Dreptatea, septembrie 1928 (Anul 2, nr. 265-290)
1928-09-01 / nr. 265
Mucenicii speculei întrunirile naţionale ţărănaţionale nişte din jud. Fălciu „Dreptatea“ în ţară La strigătul de jale din ultimul timp al muribunzilor Invalizi tuberculoşi asasinaţi de către Oficiul I. O. V. şi prin faptul că li se refuză de sanatoriile respective chiar sumara îngrijire, din cauză că acest oficiu nu le-a achitat datoriile anului trecut de 1300000 lei, se va ajungela exasperare dacă se continuă încă nepăsarea faţă de sistemele asasinatelor ce de 10 ani acest oficiu al jefuitorilor naţiunei permanent săvârşeşte asupra Invalizilor şi urmaşilor celor 800 mii erd morţi! , Care poate fi cinstita justificare a neachitării acestei datorii, când bugetul anual al oficiului este de 160 milioane lei, afară de veniturile extraordinare? Ce destinaţie are acest buget şi cum e întrebuinţat? Din miliardul şi un sfert buget consumat în 8 ani de acest oficiu nu se constată nici un fel de împlinire a nici unuia din chiar micile scopuri ce-i sunt impuse în așa zisa lege I. O. V. De 10 ani se strigă într’una vaetele acestor mucenici către forurile regale dela cari se mai poate nădăjdui Dreptate — dar zadarnic — deşi acest oficiu cu creatorii săi protectori merg cu îndrăsneala până la chiar nesocotirea cuvântului delegaţiei care în caz de tolerare va rezulta îngrijorare! Cerem deci înaltelor Foruri a liquids cu Asasinii gloriei nationale! Instrucţia In chestia fraudelor petrolifere Precum am anunţat încă de acum trei zile, d. consiler Enescu a plecat ori de dimineaţă în judeţul Dâmboviţa. D. jude instructor este însoţit ded. colonel Sebastian Georgescu şi ded. Enăceanu directorul cadastrului din ministerul de industrie, aceasta întrucât azi urma să se facă la faţa locului identificarea terenurilor „consolidate". In acest scop au fost citaţi, cu mandate de aducere, un mare număr de săteni concedenţi spre a da chiar pe teren amănunte edificatoare. HUŞI. — întrunirile Partidului Naţional Ţărănesc din judeţul nostru continuă în fiecare Duminică. Conducătorii partidului ţin întruniri în diferite părţi ale judeţului în vederea organizării comitetelor comunale. Pretutindeni fruntaşii partidului sunt primiţi cu mare entuziasm iar prin cătunele pe unde trec sunt opriţi de ţărani care se plâng de greutăţile insuportabile care îi apasă şi de starea de mizerie în care se găsesc. Duminică 26 curent au avut loc două mari întruniri, una în comuna Berezeni şi a doua în comuna Fălciu. La aceste întruniri a luat parte d-nii P. Bottez avocat preşedintele organizaţiei din jud. Fălciu, Ion Mitache avocat şi D. Gociu avocat şi profesor. • întrunirea de la Berezeni a avut loc în curtea gospodarului şi prietenului nostru Margarint unde se afla adunată o mare mulţime de locuitori din sat şi din comunele învecinate. Aci au vorbit d-nii Botez, Gociu şi Mitache, criticând aspru guvernarea neagtă a partidului liberal, arătând la ce jafuri şi fraude sunt învinuiţi acuma oamenii regimului care au fraudat statul de miliarde şi aceste fraude trebue să le acopere tot ţara adică contribuabilii. Mulţimea a ascultat cu viu interes toate cuvântările acoperindu-le cu aplauze şi cu strigăte de „scăpaţi ţara de jaf". In strigăte de ura fruntaşii partidului s’au îndreptat spre comuna Fălciu, unde a avut loc o frumoasă întrunire la d. Ionel Filipescu mare proprietar şi membru în partidul Naţional Ţărănesc, unde erau adunaţi o mulţime de gospodari din Tg. Fălciu. Cuvântările d-lor Botez, Gociu şi Mitache au fost