilescu cu rev. „Nu se’ntreabă”. CINEMA RAHOVA : Dubla existentă a d-ru lui Bessel, cu Hans Stuewe şi Angelo Ferrari. GRADINA SI SALA CINEMA FILANTROPIA: Minunea Sfintei Thereza-CINEMA BASARAB : „Heidelberg nu te pot uita’. Filmul acompaniat de corul companiei de operete Leonard „neplatia64 face abonamente pentru bal 3 lună JOO EK