Dreptatea, septembrie 1928 (Anul 2, nr. 265-290)

1928-09-15 / nr. 277

Teatru! ODEON Tinema pregătește pentru deschiderea stagiunei MOULIN - ROUGE ESTE FILMUL CARE ARE CEL MAI MARE RĂSUNET ARE CEL MAI BUN REGISOR . E. A. D U P O N T ARE^ CEA MAI BUNA INTERPRETA OLGA TECHECHOVA Arată întreaga revistă de la Moulin-Rouge cu DOLLY SISTERS ESTE TOTUSI O DRAMA PUTERNICA. Este filmul cu care Eleganta sală CINEMA ODEON ’şi deschide stagiunea In programul actual: AMANŢII DORINEI Orhestra şi Jászul sub direcţiunea muzicală: Prof. HUGO SCHWARTZ Bolile, Ranile Oricum numite vindecă radical căr­ţile, Sanatoriul Geniului Kahne, fără medicamente, fără operaţii, studii, ex­perienţă, practică peste 40 ani. Con­­aviraţii internarea bolnavilor 5—7 ceara. Săracii plătesc onorariu după putere, ori­­gratii. Provincia, străină­tatea, prospect informaţii gratis. Te­lefon 41 /48. Duminica viitoare infor­maţii strălucite, vindecări necrezute. Bucureşti VL strada 11 Iunie 7. Vă costă fiertul unui litru de apă, vin, ceai, sau cu FIERBĂTORUL NOSTRU ELECTRIC NUMAI POSESORII DE INSTALAŢIUNE­­ ELECTRICĂ SE POT FOLOSI DE EL. Prospecte la cerere. FERROWATTSE CASELE DIN STRADA SEBASTIAN No. 116 (PE FUNDĂTURĂ LA No. 7) COMPUSE DIN 6 CAMERE, APA SI 260 m. p- DOUA LINII DE AUTO­BUZE : No. 5 (Vama Poştei) si No. 25 (Tribunal) 2 minute distantă. FAC SI AVANTAJE DE PLATA Doritorii se vor adresa d-lui Dinu Nicolae, tipograf * I. Comedie sentimental in 8 acte cu ERNEST VEREBES, MAY JARTE SI IGO SYM LOCALUL COMPLECT RENOVAT - PREŢURI OBIŞNUITE „Vinovăţia guvernului“ (Continuare din pagina 1-a­­­turor autorilor fraudelor şi spre a se asigura libertatea desăvâr­şită a justiţiei de a-i pedepsi, dând aspră pildă de moralizare „Toţi hoţii la puşcărie!“ nu se­­va­­realiza, căci vor fi bă­gaţi la puşcărie, ci scăpaţi sub acest guvern. Toţi, ab­solut toţi, fără nici un fel de me­najare, ori­cine ar fi, ori­cât de sus ar fi puşi, nu pot fi pedepsiţi de­cât numai sub un guvern al partidului naţional-ţărănesc­ . Numai unui astfel de guvern şi numai lui, voinţa unanimă a ţarei cinstite, îi acordă tot credi­tul, pentru că are întreaga au­toritate morală, pe care el nu o va ştirbi, ci o va înălţa şi mai mult. Congresul „Fidac* La Fundaţia Universitară Carol I funcţionează biroul pentru Organiza­rea Congresului ,,FIDAC’, sub con­ducerea d-lui Profesor Universitar VICTOR CĂDERE, de asemeni şi un Oficiu de Telegraf şi Telefon spe­cial, pentru Congres­ Gata şi de Comandă GăsîM Uniforme şcolare, Costume, Pardesian, Tren­­cheaf, Mantale, impermia­­bile Sa „TEXTILA" CENTRALA DE COMENZI Calea Morei 80, Tramvai 3,13, 18, 15 şi 20 Staţiile l1 Iunie Suter UN MARE SUCCES ROMANESC 20.000 litrii vin tonic preparaţia farmacistului chimist Const. Chihăescu, vândute în decursul anului 1927. Mii de suferinzi disperaţi vindecaţi şi scă­păţi din GHIARELE ANEMIEI Timp de un an de zile am urmat vinul tonic al D-voastră şi m’am şiro­ţit foarte bine. Astăzi sunt în Paria unde se găseşte la toate Farmaciile vinuri tonica, dar nici unul nu e de efect Deci îmi permit să vă întreb dacă e posibil să-mi expediaţi 5 sticle mari contra ramburs. Iar dacă nu se pot rambursa, binevoiţi a-mi scrie în ce mod vă pot expedia banii şi îmi veţi adăuga cheltueli de corespon­­­denţă. Consecinţele funeste ale Sângelui sărac. De la Anemie la neurastenie şi