Dreptatea, septembrie 1928 (Anul 2, nr. 265-290)

1928-09-01 / nr. 265

Mucenicii speculei­­ întrunirile naţionale ţără­­naţionale nişte din jud. Fălciu „Dreptatea“ în ţară La strigătul de jale din ultimul timp al muribunzilor Invalizi tuber­culoşi asasinaţi de către Oficiul I. O. V. şi prin faptul că li se re­fuză de sanatoriile respective chiar sumara îngrijire, din cauză că a­­cest oficiu nu le-a achitat datoriile anului trecut de 1300000 lei, se va ajunge­­la exasperare dacă se con­tinuă încă nepăsarea faţă de siste­mele asasinatelor ce de 10 ani a­­cest oficiu al jefuitorilor naţiunei permanent săvârşeşte asupra In­valizilor şi urmaşilor celor 800 mii erd­ morţi! , Care poate fi cinstita justificare a neachitării acestei datorii, când bugetul anual al oficiului este de 160 milioane lei, afară de venitu­rile extraordinare? Ce destinaţie are acest buget şi cum e întrebuin­ţat? Din miliardul şi un sfert buget consumat în 8 ani de acest oficiu nu se constată nici un fel de împli­nire a nici unuia din chiar micile scopuri ce-i sunt impuse în așa zisa lege I. O. V. De 10 ani se strigă într’una vae­­tele acestor mucenici către foru­rile regale dela cari se mai poate nădăjdui Dreptate — dar zadarnic — deşi acest oficiu cu creatorii săi protectori merg cu îndrăsneala până la chiar nesocotirea cuvân­tului delegaţiei care în caz de to­lerare va rezulta îngrijorare! Cerem deci înaltelor Foruri a li­quids cu Asasinii gloriei nationale! Instrucţia In chestia fraudelor petrolifere Precum am anunţat încă de acum trei zile, d. consiler Enescu a plecat ori de dimineaţă în judeţul Dâmbovi­­ţa. D. jude instructor este însoţit de­­d. colonel Sebastian Georgescu şi de­­d. Enăceanu directorul cadastrului din ministerul de industrie, aceasta întru­cât azi urma să se facă la faţa locului identificarea terenurilor „con­solidate". In acest scop au fost ci­taţi, cu mandate de aducere, un mare număr de săteni concedenţi spre a da chiar pe teren amănunte edificatoare. HUŞI. — întrunirile Partidului Naţional Ţărănesc din judeţul nostru continuă în fiecare Duminică. Condu­cătorii partidului ţin întruniri în di­ferite părţi ale judeţului în vederea organizării comitetelor comunale. Pretutindeni fruntaşii partidului sunt primiţi cu mare entuziasm iar prin cătunele pe unde trec sunt opriţi de ţărani care se plâng de greutăţile insuportabile care îi apasă şi de sta­rea de mizerie în care se găsesc. Duminică 26 curent au avut loc două mari întruniri, una în comuna Berezeni şi a doua în comuna Fălciu. La aceste întruniri a luat parte d-nii P. Bottez avocat preşedintele organi­zaţiei din jud. Fălciu, Ion Mitache a­­vocat şi D. Gociu avocat şi profe­sor. • întrunirea de la Berezeni a avut loc în curtea gospodarului şi prietenului nostru Margarint unde se afla aduna­tă o mare mulţime de locuitori din sat şi din comunele învecinate. Aci au vorbit d-nii Botez, Gociu şi Mita­che, criticând aspru guvernarea ne­­agtă a partidului liberal, arătând la ce jafuri şi fraude sunt învinuiţi a­­cuma oamenii regimului care au frau­dat statul de miliarde şi aceste fraude trebue să le acopere tot ţara adică contribuabilii. Mulţimea a ascultat cu viu interes toate cuvântările acope­­rindu-le cu aplauze şi cu strigăte de „scăpaţi ţara de jaf". In strigăte de ura fruntaşii parti­dului s’au îndreptat spre comuna Făl­ciu, unde a avut loc o frumoasă în­trunire la d. Ionel Filipescu mare pro­prietar şi membru în partidul Naţio­nal Ţărănesc, unde erau adunaţi o mulţime de gospodari din Tg. Fălciu. Cuvântările d-lor Botez, Gociu şi Mi­tache