primite cu mare entuziasm şi acoperite cu aplauze şi strigăte de ura. Initaţiuni La Academia de înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti, înscrierile pentru anul I, se primesc la secretariat, de la 4-6 p. m în orice zi de lucru, între 15 Septembrie şi 31 Octombrie inclusiv, afară de Sâmbătă. Teatru CARABOS Astă seară formidabilul succes de A. de Herz şi N. Vădoianu Mare montare Numere extraordinare în întreg ansamblul companiei Si GERTRUDE & STANLEY de la Casino din Paris FRANKLIN de la Coiissenm clin Londra MUT & JEFF excentrici acrobaţi Biltele la casa teatrului. înscrierile la examene pentru sesiunea Octombrie 1928, se primesc la Secretariatul Academiei de înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti, dela 15—25 Septembrie inclusiv. Orice cerere venită după această dată nu va mai fi primită Cererile se fac pe formulare speciale, cari se găsesc la Secretariat. Taxa de fiecare obiect este de 10 Vi. Odată cu cererea de înscriere la examene, se va prezintă chitanța de plata integrală a taxelor pe anul şcolar 1928—1929. Cererile de reînscriere se primesc la Casieria Academiei dela 15—31 Octombrie inclusiv Cererile trebue să fie semnate descifrabil și fiecare student își va sări adresa. Marele incendiu din Bârlad In noaptea de 28-29 crt- un violent incendiu s’a declarat la fabrica de teracotă a fraţilor Tăzleanu. Focul alimentat de vânt a mistuit un imobil nou. Pagubele sunt mari. Imobilul a fost asigurat. Parchetul de Tutova sesizat a întreprins cercetări pentru a stabili cauzele incendiului. Crima din comuna Floreşti (Tutova) Sătenii Gh. V. Turcu şi Toma Turcu din comuna Floreşti, întâlnind pe brigadierul silvic Ludovic Alistar împotriva căruia nutreau o veche ură, l-au luat la bătaie. Victima s-a ales cu grave leziuni. Internat în spitalul Bârlad Elena Beldiman, Ludovic Alistar a sucombat. Paşcani Manifestaţie de simpatie. — La reîntoarcerea în localitate a d-lui avocat Aurel Pomârleanu — directorul ziarului local „Dreptatea Noastră” şi şeful organizaţiei partidului naţional ţărănesc a sectorului Paşcani care a fost plecat într’o lungă călătorie în străinătate — întreaga organizaţie locală — împreună cu sătenii de prin satele de prin împrejurimi i-au făcut la gară la descinderea sa din vagon o caldă manifestaţie de simpatie. D-l Pomârleanu viu impresionat a mulţumit tuturor pentru primire făcută. Nemulţumiri. — întreaga populaţie e foarte revoltată de faptul — că în executarea instalaţiilor uzinei electrice comunale — s'au întrebuinţat stâlpi de brazi — care acum, căci după doi ani de funcţionare, au început a cădea pe capete, aşa pe str. Principele Ferdinand au căzut în urma unei furtuni cinci stâlpi la rând, în suburbia Vatra pe strada principală au căzut patru stâlpi, — pe o altă stradă din Vatra, stâlpii sunt consolidaţi — deşi de curând instalaţi — cu câte două şini de fier Căderea stâlpilor din cauza putrezirei lor premature ameninţă clădirile şi viaţa locuitorilor. Ziaristice. — In localitate apare de două ori pe lună ziarul „Dreptatea noastră”, sub direcţiunea d-lui avocat Antei Pomârleanu. Politice. — Comitetul organizaţiei partidului naţional ţărănesc din sectorul Paşcani este convocat pentru ziua de Duminică 1 Septembrie ora 9 dim., în casele d-lui Pomârleanu. La ordinea zilei fiind diferite chestiuni şi comunicări importante în legătură cu organzaţia partidului în judeţ. Diverse. — D-l Dumitru Crivăţ pretorul plăşei Paşcani fiind mutat in urma intervenţiilor d-lui senator Diaconescu la