tu­berculoză numai un pas, b­olul fosforului şi al Arsintului Organic. Acţiunea tonică a sucului Kolla şi a extractului de Quinquina. Anemia şi consecinţele ei se ma­ ţinut in vechea mea practică succese bat de Consiliul sanitar superior ca­nifestă in mod variat. Simptomele cele mai obişnuite sunt: o lipsă complectă de vitalitate mai cu osebire dimineaţa, o oboseală generalizată, slăbirea corpului, a me­moriei şi a văzului ten glaben, ochi încercuiţi, vâjiituri de urechi, dureri de cap, picioare şi rinichi, palpita­­ţiuni, ameţeli, mersul nesigur, visuri axate, somn penibil, răceli şi gutu­­raiuri veşnice — o stare de moleşală pronunţată. Pentru a putea ajuta natura şi a reda corpului vigoarea normală pe lângă o viaţă ordonată şi igienică, sunteţi obligaţi de a furniza organis­mului substanţele care îi lipsesc și anume: fosforul si arsenicul organic in stare coloidală încorporat in sucul nucelar de Kolla si a celor ,.8 .Chin­­chine. In arsenalul terapeutic prin­tre multe tonice cuonscute am ob­uimitoare cu cunoscutul VIN TONIC preparat de farmacistul chimist Const. Chihăescu din Bucureşti. Cu drept cuvânt acest tonic supra­numit Elixirul vieţei, luat în doză de câte un păhăruţ înaintea meselor timp de 10 zile se observă imediat o aug­­mentaţiune sensibilă a globulelor roşii o creştere a fosforului organic, o eli­minare complectă a toxinelor, o ener­gie deosebită, o coloraţiune sănătoasă a tenului, un dor de viaţă şi de muncă. Sfătuesc absolut in mod desintere­­sat pe toţi,­ mic şi meine sănătoşi şi în special pe cei bolnavi să urmeze în locul aperitivelor otrăvitoare, a­­cest aperitiv hyperideal care le va reda forţa, vigoarea şi sănătatea. Sfătuim pe părinţi să dele copiilor slabi şi anemici, obosiţi de şcoală a­­cest minunat reconstituant. Vinul tonic Chihăescu este apro-Cu toată stimă L. BERCOVICI rue Eugene Variin, 25 Paria No. 41.909 din 24 Octombrie 1907. Dr. ICS. Se găseşte la farmacii şi droguerii. lată ce ni se scrie din Paris, Paris, 28/4 1928 Stimate d-le Chirăescu. F. I. O. A. C-ul şi victimele războiului (Continuare din pagina La) Pentru realizarea acestui scop, „Fi­­dac“-ul a căutat să cunoască situaţia victimelor în diversele ţări, modul cum sunt asistaţi invalizii, orfanii şi gală asistenţă martirilor răsboiului. Văduvele şi cunoscând adevărata si­tuaţie să recomande exemplele de ur­mat şi modalităţile, mai uşoare, de­ a se realiza asistenţa. Ultimele impor­tante rezoluţiuni în această materie sunt următoarele: I. „Considerând că Belgia posedă la Montana-sur-Sierre in Elveţia două stabilimente destinate invalizilor tuberculoşi. „Considerând că Belgia nu poate suporta singură cheltuelile acestor Stabilimente, „Fidac“-ul decide să semnaleze di­feritelor guverne aliate existenţa sa­natoriului de Montana, unde pot fi rezervate paturi pentru invalizii a­­liati. II. „Având in vedere nenorocita si­tuaţie a familiilor invalizilor, alienaţi din răsboiu, cari obţin, cu multe difi­cultăţi recunoaşterea daunelor care, din punct de vedere moral şi legal, li se datoresc . „Fidac“-ul cere: „Ca Statele aliate să se străduească să respecte dreptul şi spiritul de uma­nitate, de­ a recunoaşte în cel mai scurt termen cererii­ de pensionare a femeilor, copiilor şi părinţilor aliena­ţilor din răsboiu, asigurând acestor nenorocite victime situaţia favorabilă prevăzută în