au fost primite cu mare entu­ziasm şi acoperite cu aplauze şi stri­găte de ura. Initaţiuni La Academia de înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bu­cureşti, înscrierile pentru anul I, se primesc la secretariat, de la 4-6 p. m­ în orice zi de lucru, între 15 Septembrie şi 31 Octombrie inclu­siv, afară de Sâmbătă. Teatru CAR­A­BOS Astă seară formidabilul succes de A. de Herz şi N. Vădoianu Mare montare Numere extraordinare în întreg ansamblul companiei Si GERTRUDE & STANLEY de la Casino din Paris FRANKLIN de la Coiissenm clin Londra MUT & JEFF excentrici acrobaţi Biltele la casa teatrului. înscrierile la examene pentru se­siunea Octombrie 1928, se primesc la Secretariatul Academiei de înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti, dela 15—25 Septembrie inclusiv. Orice cerere venită după această dată nu va mai fi primită­ Cererile se fac pe formulare speciale, cari se găsesc la Secretariat. Taxa de fiecare obiect este de 10 Vi. Odată cu cererea de înscriere la e­­xamene, se va prezintă chitanța de plata integrală a taxelor pe anul şco­lar 1928—1929. Cererile de reînscriere se primesc la Casieria Academiei dela 15—31 Octombrie inclusiv Cererile trebue să fie semnate des­cifrabil și fiecare student își va sări adresa. Marele incendiu din Bârlad In noaptea de 28-29 crt- un violent incendiu s’a declarat la fabrica de te­racotă a fraţilor Tăzleanu. Focul alimentat de vânt a mistuit un imobil nou. Pagubele sunt mari. Imobilul a fost asigurat. Parchetul de Tutova sesizat a în­treprins cercetări pentru a stabili cau­zele incendiului. Crima din comuna Floreşti (Tutova) Sătenii Gh. V. Turcu şi To­ma Turcu din comuna Floreşti, întâl­nind pe brigadierul silvic Ludovic A­­listar împotriva căruia nutreau o ve­che ură, l-au luat la bătaie. Victima s-a ales cu grave leziuni. Internat în spitalul Bârlad Elena Beldiman, Ludovic Alistar a sucom­bat. Paşcani Manifestaţie de simpatie. — La reîntoarcerea în localitate a d-lui a­­vocat Aurel Pomârleanu — directorul ziarului local „Dreptatea Noastră” şi şeful organizaţiei partidului naţional ţărănesc a sectorului Paşcani care a fost plecat într’o lungă călătorie în străinătate — întreaga organizaţie locală — împreună cu sătenii de prin satele de prin împrejurimi i-au făcut la gară la descinderea sa din vagon o caldă manifestaţie de simpatie. D-l Pomârleanu viu impresionat a mulţumit tuturor pentru primire fă­cută. Nemulţumiri. — întreaga popula­ţie e foarte revoltată de faptul — că în executarea instalaţiilor uzinei e­­lectrice comunale — s'au întrebuin­ţat stâlpi de brazi — care acum, căci după doi ani de funcţionare, au început a cădea pe capete, aşa pe str. Principele Ferdinand au căzut în ur­ma unei furtuni cinci stâlpi la rând, în suburbia Vatra pe strada princi­pală au căzut patru stâlpi, — pe o altă stradă din Vatra, stâlpii sunt consolidaţi — deşi de curând insta­laţi — cu câte două şini de fier Căderea stâlpilor din cauza putre­­zirei lor premature ameninţă clădi­rile şi viaţa locuitorilor. Ziaristice. — In localitate apare de două ori pe lună ziarul „Dreptatea noastră”, sub direcţiunea d-lui avo­cat Antei Pomârleanu. Politice. — Comitetul organizaţiei partidului naţional ţărănesc din sec­torul Paşcani este convocat pentru ziua de Duminică 1 Septembrie ora 9 dim., în casele d-lui Pomârleanu. La ordinea zilei fiind diferite ches­tiuni şi comunicări importante în le­gătură cu organzaţia partidului în judeţ. Diverse. — D-l Dumitru Crivăţ pre­torul plăşei Paşcani fiind mutat in urma intervenţiilor d-lui senator Dia­conescu la