Medgidia — întreaga populaţie a oraşului regretă foarte mult plecarea sa, E. C. Piatra-Neamt O nouă victimă a soc. „Rapid*. — In ziua de 24 August la ora 11 maşina „Rapid‘‘ No. 28 P. N. condusă de şoferul Iosif Morovschi zis Buju mergea pe Broşteni prin comuna Pângăraţi şi la km. 74 a călcat fetiţa Maria Ion Gavril Ivan de 7 ani din corn. Pângăraţi rupându-i un picior şi o mână, şi provocându-i câteva grave leziuni la cap. In stare gravă copilul a fost internat la spitalul judeţean şi nu se ştie dacă va scăpa cu viaţă. Arestarea unui gazetar pentru şantaj. In localitate apare de câtva timp o gazetă intitulată „Volta" şi a cărui conducător şi director e un domn învăţător Petre Drăguşanu. In ziua de 25 August d. Drăguşanu a chemat la telefon pe d. Jean Cocias funcţ. la Soc. „Goetz“ din localitate unde au avut o sumă de tratative din care reeşea că dacă d. Francisc Polaccek ad-torul Soc. „Goetz‘‘ Tarcău va da 10.000 lei d-sa nu va mai fi obiectul atacurilor ziarului „Volta". Urma ca Luni la 9 jum. d. Drăguşanu să capete răspuns. D. Polacseck a anunţat imediat parchetul de această încercare de şantaj şi a trimis pe d. Cociaş cu 10.000 lei după ce mai întâiu a trecut numărul bancnotelor. Luni dimineaţa la bodega „Comisii" d. Drăguşanu primeşte lei 10.000 şi în schimb înmânează d-lui Cociaş articolele în chestie cu rezoluţia „anulat P. D.“ In momentul când părăseau bodega d. Teodorescu abilul director al poliţiei îl declară arestat. Astăzi d. jud. de Instrucţie a emis mandat de arestare trimiţând pe Drăguşanu la Arestul Preventiv. Mâine mandatul va veni spre confirmare. D. Drăguşanu susţine că a fost atras într’o cursă şi că aceşti 10.000 lei i-a primit contra chitanţă pentru 50 de abonamente. Vom comunica rezultatul în măsura ştirilor ce vom obţine. Furtul din str. Cuza Vodă. — In noaptea de 27-28 la ora 2 comerciantul Burăh I. Catz din str. Cuza Vodă 254 auzind un zgomot suspect prin curte şi bănuind că cineva încearcă să forţeze uşa beciului, unde avea depozitată o cantitate de marfă a eşit afară să vadă ce se petrece. In momentul când s’a apropiat de beciu a zărit un om înalt îmbrăcat în haine închise, fapt care l-a determinat să dea alarma. In acel moment hoţul a tăbărât asupra lui Catz şi cu un pumnal i-a sfâşiat mâna peste cot apoi i-a mai aplicat o puternică lovitură cu un corp contondent fracturându-i braţul stâng. Starea lui Catz este gravă. Hoţul a reuşit să dispară fără a putea fura ceva. Poliţia cercetează. CORESP. Huşi Agitaţia brutarilor. — In şedinţa de la 20 August 1928 d. primar al acestui oraş a fixat preţul pâinei şi al făinei de grâu produsul moarei Prutu din acest oraş fixând următoarele preţuri: Făina albă 13 lei kgr. în moară. Făina neagră 11 lei kgr. în moară. Iar pâinea albă 12 lei kgr. şi cea neagră 9 lei kgr. Ori faţă de aceste preţuri de primar caută să avantajeze morarii care se dedau la nişte preţuri de speculă, deşi preţul grâului este în scădere la noi. Brutarii au adresat un memoriu d-lui prefect al judeţului arătând că preţul făinei a fost fixat la un preţ prea mare faţă de preţul pâinei şi aceasta numai ca să avantajeze pe morarii lacomi care caută să se îmbogăţească prea mult pe spinarea nevoiaşilor şi a populaţiei. Faţă de această situaţiune creată de d. primar, brutarii ameninţă cu încetarea fabricărei pâinei cu începere de Duminică. In memoriul lor ei mai cer ca să se ia măsuri în interesul obştesc şi a apăra drepturile şi munca lor. CORESPONDENT NIXON Bolile. Hanii® Oricum numite vindecă radical