legi“. PRIZONIERII DE RĂZBOI Dureros loviţi de soartă sunt şi pri­zonierii de răsboiu, cari sufăr încă în ţări străine şi mor departe de cămi­­nurile dragi, fără să aibă posibilitatea de­ a le revedea. „Fidac“-ul sesizat de moţiunile câtorva asociaţiuni na­ţionale, a adus la Congresul din Var­şovia, următoarea rezoluţiune : „Fidac"-ul va interveni pe lângă Societatea Naţiunilor pentru ca Ea să stârnească pe lângă toate guver­nele ţărilor foste inamice, ca toţi foştii combatanţi ai ţărilor aliate, cari se mai găsesc in prinsoare, să fie re­patriaţi cât mai curând posibil. .Măsurile ce se vor lua să fie date publicităţii, pentru ca foştii comba­tanţi cari s’ar mai găsi încă in această nenorocită situaţie, să poată trimite plângerile lor direct Secretariatului General al Ligii Naţiunilor sau „Fi­­dac“-ului. Interesul „Fidac“-ului pentru pri­zonierii de răsboiu nu s’a terminat cu această rezoluţie. După ce tot în Con­gresul din Varşovia s’a adoptat tex­tul „Statutului Internaţional al Prizo­nierilor" — în 1927, la Londra, „Fi­­dac“-ul ţinând seamă de rezoluţiunile Asociaţiunii Prizonierilor" aduse în Congresul de la Luxembourg din 1927 şi ratificate de prima conferinţă inter­naţională a foştilor combatanţi, reu­nită tot la Luxembourg în 1927, a ho­tărât să seară şi a cerut, tuturor gu­vernelor interesate în chestiunea re­patrierii prizonierilor, o intervenţie comună pe lângă „Liga Naţiunilor" şi „Crucea Roşie de la Geneva", să determine guvernele ţărilor foste ina­mice, să repatrieze prizonierii. „Fidac“-ul lucrează stăruitor pen­tru prizonieri, şi se pare, că munca ce se depune va avea în scurt timp re­zultate desăvârşite. * Congresele „Fidac“-ului şi Biuroul, sesizate de situaţia precară a multor refugiaţi ruşi, a luat măsuri cari să ducă şi la ameliorarea soartei acestor nenorociţi. ‘ • Din rezoluţiunile de mai sus se poate vedea stăruinţa cu care „Fi­dac"-ul caută să-şi îndeplinească fră­ţeasca datorie faţă de foştii comba­tanţi, victime ale marelui răsboiu, a căror suferinţe şi dureri singur El este în măsură să le cunoască mai bine şi să le aprecieze, lucrând cât omeneşte este posibil pentru alinarea lor, prin măsuri legislative şi umani­tare. ELIE BUFNEA Advocat comerţul cu ouă în jud. Durostor Este ştiut că în acest judeţ co­merţul cu ouă este foarte întins şi administraţia liberală de ani de zile a introdus sistemul autorizaţiunilor speciale, ca în vreme de războiu, cu văditul scop să participe la be­neficii, oprind orice concurenţă. Anul acesta reîncepe iarăşi sis­temul însă spre deosebire de anii trecuţi, folosul trece în rândurile parlamentarilor. Ultimile măsuri ale administraţiei liberale prin care se opreşte orice comerţ de ouă, în­­dreptează interesaţii să ia înţelege­re cu monopolizatorul acestui co­merţ, d-l Niculescu Duţu senator şi preşedintele Camerii agricole. Afară de aceasta, tot acelaşi domn senator, în calitate de preşe­dinte al Camerii de agricultură eli­berează autorizaţiuni speciale pen­tru comerţul ambulant punând la taxe ilegale şi exagerate, după care prefectul judeţului prin ord. le sus­pendă. Lumea rămâne jefuită de taxe mari şi ilegale iar comerţul ambulant oprit. Credem că d-l ministru de inter­ne dacă nu consideră şi această chestiune ca o operă naţională să ia măsurile pentru control şi intrare în ordine, dând în judecată pe