Medgidia — întreaga popu­laţie a oraşului regretă foarte mult plecarea sa, E. C. Piatra-Neamt O nouă victimă a soc. „Rapid*. — In ziua de 24 August la ora 11 ma­şina „Rapid‘‘ No. 28 P. N. condusă de şoferul Iosif Morovschi zis Buju mergea pe Broşteni prin comuna Pân­­găraţi şi la km. 74 a călcat fetiţa Ma­ria Ion Gavril Ivan de 7 ani din corn. Pângăraţi rupându-i un picior şi o mână, şi provocându-i câteva grave leziuni la cap. In stare gravă copilul a fost internat la spitalul judeţean şi nu se ştie dacă va scăpa cu viaţă. Arestarea unui gazetar pentru şan­taj.­­ In localitate apare de câtva timp o gazetă intitulată „Volta" şi a cărui conducător şi director e un domn învăţător Petre Drăguşanu. In ziua de 25 August d. Drăguşanu a chemat la telefon pe d. Jean Cocias funcţ. la Soc. „Goetz“ din localitate unde au avut o sumă de tratative din care reeşea că dacă d. Francisc Po­­laccek ad-torul Soc. „Goetz‘‘ Tarcău va da 10.000 lei d-sa nu va mai fi obiectul atacurilor ziarului „Volta". Urma ca Luni la 9 jum. d. Drăguşanu să capete răspuns. D. Polacseck a a­nunţat imediat parchetul de această încercare de şantaj şi a trimis pe d. Cociaş cu 10.000 lei după ce mai în­­tâiu a trecut numărul bancnotelor. Luni dimineaţa la bodega „Comisii" d. Drăguşanu primeşte lei 10.000 şi în schimb înmânează d-lui Cociaş ar­ticolele în chestie cu rezoluţia „anu­lat P. D.“ In momentul când pără­seau bodega d. Teodorescu abilul di­rector al poliţiei îl­­ declară arestat. Astăzi d. jud. de Instrucţie a emis mandat de arestare trimiţând pe Dră­guşanu la Arestul Preventiv. Mâine mandatul va veni spre confirmare. D. Drăguşanu susţine că a fost a­­tras într’o cursă şi că aceşti 10.000 lei i-a primit contra chitanţă pentru 50 de abonamente. Vom comunica re­zultatul în măsura ştirilor ce vom ob­ţine. Furtul din str. Cuza­ Vodă. — In noaptea de 27-28 la ora 2 comercian­tul Burăh I. Catz din str. Cuza Vodă 254 auzind un zgomot suspect prin curte şi bănuind că cineva încearcă să forţeze uşa beciului, unde avea de­pozitată o cantitate de marfă a eşit afară să vadă ce se petrece. In mo­mentul când s’a apropiat de beciu a zărit un om înalt îmbrăcat în haine închise, fapt care l-a determinat să dea alarma. In acel moment hoţul a tăbărât asupra lui Catz şi cu un pum­nal i-a sfâşiat mâna peste cot apoi i-a mai aplicat o puternică lovitură cu un corp contondent fracturându-i braţul stâng. Starea lui Catz este gravă. Hoţul a reuşit să dispară fără a putea fura ceva. Poliţia cercetează. CORESP. Huşi Agitaţia brutarilor. — In şedinţa de la 20 August 1928 d. primar al a­­cestui oraş a fixat preţul pâinei şi al făinei de grâu produsul moarei Prutu din acest oraş fixând următoarele preţuri: Făina albă 13 lei kgr. în moară. Făina neagră 11 lei kgr. în moară. Iar pâinea albă 12 lei kgr. şi cea nea­gră 9 lei kgr. Ori faţă de aceste pre­ţuri de primar caută să avantajeze morarii care se dedau la nişte preţuri de speculă, deşi preţul grâului este în scădere la noi. Brutarii au adresat un memoriu d-lui prefect al judeţului a­­rătând că preţul făinei a fost fixat la un preţ prea mare faţă de preţul pâi­nei şi aceasta numai ca să avantajeze pe morarii lacomi care caută să se îmbogăţească prea mult pe spinarea nevoiaşilor şi a populaţiei. Faţă de această situaţiune creată de d. pri­mar, brutarii ameninţă cu încetarea fabricărei pâinei cu începere de Du­minică. In memoriul lor ei mai cer ca să se ia măsuri în interesul obştesc şi a a­­păra drepturile şi munca lor. CORESPONDENT NIXON Bolile. Hanii® Oricum numite vindecă radical căr­ţile, Sanatoriul