cărţile, Sanatoriul Geniului Kühne, fără medicamente, fără operaţii, studii, experienţă, practică peste 40 ani. Consultaţii internarea bolnavilor 5—7 seara. Săracii plătesc onorariu după putere, ori gratis. Provincia, străinătatea, prospect informaţii gratis. Telefon 4148. Duminica viitoare informaţii strălucite, vindecări necrezute, încuieşti VI. strada 11 Iunie 7. __________ «•'•IA fl/Mssejrj AiA.FlERBAT0RdL'N0STRdo r V,' HiCIRSC PENTRU VOIAJ/Itntl0'l50ti220VOITI) il/U ire va face servicii neprețuit; sau dao&, , ampirați .fierbâtoruT simiiu care vă gt cou ordiesta zilnic 5.IQ kg demne ~icjjeltuiaîâ de cam. || ffWMfljgjj! Anemia şi consecinţele afestă în mod variat. Simptomele cele mai obişnuite sunt: o lipsă complectă de vitalitate mai cu osebire dimineaţa, o oboseală generalizată, slăbirea corpului, a memoriei şi a văzului ten glaben, ochi Încercuiţi, vâjiituri de urechi, dureri de cap, picioare şi rinichi, palpita- Jiuni, ameţeli, mersul nesigur, visuri brute, somn penibil, răceli şi gutu- Caiuri veşnice — o stare de moleşală igionanţată. f Pentru a putea ajuta natura şi a reda corpului vigoarea normală pe Itrngă o viaţă ordonată şi igienică, sunteţi obligaţi de a furniza organismului substanţele cari îi lipsesc şi anume: fosforul şi arsenicul organic in stare coloidală încorporat in sucul nucelar de Kolla şi a celor .8 .Chinchine. In arsenalul terapeutic printre multe tonice cuonscute amplouimitoare cu cunoscutul VIN TONIC preparat de farmacistul chimist Const. Chihăescu din Bucureşti. Cu drept cuvânt acest tonic supranumit Elixirul vieţei, luat în doză de câte un păhăruţ înaintea meselor timp de 10 zile se observă imediat o augmentaţiune sensibilă a globulelor roşii o creştere a fosforului organic, o eliminare complectă a toxinelor, o energie deosebită, o coloraţiune sănătoasă a tenului, un dor de viaţă şi de muncă. Sfătuesc absolut în mod desinteresat pe toţi , mic şi mare sănătoşi şi în special pe cei bolnavi să urmeze în locul aperitivelor otrăvitoare, acest aperitiv hyperideal care le va reda forţa, vigoarea şi sănătatea. Sfătuim pe păruiţi să deie copiilor slabi şi anemici, obosiţi de şcoală acest minunat reconstituant. Vinul tonic Chihăescu este apro-No. 41.909 din 24 Octombrie 1907. Dr. ICS. Se găseşte la farmacii şi drognerii. lată ce ni se scrie din Paris: Paris, 28/4 1928 Stimate d-le Chihăescu, Timp de un an de zile am urmat vinul tonic al D-voastră şi m’am simţit foarte bine. Astăzi sunt în Paris unde se găseşte la toate Farmaciile vinuri tonici, dar nici unul nu e de efect. Deci îmi permit să vă întreb dacă e posibil să-mi expediaţi 5 sticle mari contra ramburs. Iar dacă nu se pot rambursa, binevoiţi a-mi scrie în ce mod vă pot expedia banii şi îmi veţi adăuga cheltueli de corespondenţă. Cu toată stimă ! L. BERCOVICI X Ege lujjong .Varija 26 Baria UN MARE SUCCES ROMANESC 20.000 litrii vin tonic preparaţia farmacistului chimist Const. Chihăescu, vândute în decursul anului IS27. Roii de suferinzi disnerafi vindecaţi şi scăpăţi din GHEARELE ANEMIEI Consecinţele funeste ale Sângelui sărac. De la Anemie la neurastenie şi tuberculoză numai un pas. Ifolul fosforului şi al Arsentului Organic. Acţiunea tonică a sucului Holla şi a extractului de Quinquina. ei se mai ţinut în vechea mea practică succese dat de Consiliul sanitar superior unti*! fifEA" Storojineţ Cine dispune de averea judeţului?