vi­novaţi. . Mulţi întristaţii: Iosefina Poloni nu­mă, Valentina Bacoji cu copii, Enul Poloni cu familia, Alexandru frate, Cornelia şi dr. Nicolae Gar­cia cu co­piii şi celealte rude, mamă, fraţi, su­rori, unchi, veri au nemărginita durere a face cunoscut rudelor, prietenilor şi cunoştinţelor pierderea pitea­lultuilui lor Doctorul Victor I. Po ani în Vârstă de 40 ani fost medic la Serviciul Sanitar al Ca­pitalei şi la „Leagănul Sfta Ecateri­­na”, decedat la Paris în urma unei scurte şi grele suferinţe în ziua de Du­minică 2­0■­eptembrie ora 8 seara. Ră­măşiţele pământeşti au fost incinerate la Paris în cimitirul Piere l­achaise. «.DREPTATEA* „Competenţele“ liberale Deşi s’a terminat cu legenda „competenţii“ liberale în chestiile economice şi financiare — căci cei aproape 10 ani de guvernare au ruinat agricultura, industria, co­merţul, căile ferate, porturile, şo­selele, etc. etc. — totuşi credem interesant să caracterizăm câteva din „competenţele” de prima mână ale partidului liberal. * Iată-l pe d-l Oromolu,, preşedin­tele comisii ce tratează litigiile cu Germania. El susţinea în 1925, în interviewul dat jurnalului Reich­­post: „Cât priveşte REVALORIZAREA Ministerul de finanţe, a încheiat cu Banca Naţională o convenţie, care punând problema pe baze le­gale,... ceea ce va contribui la ridi­carea valorii leului în raport cu a­­coperirea sa în creştere“. Iar mai departe precizează că leul se va revaloriza prin o „creştere lentă şi progresivă“. Şi nu trebue uitat că in 1925, ori­cine studiase puţin problema mone­tară, işi dăduse seamă că leul nu va putea fi niciodată şi cu nici un preţ revalorizat. Fiindcă citarăm din Interviewul din „Reichpost“, să mai cităm, pen­tru a reaminti d-lui Oromolu şi stă­pânului său, că nici nu se gândeau să renunţe la creanţa us. faţă de Germania, provenită din emiterea biletelor Băncii Generale: „Afară de aceasta convenţiunea mai prevede dotarea fondului cu sumele din despăgubirile Germaniei pentru notele Băncii Generale“. Cum justifică d-l Oromolu că a­­cum se mulţumeşte cu batjocura O altă competenţă era d-1­­. N. Angelescu, rector­ul Academiei Co­merciale şi Preşedintele Secţiei E­­conomice a Consiliului Legislativ. In studiul său, „Politica econo­mică a României“ scris pentru a susţine revalorizarea, dânsul scrie la pag. 81: „In primul caz­­al scăderii leului la 1/11,4 din leul aur), România ar micşora avuţia sa­­naţională cu 1/1 leu hârtie la fiecare leu aur, adică la 55 miliarde lei aur cu 61,6 mi­liarde lei hârtie. Pierderea ar fi enormă, dacă standardul ar fi do­larul“. Iar la pag. 88 scrie: „Din cele arătate se poate vedea uşor de oricine înţelege funcţiona­rea sistemului monetelor şi tehnica financiară a lumii de azi, că deva­lorizarea monezii nu e posibilă de­cât dacă toate ţările în mod oficial, ar consacra valorile reduse ale mo­nezilor naţionale suportând toate pierderile din avuţiile lor naţionale în cursul câtorva ani anormali“. Lasă că toate susţinerile sunt absurdităţi sau erori grosolane, dar admiraţi incâlceala stilului, rezul­tat al nepriceperii chestiunii... Şi de aceşti oameni s-a înconju­rat d-l V. Brătianu, unul fiindu-i guvernator şi aspirând a-l cocoţa ministru de finanţe, iar celalt fiind colaborator la studiul legilor de stabilizare, pe care a combătut-o, dar pe care n’a înţeles-o, nici când o combatea, nici când