Geniului Kühne, fără medicamente, fără operaţii, studii, ex­perienţă, practică peste 40 ani. Con­­sultaţii internarea bolnavilor 5—7 seara. Săracii plătesc onorariu după putere, ori gratis. Provincia, străină­tatea, prospect informaţii gratis. Te­lefon 4148. Duminica viitoare infor­maţii strălucite, vindecări necrezute, încuieşti VI. strada 11 Iunie 7. __________ «•'•IA fl/Mssejrj AiA.FlERBAT0RdL'N0STRdo r V,' HiCIRSC PENTRU VOIAJ/Itn­­tl0'l50ti220VOITI) il/U­­ ire va face servicii neprețuit; sau dao&, , ampirați .fierbâtoruT simiiu care vă gt cou o­rdiesta zilnic 5.IQ kg demne ~­icjjeltuiaîâ d­e cam­­. || ffWMfljgjj! Anemia şi consecinţele a­festă în mod variat. Simptomele cele mai obişnuite sunt: o lipsă complectă de vitalitate mai cu osebire dimineaţa, o oboseală generalizată, slăbirea corpului, a me­moriei şi a văzului ten glaben, ochi Încercuiţi, vâjiituri de urechi, dureri de cap, picioare şi rinichi, palpita- Jiuni, ameţeli, mersul nesigur, visuri brute, somn penibil, răceli şi gutu- Caiuri veşnice — o stare de moleşală igionanţată. f Pentru a putea ajuta natura şi a reda corpului vigoarea normală pe Itrngă o viaţă ordonată şi igienică, sunteţi obligaţi de a furniza organis­mului substanţele cari îi lipsesc şi anume: fosforul şi arsenicul organic in stare coloidală încorporat in sucul nucelar de Kolla şi a celor .8 .Chin­­chine. In arsenalul terapeutic prin­tre multe tonice cuonscute am­plo­uimitoare cu cunoscutul VIN TONIC preparat de farmacistul chimist Const. Chihăescu din Bucureşti. Cu drept cuvânt acest tonic supra­numit Elixirul vieţei, luat în doză de câte un păhăruţ înaintea meselor timp de 10 zile se observă imediat o aug­­mentaţiune sensibilă a globulelor roşii o creştere a fosforului organic, o eli­minare complectă a toxinelor, o ener­gie deosebită, o coloraţiune sănătoasă a tenului, un dor de viaţă şi de muncă. Sfătuesc absolut în mod desintere­­sat pe toţi , mic şi mare sănătoşi şi în special pe cei bolnavi să urmeze în locul aperitivelor otrăvitoare, a­­cest aperitiv hyperideal care le va reda forţa, vigoarea şi sănătatea. Sfătuim pe păruiţi să deie copiilor slabi şi anemici, obosiţi de şcoală a­­cest minunat reconstituant. Vinul tonic Chihăescu este apro-No. 41.909 din 24 Octombrie 1907. Dr. ICS. Se găseşte la farmacii şi drognerii. lată ce ni se scrie din Paris: Paris, 28/4 1928 Stimate d-le Chihăescu, Timp de un an de zile am urmat vinul tonic al D-voastră şi m’am sim­ţit foarte bine. Astăzi sunt în Paris unde se găseşte la toate Farmaciile vinuri tonici, dar nici unul nu e de efect. Deci îmi permit să vă întreb dacă e posibil să-mi expediaţi 5 sticle mari contra ramburs. Iar dacă nu se pot rambursa, binevoiţi a-mi scrie în ce mod vă pot expedia banii şi îmi veţi adăuga cheltueli de corespon­­denţă. Cu toată stimă ! L. BERCOVICI X Ege lujjong .Varija 26 Baria UN MARE SUCCES ROMANESC 20.000 litrii vin tonic preparaţia farmacistului chimist Const. Chihăescu, vândute în decursul anului IS27. Roii de suferinzi disnerafi vindecaţi şi scă­păţi din GHEARELE ANEMIEI Consecinţele funeste ale Sângelui sărac. De la Anemie la neurastenie şi tu­berculoză numai un pas. If­olul fosforului şi al Arsentului Organic. Acţiunea tonică a sucului Holla şi a extractului de Quinquina. ei se mai ţinut în vechea mea practică succese dat de Consiliul sanitar superior unt­i*! fifEA" Storojineţ Cine dispune de averea judeţului?