—. Drumurile şi podurile judeţului au ajuns într’un hal de nedescris din lipsă de fonduri. Pe de altă parte se plătesc bani grei pentru întreţinerea cailor domnilor pretori, cari însă pe lângă că nu prea vizitează comunele pentru a da îndrumările necesare aşa precum spune legea, îşi dau caii serviciului la persoane particulare, cari îi întrebuinţează pentru uzul propriu, îndrăznind chiar în mod obraznic de a-i pune la dispoziţia serviciului. Ne permitem a-l întreba pe d. preect Bocancea cu ce drept întrebuinţează d. Prelici caii preturii Sireţelul pentru serviciile lui particulare? Spargere. — In ziua de 26 August a. c. răufăcători, până în prezent nedescoperiţi, spărgând zidul la prăvălia de manufactură a comerciantului Leon Iaveţ din Adăncata au intrat în prăvălie, furând mari cantităţi de stofe mai ales de mătase, în valoare de mai multe sute de mii lei. Jandarmeria cercetează, însă cercetările par anevoioase cu atât mai anevoioase cu cât se presupune să fie amestecate în mod indirect şi unele notabilități din localitate. Foc. — Noaptea spre 29 August a izbucnit în oraşul Storojineţ în atelierul de tâmplărie a lui Elenbogen şi Loebl un foc arzând casa şi tâmplăria. Numai cu anevoie a putut fi localizat focul, care din cauza unui vânticel cam tare, ameninţa aproape întregul cartier. In aceiaş noapte un alt foc a distrus stodoala d-nei Coval din Storojineț. Fraude de 14 mânioane la o cooperativă In ultimul timp parchetul primise numeroase reclamaţiuni contra societăţii cooperative de credit „România" din cal. Plevnei. Afacerea fiind repartizată d-lui jude instructor Bolintin, d-sa în urma investigaţiunilor făcute a putut descoperi ca autor al fraudelor pe d. Zoltán Zöldi, care de fapt era aproape unicul membru al cooperativei al cărui președinte și director era tot el. Dela primele cercetări s’a putut constata că Zöldi a mâncat toate sumele depuse spre___fructificare în valoare totală de 14 milioane lei. Iar în casa de fier nu s’a mai găsit nici un ban. Zoltán Zöldi a fost arestat ori. Cercetările continuă. Tribunalul de comerţ a fost sesizat pentru facerea formalităţilor de declarare în stare de faliment Amarantina apare in malague Intro epocă caracterizată prin laşitate şi nepăsare, — revista „Vlăsia" a fost nota discordantă. Ea a trezit, orice s’ar spune, conştiinţele comod anchilozate şi a determinat energiile torpide şi blazate, la acţiune. De la primul număr, directorul ei a ştiut să-i imprime aspectul şi distincţia unei tribune de superioară intelectualitate, de la înălţimea căreia scriitori de talent şi intelectuali de vază intre care se cuvine să cităm numele d-lor dr. Vaida-Voevod, dr. Lupu, Gala Galaction, Cezar Petrescu, Ion Vinea, T. Teodorescu-Branişte, Cărin Petrescu, Peltz, N. Mateescu, Romulus Dianu, Mircea Eliade, Eugen Todie şi alţii, şi-au rostit cuvântul în toate marile probleme curente. Intrând în al treilea an de apariţie, „Vlăsia“ are satisfacţia — care nu poate fi preţuită cu valuta morală scăzută a timpului — că a ştiut să reziste, mai întâi, indiferenţei clasei suprapuse, sigură de ea şi de massele amorfe; apoi, opiniei publice tembeli- zate de împrejurări şi de nevoi; şi, mai ales, odioaselor sisteme guvernamentale ce au ilustrat pentru deapururi scurta şi macabra trecere a „castelanuluii“ pe la departamentul Internelor. Cenzurată şi confiscată ca nici o altă foaie, „Vlăsia" trăia mereu cu suletul la gură, dar dârză, mobilată permanent de intransigenţa eroică a directorului ei, scriitorul de talent, pamfletarul cu viziune personală şi frază-scalpel, care este de un intens suflu epic, construit cu arta rafinată şi subtilă a omului de