se face a o susţine... „Inginer“ unui sold mărci?! creditor de 1 milion Curse e de galop Debutarea nouilor importaţiuni, Palóc şi Boris, a fost o nouă amă­gire, ambii comportându-se slab a­­lături de elementele noastre. Sa­crificiile proprietarilor devin inu­tile. Să tragem cel puţin învăţă­minte pentru viitor şi să ne ferim a trece graniţa pentru achiziţii cu renume glorioase, dar târâţi şi în­ţepeniţi. Cu sute de mii de lei se pot cumpăra elemente tinere din Franţa sau Germania, superioare clasei ungare şi unde putem fi mai la adăpost de giambaşi interesaţi. Până la emanciparea hergheliilor din ţară, vom mai aplauda nume ca Szerencze, Ponderevo, Fleder­maus, etc. Cum să nu dea o cotă de 40,1 un cal, care poartă un a­­semenea nume, predestinat de la botez să fie în josul handicapului. Iată rezultatul technic: Pr. Cerna: Szerencze, Bidou, Ririca. 13 cai — Cota 10 : 113, 24, 83, 25. Pr. Zăbrăuțu: Ponderevo, Ma­roc, Express. 9 cai — Cota 10:28, 13, 16, 15. Pr. Isvorul Negru: Muşat, Brân­duşa, Vadita. 5 cai — Cota 10 : 35, 1­7, 24. Pr. Al. Plagino: John Bull, Bete­lie, Sylvana. 5 cai — Cota 10:34, 12, 12. Pr. Someşul: Fledermaus, Vul­poi, Şoim. 12 cai — Cota 10 : 428, 45, 16, 52. Pr. Cotmeana: Cocuţa, Aluniş, Ţăndărică. 5 cai — Cota 10:18, 12, 13. Pr. Mureşul, Andronic, Charme, Noni me tangere. 8 cai — Cota 10:53, 14, 21, 12. Un fapt divers O dramă din amor s’a petrecut deunăzi în Capitală: un căpitan şi-a împuşcat iubita şi rivalul în hall-ul hotelului Princiar. Căpitanul a murit. Ceilalţi sunt în afară de orice pericol. Eroinei i-a trecut un glonte prin pălărie şi altul prin palmă. Ea cu mâna sân­gerândă şi-a luat în grabă poşeta, — cum povesteşte reportagiul „U­­niversului“, — şi s-a dus pentru pansament la spital. El a fost îm­puşcat sub limbă. Cum el şi eu sunt în viaţă, pu­tem să analizăm în voe cazul. Parchetul, — după cum spune ziarul ministrului de justiţie, — este în mare încurcătură. Deşi sunt patru răni: una căpitanul, una kn­­co­e­lentul şî două eroina,­­ din revolverul cu pricina nu lipsesc decât două gloanţe. Această enig­mă agită poliţia, siguranţa şi par­chetul. Pentru lămurirea „Universului“ supunem următoarea explicaţie: victimele, fiind vorba de militari, s’au aranjat în front şi gloanţele au mers prin toţi. Deaceia ne mirăm chiar că s’au tras două focuri: unul era suficient... Sau, poate, glontele prin b­cochet a produs nenorocirea. In căzul a­­cesta, — trebue să convenim, — ghinionul participanţilor a fost co­losal. Ori căpitanul a tras numai două gloanţe, făcând două răni — restul de două gloanţe fiind trase de lo­cotenent, de prietenă sau chiar de vreun pasager al hotelului, fie an­trenat de canonadă, fie crezându-se in legitimă apărare. Nenorocirea s’a datorat împuşcă­turilor unui farmacist. Ce-ar fi fost dacă farmacistul era combatant? Nu rămânea un om viu în hotel — prietenă, rival, pasageri, portar, chelnerițe... Dar catastrofa poate nu se pe­trecea, dacă participanţii aveau alte grade. Căpitanul a declarat că nu putea tolera ca iubita să-i fie răpită de un locotenent, deci infe­rior. Dacă rivalul era colonel, drama n’ar fi avut loc — şi pentru mai multe motive: ordinul nu se discu­tă, nu se crâcneşte în front, inter­zicerea de a insulta şi lovi superio­rul, etc. Dar poate un colonel n’ar fi pu­tut inspira pasiuni atât de vio­lente... In