—. Drumurile şi podurile judeţului au a­­juns într’un hal de nedescris din lip­să de fonduri. Pe de altă parte se plă­tesc bani grei pentru întreţinerea cai­lor domnilor pretori, cari însă pe lân­gă că nu prea vizitează comunele pentru a da îndrumările necesare aşa precum spune legea, îşi dau caii ser­viciului la persoane particulare, cari îi întrebuinţează pentru uzul propriu, îndrăznind chiar în mod obraznic de a-i pune la dispoziţia serviciului. Ne permitem a-l întreba pe d. preect Bo­­cancea cu ce drept întrebuinţează d. Prelici caii preturii Sireţelul pentru serviciile lui particulare? Spargere. — In ziua de 26 August a. c. răufăcători, până în prezent ne­descoperiţi, spărgând zidul la prăvă­lia de manufactură a comerciantului Leon Iaveţ din Adăncata au intrat în prăvălie, furând mari cantităţi de sto­fe mai ales de mătase, în valoare de mai multe sute de mii lei. Jandarmeria cercetează, însă cerce­tările par anevoioase cu atât mai a­­nevoioase cu cât se presupune să fie amestecate în mod indirect şi unele notabilități din localitate. Foc. — Noaptea spre 29 August a izbucnit în oraşul Storojineţ în ate­lierul de tâmplărie a lui Elenbogen şi Loebl un foc arzând casa şi tâmplă­­ria. Numai cu anevoie a putut fi lo­calizat focul, care din cauza unui vân­­ticel cam tare, ameninţa aproape în­tregul cartier. In aceiaş noapte un alt foc a dis­trus stodoala d-nei Coval din Storo­­jineț. Fraude de 14 mânioane la o cooperativă In ultimul timp parchetul primise numeroase reclamaţiuni contra socie­tăţii cooperative de credit „România" din cal. Plevnei. Afacerea fiind repartizată d-lui ju­de instructor Bolintin, d-sa în urma investigaţiunilor făcute a putut desco­peri ca autor al fraudelor pe d. Zoltán Zöldi, care de fapt era aproape uni­cul membru al cooperativei al cărui președinte și director era tot el. Dela primele cercetări s’a putut constata că Zöldi a mâncat toate su­mele d­epuse spre___fructificare în valoare totală de 14 milioane lei. Iar în casa de fier nu s’a mai găsit nici un ban. Zoltán Zöldi a fost arestat ori. Cer­cetările continuă. Tribunalul de comerţ a fost sesizat pentru facerea formalităţilor de decla­rare în stare de faliment Amarantina apare in malague­ Intro epocă caracterizată prin la­şitate şi nepăsare, — revista „Vlăsia" a fost nota discordantă. Ea a trezit, orice s’ar spune, conştiinţele comod anchilozate şi a determinat energiile torpide şi blazate, la acţiune. De la primul număr, directorul ei a ştiut să-i imprime aspectul şi distinc­ţia unei tribune de superioară intelec­tualitate, de la înălţimea căreia scrii­tori de talent şi intelectuali de vază intre care se cuvine să cităm numele d-lor dr. Vaida-Voevod, dr. Lupu, Gala Galaction, Cezar Petrescu, Ion Vinea, T. Teodorescu-Branişte, Că­rin­ Petrescu, Peltz, N. Mateescu, Romulus Dianu, Mir­cea Eliade, Eu­gen Todie şi alţii, şi-au rostit cuvân­tul în toate marile probleme curente. Intrând în al treilea an de apariţie, „Vlăsia“ are satisfacţia — care nu poate fi preţuită cu valuta morală scăzută a timpului — că a ştiut să re­ziste, mai întâi, indiferenţei clasei su­prapuse, sigură de ea şi de massele a­­morfe; apoi, opiniei publice tembeli-­ zate de împrejurări şi de nevoi; şi, mai ales, odioaselor sisteme guverna­mentale ce au ilustrat pentru deapu­­ruri scurta şi macabra trecere a „ca­stelanuluii“ pe la departamentul Inter­nelor. Cenzurată şi confiscată ca nici o altă foaie, „Vlăsia" trăia mereu cu suletul la gură, dar dârză, m­obilată permanent de intransigenţa eroică a directorului ei, scriitorul de talent,­­ pamfletarul cu viziune personală şi frază-scalpel, care este de un intens suflu epic, construit cu arta rafinată şi subtilă a omului de litere, vor