litere, vor rămânea. Luaţi, la întâmplare, pe oricare dintre ele: fie vibranta şi savuroasa „Scrisoare către Caraiman“; fie aceia scânteetoare de spirit şi încărcată de erudiţiune ca un ciorchine greu — către „Regele Ferdinand cel Trist*"; fie pamfletul coroziv consacrat „Măriei Sale Sperţul", ori acela cu vibraţii metalice cari se prăvălesc în suflet ca o furnitură de lanţuri pentru „Profitorii epopeei".... Luaţi oricare dintre portretele incisive in care d. Baboeanu permanent preocupat să prindă imaginea morală a contemporanităţei — îşi înapoia moralmente victimele, transmiţându-le posterităţii desbrăcate de fastul colorat al actualităţii trişate, ori polemicele sale scurte, de o vervă fulgurantă satanică. Toate sunt bucăţi literare, străbătute de un sufle superoir de artă, muiate in imagini şi metafore originale, deci risipă uluitoare, îmbrăcată in haina eternă a frumosului artistic. Iată de ce pamfletele d-lui Baboeanu, deşi circumstanţial situate în actualitate, au caracterul etern şi imuabil al oricărei opere literare şi de aceia vor rămânea ca mici cape de opere ale geniului. Al treilea an al „Vlăsiei", însemnează, deabia, preludiul anilor mulţi şi , rodnici pe care această tribună inoitoare de energii şi trezitoare de conştiinţe e menită să cunoască şi să biruie. Căci nu se cade să ne facem nici un fel de iluzie: mediul nostru social este destul de scăzut şi orice tentativă de ridicare a nivelului comun se izbeşte de teama coalizată a interesaţilor profitori, ca şi de incapacitatea de reacţiune a celor mulţi. Pamfletarul autentic — în al cărui scris viforos nu mişună tendinţe suspecte cu privire la folosinţa personală a „efectelor" de stil şi care nu-şi schimbă atitudinile pe moneta sunătoare sau foşnitoare. Înare o soartă tocmai devină de invidiat. D. N. Baboeanu şi „Vlăsia” o ştiu din experienţă. A te ridica, dori împotriva stărilor vechi şi a smulge de pe obraji solemni masca — iată o operaţie de chirurgie socială şi morală dificilă, care pretinde, in deosebi, riscuri. „Vlăsia" şi directorul ei — un poet al invectivei care a declaşat, cu scrisu i năpraznic, o grindină de inimicţii, — na economisit nici invectivele şi na trişat nici cu principiile cari i-au stat la bază, a riscat, şi într’o bună măsură, a reuşit, începutul e făcut. Zării sunt aruncaţi. După câţi ani însă va putea sărbători „Vlăsia"* izbânda completă, strălucită, radicala, definitivă a postulatului ei, care e postulatul întregii democraţii: creiarea unei conştiinţe obşteşti, întronarea legii şi a libertăţilor publice in această tristă ţară a Vlăsiei. __ î. P. MIRON GRINDEA In al treilea an al Vlăsiei“ D. N. BABOIANU „Sulamila Sevilei Amatori de poziţiuni comode şi sclavi ai literaturii, oamenii reminţâ de obiceiu la senzaţia şi imaginea originală Şi se tem■ ca de un tabu funest, de spectacolul veritabil. E o lege generală, de la care se abat prea puţini, aceea că se preferă totdeauna peisagiului original, pur şi gol de orice balast interpretativ, sensibilizările literaturizante impresioniste, atât de străine de sentimentul fiecăruia dintre noi— care preferă totuşi să fie pervertit şi fals exprimat, de dragul economiei de efort propriu şi sincer. Neînchipuit de dureros am revizuit constatarea aceasta la un spectacol de artă pe care doriam să-l privesc animalic, primitiv, fără nici-un comentariu technic, fără nici-o asemuire, fără concursul poznaş al vreimei reminiscenţe. literare. Sforţarea mi-a fost însă tragic de imposibilă. Fiecare aspect nou al spectacolului rememora, ritmic, comparaţii, versuri, figuri biblice, tablouri de demult văzute, imagini muzicale- „Cultura" şi „civilizaţia" se răzbunau, bătăndu-şi joc de slăbiciunea mea de impostor şi intrus- Experienţa, eroic propusă şi susţinută un singur moment, ratase vertiginos.