orice caz, suntem bucuroşi că drama n’a luat proporţii mai mari — şi sfătuim pe cetitoare ca în ast­fel de ocazii să nu-şi uite nu numai poşeta, dar nici capul. Cronica teatrală „Omul care a văzut moartea“, comedie in trei acte de Victor Eftimiu, la Teatrul Regina Maria. Domnul Victor Eftimiu, fecun­dul nostru autor dramatic, şi-a schimbat preocupările. Atmosfera de basm pare să-şi fi încheiat ca­riera în operele d-sale dramatice, sau, în orice caz, noul cadru de realizări ce ni se prevesteşte cu ultima d-sale piesă, ne îndeamnă să credem că inspiraţia dramatică a acestui autor încearcă revelaţia şi nedumeririle unei răscruci ce poate rezerva multe surprize­­„Omul care a văzut moartea“ e o ingenioasă răsturnare a prover­bului : ,,Pe cine nu laşi să moară, nu te lasă să trăeşti“ Acţiunea se petrece într'im oraş ele provincie, în ajunul alegerilor comunale. Pentru locul de primar, candidează farmacistul Leon — care pentru alegeri se numeşte emfatic, farmacian — şi podgo­­reanul Alexandru Filimon, care, in loc să facă propagandă, stă toa­tă ziua cu undiţa pe malul apei. întâmplarea face ca, într'o zi, bă­trânul Filimon să scape de la înec pe un vagabond care încercase să se sinucidă. Graţie acestui eroism neaşteptat, popularitatea lui spo­reşte şi lumea începe să-l aclame de pe acum ca primar. Dar vagabondul, un individ ciu­dat, venit nu se ştie de pe unde, cu o înfăţişare de Crist martirizat şi cu nume biblic (Eleodor) îi spu­ne că, de vreme ce l-a readus — iară să-l întrebe — într'o lume în care nu mai putea trăi, e dator să-i dea de aci înainte tot ce-i trebue: casă, masă, bani, reabilitare mo­rală, intr’un cuvânt, ceva definitiv. Filimon se vede silit să consim­tă, cu atât mai mult cu cât Flyo­­dor,­ care pare băiat foarte inteli­gent, îi propune să-l lase să revină complect transformat — pe chel­tuiala lui Filimon, se ’nțelege — și in calitate de nepot din Basarabia, spre a-l sprijini în propaganda e­­ectorală­ Cu 20.000 de lei, Alexandru Fili­mon îşi confecţionează astfel, un nepot ad-hoc — pe Iliuţă Filimon, in jurul căruia se va grefa apoi întreaga acţiune. Pe de altă parte, farmacistul, înspăimântat de popularitatea ad­versarului său şi văzăndu-se aproa­pe părăsit de partizani, condiţio­nează căsătoria fiului său Jorj cu fiica lui Filimon, de renunţarea a­­cestuia la candidatură, sfătuindu-l să se mulţumească cu un loc de consilier pe lista lui­ Filimon e gata să renunţe, pen­tru fericirea copiilor, când, pe uşă intră, elegant şi plin de vervă, tiiu­ă Filimon- Scena e, într’adevăr delicioasă Energicul şi veselul ne­pot convinge pe Filimon să nu re ivite la locul ce şi-a câştigat prin nobleţea caracterului său. Puterea lui de a convinge şi de­ a răscoli cele mai aprinse dorinţe omeneşti e atât de mare, încât hotărăşte chiar şi pe Jorj să înfrunte voinţa tatălui său.Izbânda lui Filimon e asigurată, dar farmacistul află adevărata ori­gină a lui Iliuţă şi ameninţă cu scan­dalul public. Nu înţelegem de ce era nevoe, aci, ca autorul să ne lase să înţe­legem că Iliuţă e un excroc de rând. Rolul ce-i dă în acţiune nu cerea în nici­ un caz ca personagiul menit să revoluţioneze omenirea­­ să fie compromis inutil.In sfârşit, Filimon îşi vede spul­berat cel mai frumos vis al vieţii lui. Cerând lui Eleodor să se ex­plice, el le spune, şi această scenă ni se pare — cu tot