rămâ­nea. Luaţi, la întâmplare, pe oricare din­tre ele: fie vibranta şi savuroasa „Scri­soare către Caraiman“; fie aceia scânteetoare de spirit şi încărcată de erudiţiune ca un ciorchine greu — că­tre „Regele Ferdinand cel Trist*"; fie pamfletul coroziv consacrat „Măriei Sale Sperţul", ori acela cu vibraţii metalice cari se prăvălesc în suflet ca o furnitură de lanţuri pentru „Pro­fitorii epopeei".... Luaţi ori­care din­tre portretele incisive in care d. Ba­­boeanu permanent preocupat să prin­dă imaginea morală a contemporanită­ţei — îşi înapoia moralmente victime­le, transmiţându-le posterităţii desbră­cate de fastul colorat al actualităţii trişate, ori polemicele sale scurte, de o vervă fulgurantă satanică. Toate sunt bucăţi literare, străbătute de un sufle superoir de artă, muiate in ima­gini şi metafore originale, deci risipă uluitoare, îmbrăcată in haina eternă a frumosului artistic. Iată de ce pam­fletele d-lui Baboeanu, deşi circumstan­ţial situate în actualitate, au caracte­rul etern şi imuabil al oricărei opere literare şi de aceia vor rămânea ca mici cape de opere ale geniului. Al treilea an al „Vlăsiei", însemnea­ză, deabia, preludiul anilor mulţi şi , rodnici pe care această tribună inoi­toare de energii şi trezitoare de con­ştiinţe e menită să cunoască şi să bi­ruie. Căci nu se cade să ne facem nici un fel de iluzie: mediul nostru social este destul de scăzut şi orice tenta­tivă de ridicare a nivelului comun se izbeşte de teama coalizată a inte­resaţilor profitori, ca şi de incapaci­tatea de reacţiune a celor mulţi. Pam­fletarul autentic — în al cărui scris viforos nu mişună tendinţe suspecte cu privire la folosinţa personală a „efectelor" de stil şi care nu-şi schim­bă atitudinile pe moneta sunătoare sau foşnitoare. έnare o soartă tocmai devină de invidiat. D. N. Baboeanu şi „Vlăsia” o ştiu din experienţă. A te ridica, dor­i împotriva stărilor vechi şi a smulge de pe obraji so­lemni masca — iată o operaţie de chi­rurgie socială şi morală dificilă, care pretinde, in deosebi, riscuri. „Vlăsia" şi directorul ei — un poet al invectivei care a declaşat, cu scrisu­ i năpraznic, o grindină de inimicţii, — na econo­misit nici invectivele şi na trişat nici cu principiile cari i-au stat la bază, a riscat, şi într’o bună măsură, a reuşit, începutul e făcut. Zării sunt arun­caţi. După câţi ani însă va putea săr­bători „Vlăsia"* izbânda completă, strălucită, radicala, definitivă a postu­latului ei, care e postulatul întregii de­mocraţii: creiarea unei conştiinţe ob­şteşti, întronarea legii şi a libertăţilor publice in această tristă ţară a Vlă­siei. __ î. P. MIRON GRINDEA In al treilea an al Vlăsiei“ D. N. BABOIANU „Sulamila Sevilei Amatori de poziţiuni comode şi sclavi ai literaturii, oamenii remin­ţâ de obiceiu la senzaţia şi imagi­nea originală Şi se tem■ ca de un tabu funest, de spectacolul veri­tabil. E o lege­ generală, de la care se abat prea puţini, aceea că se pre­feră totdeauna peisagiu­lui original, pur şi gol de orice balast interpre­tativ, sensibilizările literaturizante impresioniste, atât de străine de sentimentul fiecăruia dintre noi— care preferă totuşi să fie pervertit şi fals exprimat, de dragul econo­miei de efort propriu şi sincer. Neînchipuit de dureros am revi­zuit constatarea aceasta la un spec­tacol de artă pe care doriam să-l privesc animalic, primitiv, fără ni­ci-un comentariu technic, fără ni­­ci-o asemuire, fără concursul poz­naş al vre­imei reminiscenţe­.