* Prosper Merimie a literaturizat, melodramatic tipul femeii spaniole iar Bizet a dat unei pasionante nuvele un compliment muzical frenetic și plin de culoare, prin opera sa „Carmen". Spectacolul veritabil al Spaniei, ni s’a relevat însă, pentru prima oară, de curând,în dansurile Amarantinei. Numele reprezintă ţara, cu toată vraja ei de basm şi cu toată beţia ei de viaţă. Amarantina e Spania întreagă- Nu există carte de literatură operă muzicală Şi lucrare picturală care să întrunească atâta armonie, atăta integritate, atâta mobilitate şi viaţă colcăindă. E mai întâi portul de o policromie ce orbeşte- o simfonie de culori şi de tonuri, care, le fiecare mlădiere a trupului, capătă reflexe noi, na. Expresia feţii este aceia din tabloul ,,Sulamita sevillaija" a lui Romero de Torres, languroasă. Şi pătimaşă ca o seară de Orient. Muzică păleşte în faţa noului cântec ce s’aude. E într’adevăr ceva de neînchipuit- Amarantina îşi acompaniază dansul cu timbrul castanie teior şi imprimă acestui joc, de obiceiu cunoscut ca monoton, o virtuozitate prodigioasă- Intensităţi de cea mai fină calitate Şi o varietate de ritmuri uluitoare care dau sunetelor contur melodic şi frazare- Cred că n’aţi auzit până acum despre pedalizarea castanietelor. Aliaţi că e posibilă. Dar adjectivările devin supărătoare. „Amarantina creiază în fiecare dans un poem. In „farruca", în „paso-doble", în „seguidilla" şi „bolero", ea întruchipează când o bacantă, exaltată de frenezia orgiei când o vestală, transfigurată de pasiunea adorării-Ce să admirăm mai întâi ? Chipul de antică frumuseţă, amestec de abanos, fildeş şi purpură — impetuozitatea gestului şi măreţia atitudinilor — revărsare de graţie, burlesc şi dramatism — expresia figurii şi a trupului — îngemănare de real şi fantasmagoric? Fiecare moment aduce un aspect divers de armonie şi de farmec. Amarantina, văzută în „Gloria sevillarca" (muzica de Goturello) in „Al cincilea dans spaniol" de Granador în „Grenada" de Albeniz, epuizează toată magia ţării pe care o reprezintă. E un record pe care îl realizează, inconştient, pentru că in privirea ei, în bustul ei, în dansul şi în jocul castanietelor se află întrunite toate virtuţile Spaniei. Omagiile şi elogiile care i se închină o lasă indiferentă. Pare a trăi în afară de contingentele acestea, minore- De aceia şi omagiul nostru îl adresăm numai artistei care se realizează necontenit, într’un spăimântător mimetism de senzaţii, de transfigurări şi de frumuseţi- 6* Ştiri artistice Numai azi şi mâine, două reprezentaţii extraordinare la grădina „Teatrului mic de Vară’’ calea Griviţei 94 se va juca „Coniţa are doi conaşi”, comedie în trei acte de Felix Gandera Sâmbătă 1 Septembrie, premiera cu piesa „Iotel Ghidale”, comedie în trei acte de G. Ranetti Cu d-nele : Annie Capustin, Renee Annie, Liana Constantinescu, Tina Radu și dnii : Mișu Fotino, G- Channel, Niculescu- Buzău, Jenică Constantinescu. însemnări 0 DIRECTIVA NOUA LA MANASTIREA NEAMŢULUI Am vizitat zilele trecute vechea Mănăstirea Neamţului, floare albă între codrii munţilor moldoveneşti, şi am găsit preocupări noi de cultură şi de artă, care pot să însemneze zori noi pentru viaţa călugărească. Vâltoarea vieţii intelectuale din oraşele