simbolul ce închide — prea factice, că este ,,omul care a văzut moartea", cel ce, pentru o clipă, a luat contact cu eternitatea şi, adus în lume, fără voinţa lui, el s’a străduit să dea tuturora voinţa ce le lipsea pentru a-şi înfăptui dorinţele-In clipa aceia, o mână nevăzuta deschide uşa şi misteriosul tânăr pleacă, lăsându-i pe toţi înfioraţi. Cei ce fuseseră de faţă işi dau seama că el le voise numai binele• Farmacistul renunţă de-a mai com­bate pe Filimon şi consimte la că­sătoria copiilor, mai ales că Elyo­dor făgăduise că-l va ajuta să se aleagă deputat. Străinul e rechemat şi lăsat să întroneze un spirit nou în urbea mucedă de înrăite obiceiuri * Satiră politică Şi comedie de mo­ravuri, piesa evocă — în trei acte ce desfăşură sugestiv Şi neforţat o acţiune ce durează real două ore — un pitoresc colţ de provincie­ Cu elemente de comic spontan, cu unele scene de izbutit patetism, fără dulcegării şi artificii specta­culoase, noua lucrare dramatică a domnului Eftimiu se realizează în­­tr-un subiect modern, concentrând o acţiune simplă şi reală. Contrastele de caractere aduc conflicte fireşti, dialogul e condus cu rară cursivitate artistică, iar personagiile de umplutură lipsesc cu desăvârşire. Primele două acte, mai cu sea­mă, şi ca tempo şi ca abilitate tehnică sunt admirabil închegate.Dar ceia ce face cu deosebire meritul domnului Eftimiu e crea­rea acelui tip atât de interesant al vagabondului-filosof, — acel personagiu ireal, mistic, neînţeles, care se ridică până la simbol —­­„Omul care a văzut moartea,, — Şi în care domnul Tony Bulandra a încrustat una din cele mai de­săvârşite creaţii din cariera d-sale-Publicul a făcut o călduroasă primire piesei, aplaudând adesea la scena deschisă şi chemând du­pă fiecare act pe autor la rampă. In rolul podgoreanulu­i lipsit de voinţă, de avânt şi de fantezie, care-şi duce monotona existenţă între gârlă, mobila lui veche şi ceasornicul cu cuc, domnul V. Maximilian a risipit delicioase a­­mănunte de comic savuros. Domnii Talianu şi Finţi şi-au construit rolurile cu merituoasă atenţiune pentru gradaţii şi nuanţe. Cu totul stângace şi stridente cele două interprete feminine. H­ BLAZIAN D. VICTOR EFTIMIU Știri artistice Aseară s’a inaugurat stagiunea de iarnă a „Teatrului Mic“ (Com­pania „Teatrul Nostru“)­S’a jucat cu formidabil succes­­.Cabaretul“ (Broadway) piesă de moravuri americană în trei acte. Piesa a fost pusă în scenă de d. Soare 1. Soare-„ La Teatrul Scala se repetă cu asi­duitate noua lucrare a d-lor Nicon Ni­­can Bodin CA LA MAMA AGASA. Premiera va avea loc Miercuri 19 Septembrie, interpretată de toţi pro­tagoniştii Comp. de Reviste Pizone- Kaner, în frunte cu d-nii: Bâdeşanu, Simionescu, Şerbănescu şi d-nele Lily Vasiliu, M. Maximilian, Lory Bogdan şi Rozina Wiquelin. • Azi, mâine Şi poimâine seară au loc la „Parcul Otetelişeanu“ trei spectacole excepţionale date de compania de sub conducerea d-lui Mişu Fotino. Se va reprezenta marele succes din vara asta „Satirul“ cu: Mişu Fotino, Niculescu Buzău, Jenică Constantinescu, Renee Anny, Anny Capu­stin, Liana Constantiescu-9 Conservatorul de Muzică, ,,Ma­­rioara Perieţeanu", autorizat de Ministerul Artelor Strada 17 Iunie 10, face înscrieri până la 24 Sept­­erele 5—7 seara. Curs inferior, su­perior, de perfecţie şi secţiune pre­gătitoare pentru începători•

Next