­ li­terare. Sforţarea mi-a fost însă tra­gic de imposibilă. Fiecare aspect nou al spectacolului rememora, rit­mic, comparaţii, versuri, figuri bi­blice, tablouri de demult văzute, imagini muzicale- „Cultura" şi „ci­vilizaţia" se răzbunau, bătăndu-şi joc de slăbiciunea mea de impos­tor şi intrus- Experienţa, eroic pro­pusă şi susţinută un singur mo­ment, ratase vertiginos.­­* Prosper Merimie a literaturizat, melodramatic tipul femeii spaniole iar Bizet a dat unei pasionante nu­vele un compliment muzical frene­tic și plin de culoare, prin opera sa „Carmen". Spectacolul verita­bil al Spaniei, ni s’a relevat însă, pentru prima oară, de curând,­­în dansurile Amarantinei. Numele re­prezintă ţara, cu toată vraja ei de basm şi cu toată beţia ei de viaţă. Amarantina e Spania întreagă- Nu există carte de literatură operă muzicală Şi lucrare picturală care să întrunească atâta armonie, ată­ta integritate, atâta mobilitate şi viaţă colcăindă. E mai întâi portul de o policro­mie ce orbeşte- o simfonie de cu­lori şi de tonuri, care, le fiecare mlădiere a trupului, capătă reflexe noi, na. Expresia feţii este aceia din tabloul ,,Sulamita sevillaija" a lui Romero de Torres, languroasă. Şi pătimaşă ca o seară de Orient. Mu­zică păleşte în faţa noului cântec ce s’aude. E într’adevăr ceva de neînchipuit- Amarantina îşi acom­paniază dansul cu timbrul castanie teior şi imprimă acestui joc, de o­­biceiu cunoscut ca monoton, o vir­tuozitate prodigioasă- Intensităţi de cea mai fină calitate Şi o varie­tate de ritmuri uluitoare care dau sunetelor contur melodic şi fra­zare- Cred că n’aţi auzit până a­­cum despre pedalizarea castanie­telor. Aliaţi că e posibilă. Dar adjectivările devin supără­toare. „Amarantina creiază în fiecare dans un poem. In „farruca", în „pa­so-doble", în „seguidilla" şi „bo­lero", ea întruchipează când o ba­cantă, exaltată de frenezia orgiei când o vestală, transfigurată de pasiunea adorării-Ce să admirăm mai întâi ? Chi­pul de antică frumuseţă, amestec de abanos, fildeş şi purpură — im­petuozitatea gestului şi măreţia ati­tudinilor — revărsare de graţie, burlesc şi dramatism — expresia figurii şi a trupului — îngemănare de real şi fantasmagoric? Fiecare moment aduce un as­pect divers de armonie şi de far­mec. Amarantina, văzută în „Gloria sevillarca" (muzica de Goturello) in „Al cincilea dans spaniol" de Granador în „Grenada" de Albeniz, epuizează toată magia ţării pe care o reprezintă. E un record pe care îl realizează, inconştient, pentru că in privirea ei, în bustul ei, în dansul şi în jocul castanie­telor se află întrunite toate virtu­ţile Spaniei. Omagiile şi elogiile care i se închină o lasă indiferen­tă. Pare a trăi în afară de contin­gentele acestea, minore- De aceia şi omagiul nostru îl adresăm nu­mai artistei care se realizează ne­contenit, într’un spăimântător mi­metism de senzaţii, de transfigu­rări şi de frumuseţi- 6* Ştiri artistice Numai azi şi mâine, două reprezen­taţii extraordinare la grădina „Tea­trului mic de Vară’’ calea Griviţei 94 se va juca „Coniţa are doi co­­naşi”, comedie în trei acte de Felix Gandera­ Sâmbătă 1 Septembrie, premiera cu piesa „­­Iotel Ghidale”, comedie în trei acte de G. Ranetti Cu d-nele : Annie Capustin, Renee Annie, Liana Constantinescu, Tina Radu și d­nii : Mișu Fotino, G- Channel, Niculescu- Buzău, Jenică Constantinescu. însemnări 0 DIRECTIVA NOUA LA MANASTI­­REA NEAMŢULUI Am vizitat zilele trecute vechea Mănăstire­a Neamţului, floare al­bă între codrii munţilor moldove­neşti, şi am găsit preocupări noi de cultură şi de artă, care pot să însemneze zori noi pentru viaţa călugărească. Vâltoarea vieţii intelectuale din oraşele noastre uită şi nu