noastre uită şi nu cuunoaşte numca ce ici şi colo începe să strălucească prin chiliile îndepărtate Acolo, între zidurile de altă dată, acoperite de şindrilă , între veghile însemnate de clopot şi de toacă, Episcopul Nicodim a tradus cu o măestrie de limbă românească puţin obişnuită „Noul Testament" şi continuă să scrie şi să tălmăcească o bogată literatură religioasă. Societatea Scriitorilor Români ar trebui să cinstească şi ea, la rândul ei, pe scriitorii ecleziastici, proclamându-i membri, amântindu-şi că primele versuri româneşti au fost bisericeşti-O apropiere între literatură şi biserică lipseşte, însă, cum lipseşte şi legătura dintre arta modernă şi tradiţie. Ca Pildă, amintesc pe doi monahi, fraţi de sânge, părinţii Silivestru şi Eufrosin Urmă , amândoi au învăţat singuri să sculpteze în lemn, şi, subt porţile mănăstirii, in ceasurile libere, făuresc în lemn de chiparos iconiţe de cea mai fermecătoare artă izvorâtă din credinţă. Mai mult decât toate cursurile Universităţii libere de la Mănăstirea Neamţ, trebue arătată însemnătatea pildei episcopului scriitor şi a monahilor artişti, ca semn al unei vieţi nouă- A. M Teatrul Naţional din Bucureşti ORDINEA SPECTACOLELOR Sâmbătă 1 Septembrie, deschiderea stagiunea. Viforul. ..Duminică 2 Sept. Viforul. Luni 3 Septembrie, premieră. Principesa Turandot Marţi 4 Sept. Viforul. Miercuri 5 Sept. Ancipesa Turan* dot. Miercuri 5 Sept. Principesa Turan* dot. Joi 6 Sept. Principesa Turandot. Vineri 7 Sept. Viforul. Sâmbătă 8 Sept. Principesa Turandot. Duminică 9 Sept. Matineu, Viforu* Duminică 9 Sept. seara, Principesa Turandot. Luni 10 Sept. Principesa Turandot Măreţi 11 Sept. Viforul. Miercuri 12 Sept. Premieră. Mult sgomot pentru nimic. Spectacolele zilei TEATRUL NAŢIONAL. Sâmbătă, deschiderea stagiunii : ,,Viforul”GRADINA CĂRĂBUŞ. — Intre ciocan şi nicovală. TEATRUL OTFTELEŞANU. — Divorţul d-lui Duvai. TEATRUL MIC DE VARA, ,Coniţa cu doi conaşi”, comedie în 3 acte. TEATRUL NOU . Inimă de mireasă, cu Tiszon şi Zaslankaea. GRADINA LIEBLICH (JIGNITZAU Americaner Babilin cu Nelly Casman în rolul titular. CINEMA CAPITOL (Sala şi grădină): Obrăznicii ta cu Harry Liedtke şi Maria Pandler. CINEMA SCALA : Revista să nu te superi că te 'njur şi timul Puntea Pisicii’’. CINEMA LIPSCANI • Les Monneaux (Vrăbiile) cu Mary Pikford. La orele 7.10 corul cazacilor de la Don ,,Platou”’. TEATRU TRIANON CINEMA: Căsnicia zdrobită cu Elga Brink, Henry Edwards şi Trianon Jurnal. CINEMA SELECT • Păpuşa Barcelonei” cu Lily Damita şi o comedie în 2 acte. CINEMA EFORIA- O mie şi una de nopţi, cu Nicolas Rimsky şi Natalia Kovanka. CINEMA. LUX : Dansatoarea Ţarului cu marele balet de la Opera din Petrograd în scene colorate CINEMA VICTORIA: Heidelberg, viaţa mea CINEMA TERRA : Harold Lloyd în Omule nu se supăra şi Tainele Oceanului; în fiecare seară compania de reviste Juvenal CINEMA BULEVARD PALACE : Copii prigoniţi cu Sandra Milovanof şi Blanche Montei. CINEMA MARCONI : Goesta Herling cu Gretta Garbo şi Lars Hansen. 14 acte. CINEMA VOLTA-BUZEŞTI: Căminul fetelor seduse revista „Să nu te superi că te’njur” CINEMA MARNA : Evreul Rătăcitor cu Garbiel Gabrio. CINEMA MODEL: Am fost la Heidelberg student cu cor şi orchestră, CINEMA. FILANTROPIA : „Dunărea Albastră’’ şi,Viena Dansează’, acompaniate de corul comp. Leonard. TERASA CINEMA BASARAB : Compania „Azais” va juca „Băiat de viaţă cu Vasile Brezeanu şi Filmul „Zorro” cu Douglas Fairbancs. CINEMA ROMA . O aventură între Nissa și Monte Carlo cu Harry Pisil și Donnisdifc.