cuunoaşte numca ce ici şi colo începe să stră­lucească prin chiliile îndepărtate­ Acolo, între zidurile de altă da­tă, acoperite de şindrilă , între veghile însemnate de clopot şi de toacă, Episcopul Nicodim a tradus cu o măestrie de limbă româneas­că puţin obişnuită „Noul Testa­ment" şi continuă să scrie şi să tălmăcească o bogată literatură re­ligioasă. Societatea Scriitorilor Români ar trebui să cinstească şi ea, la rân­dul ei, pe scriitorii ecleziastici, pro­clamându-i membri, amântindu-şi că primele versuri româneşti au fost bisericeşti-O apropiere între literatură şi biserică lipseşte, însă, cum lipseş­te şi legătura dintre arta moder­nă şi tradiţie. Ca Pildă, amintesc pe doi mo­nahi, fraţi de sânge, părinţii Sili­­vestru şi Eufrosin Urmă , amândoi au învăţat singuri să sculpteze în lemn, şi, subt porţile mănăstirii, in ceasurile libere, făuresc în lemn de chiparos iconiţe de cea mai fer­mecătoare artă izvorâtă din cre­dinţă. Mai mult de­cât toate cursurile Universităţii libere de la Mănăsti­rea Neamţ, trebue arătată însemnă­tatea pild­ei episcopului scriitor şi a monahilor artişti, ca semn al­ unei vieţi nouă- A. M­ Teatrul Naţional din Bucureşti ORDINEA SPECTACOLELOR Sâmbătă 1 Septembrie, deschiderea stagiunea. Viforul. ..Duminică 2 Sept. Viforul. Luni 3 Septembrie, premieră. Prin­cipesa Turandot Marţi 4 Sept. Viforul. Miercuri 5 Sept. Ancipesa Turan* dot. Miercuri 5 Sept. Principesa Turan* dot. Joi 6 Sept. Principesa Turandot. Vineri 7 Sept. Viforul. Sâmbătă 8 Sept. Principesa Turan­dot. Duminică 9 Sept. Matineu, Viforu* Duminică 9 Sept. seara, Principe­sa Turandot. Luni 10 Sept. Principesa Turandot Măreţi 11 Sept. Viforul. Miercuri 12 Sept. Premieră. Mult sgomot pentru nimic. Spectacolele zilei TEATRUL NAŢIONAL. Sâmbătă, deschiderea stagiunii : ,,Viforul”­­GRADINA CĂRĂBUŞ. — Intre cio­can şi nicovală. TEATRUL OTFTELEŞANU. — Di­vorţul d-lui Duvai. TEATRUL MIC DE VARA, ,­Coniţa cu doi conaşi”, comedie în 3 acte. TEATRUL NOU . Inimă de mireasă, cu Tiszon şi Zaslankaea. GRADINA LIEBLICH (JIGNITZAU Americaner Babilin cu Nelly Cas­­man în rolul titular. CINEMA CAPITOL (Sala şi grădină)­: Obrăznicii t­a cu Harry Liedtke ş­i Maria Pandler. CINEMA SCALA : Revista să nu te superi că te 'njur şi timul Puntea Pisicii’’. CINEMA LIPSCANI • Les Monneaux (Vrăbiile) cu Mary Pikford. La orele 7.10 corul cazacilor de la Don ,,Pla­tou­”’. TEATRU TRIANON CINEMA: Căs­nicia zdrobită cu Elga Brink, Hen­­ry Edwards şi Trianon Jurnal. CINEMA SELECT • Păpuşa Barcelo­nei” cu Lily Damita şi o comedie în 2 acte. CINEMA EFORIA- O mie şi una de nopţi, cu Nicolas Rimsky şi Nata­lia Kovan­ka. CINEMA. LUX : Dansatoarea Ţarului cu marele balet de la Opera din Pe­trograd în scene colorate­ CINEMA VICTORIA: Heidelberg, via­ţa mea CINEMA TERRA : Harold Lloyd în Omule nu se supăra şi Tainele O­­ceanului; în fiecare seară compa­nia de reviste Juvenal CINEMA BULEVARD PALACE : Copii prigoniţi cu Sandra Milova­­nof şi Blanche Montei. CINEMA MARCONI : Goesta Herling cu G­ret­ta Garbo şi Lars Hansen. 14 acte. CINEMA VOLTA-BUZEŞTI: Căminul fetelor seduse revista „Să nu te superi că te’njur” CINEMA MARNA : Evreul Rătăcitor cu Garbiel Gabrio. CINEMA MODEL: Am fost la Hei­­delberg student cu cor şi orchestră, CINEMA.­ FILANTROPIA : „Dunărea Albastră’’ şi­­,Viena Dansează’,­ a­­companiate de corul comp. Leo­nard. TERASA CINEMA BAS­ARAB : Com­pania „Azais” va juca „Băiat de viaţă cu Vasile Brezeanu şi Filmul „Zorro” cu Douglas Fairbancs. CINEMA ROMA . O aventură între Nissa și Monte Carlo cu Harry Pisil și D­onnisdifc.

Next