Dreptatea, noiembrie 1928 (Anul 2, nr. 317-342)

1928-11-01 / nr. 317

MANIFESTAŢIILE naţional-ţărăniste din ţară La Vaslui Cu ocazia depunerei la tribunal a listei candidaţilor partidului na­­ţional-ţărănesc la alegerile pentru consiliul judeţean, au avut loc în oraşul nostru, mari manifestaţii de stradă, cu toată opunerea organe­lor poliţieneşti, ordonate de d. pre­fect. Manifestantă în frunte cu fruntaşii Vaslueni ai partidului, au putut parcurge toate străzile în­­dreptându-se apoi spre sala clubu­lui. Au vorbit manifestanţilor în şe­dinţa de la club d-nii : DI­­GH­ SCARLAT, primul care figurează pe listă, mulţumind ţă­ră­­nimei pentru manifestarea fru­moasă, şi pentru numărul în care ei au răspuns chemărei organiza­ţiei. D-sa face o lungă expunere a si­tuaţiei politice actuale şi spune că suntem singurul partid care lu­cram pe căi sănătoase şi ne îngri­jim de viitorul acestei ţări. Com­bate sistemele politice condamna­bile ale partidului liberal şi averes­­can, spunând că prin demagogia pe care au cu­ltivat-o, au adus ţara în halul acesta. Noi nu mai contăm în faţa străi­nătăţii spune d-sa, prin oamenii care de atâţia ani în feluri mâr­şave ştiu să reprezinte dincolo de hotare această ţară. In faţa deza­strului intern şi extern, oamenii de ordine trebuie să rupă cu impasi­bilitatea şi să se pue în slujba ţa­rei, mărită cu atâtea jertfe. Este un semn al vremei, apoi astăzi toată intelectualitatea acestei ţări a intrat în rândurile acestui partid şi luptă contra hoţilor să-i scoată din capul conducerei acestei ţări, unde au venit prin lovituri de noap­te. Spune în încheiere că toate fap­tele şi gravele lucruri ce se petrec zilnic, merg peste hotare şi sunt înscrise în cazierul străinătă­tei. Face apel ca lupta în viitoarele alegeri de la 11 Noembrie a. c., să fie decisivă, şi cu această ocazie guvernul să înţeleagă, că cu ase­menea oameni şi fapte pot guverna numai în Sahara. D-l avocat VASILE PAVLOV, spune că asemenea haimanalâc ca acesta de acum nu a mai văzut ţara românească niciodată- Ban­dele de hoţi ordinari au dispărut, s-au născut în schimb alte bande, bande care fură sub supravegherea legilor, bande de hoţi care au furat petrolul acestei ţări, bande mini­steriale, care sfidează justiţia fără de ruşinare, şi care au topit fi­nanţa acestei Românii. In faţa unor astfel de stări grave de fapte, cetăţenii nu tre­buie să mai tacă, trebue să reac­ţioneze, neţinând socoteală de ni­mic, pentru ca canaliile acestea de guvernanţi să, scutească de aici înainte ţara de ruşine şi de jaf. Faceţi-vă datoria, loviţi în ei în alegerile viitoare şi vă asiguraţi contra duşmanului guvern care v’a cotropit- CUVÂNTAREA D-LUI PROFESOR UNIVERSITAR PETRE ANDREI Arată în amănunt strădania in­capabililor guvernanţi care prin diferite maşinaţii vor să rămână la cârmă. Spune că ţara zace împilată de lanţurile acestor hrăpăreţi-In astfel de împrejurări, spune d-sa, e de datoria noastră să lup­tă­m îndârjiţi, să nu dăm o clipă înapoi, idealul nostru e sfânt şi vom învinge pe aceşti ticăloşi care au pervertit totul în ţara aceasta-Agonia liberalilor care a înce­put are progresie, cât va ţine pre­cis, nu putem şti, însă ea poate fi ajutată de partidul nostru, să meargă cu paşi grăbiţi spre fatali­tate prin alegerile ce vor avea loc şi în Vaslui în ziua de 11 Noem­brie a. c. D-sa vorbeşte mai departe de modul cum s-a compus lista candi­daţilor şi spune : Scopul nostru dela începutul preocupărilor de aceste alegeri, a fost acesta : de a nu amesteca po­litica în administraţie, după cum au făcut celelalte partide care candidează.Noi am preferat ţărănimea, pen­tru că numai ea e acela care e în drept să ştie suferinţele ei, a jude­ţului, şi să pue la punct toate re­lele. Vom lupta cu curaj în aceste alegeri, cu popularitatea noastră, iar dacă oamenii de rea credinţă, ne vor ataca în drepturile noastre în alegeri, se vor izbi de rezistent noastră, de noi, oamenii ordinei-Semnul nostru în alegeri este ... trei puncte. Primul punct reprezintă munca, al doilea cinstea, iar al treilea ho­ţit la puşcărie. Vă sfă­tuesc, spune d-sa, pe toţi cei ce votaţi, ca să observaţi ca drepturile d­vs­, reglementate prin lege în alegeri, să fie respectate. Să, cereţi măsuri magistraţilor şi altor organe de supraveghere ca să nu fiţi stânjeniţi în acţiunea d­vs­, cinstită, iar când cineva vă va nesocoti să le răspundeţi cu energia d­vs­, care va fi legală faţă de ilegalităţi, şi să­ reacţionaţi nelăsându-vă călcaţi. IORGU BOT, sătean, spune că durerea la sate e mare. Ne-am pars nădejdea în d-voastră, şi dacă şi de aici vom fi loviţi, nu ne mai rămâne decât codrii. Regenta ne nesocoteşte dreptul la viaţă nouă acestora, care ne-am lăsat coastele şi mâinile la Oituzi şi ne asasinează zilnic ţinând la putere pe aceşti vitregi cunoscă­tori ai suferinţelor noastre. Vom lupta în aceste alegeri, şi vom lupta crâncen, şi ne vom face dreptate, dacă cei de sus ne-au uitat­Vremuri mari avem de trăit şi trebuie să ştim în scurt timp, dacă­ din bunătăţile acestei ţări nu au toţi dreptul să se înfrupte. In aplauzele unanime ţăranul Iorgu Boţ, a fost felicitat de cei de faţă, pentru modul cum a vorbit. P­ S. S. Preotul IACOMI ZAPO­­DENI, spune că, noi suntem căr­bunii de deasupra cărora cenuşa a zburat. Suntem gata de sacrificii, nu vom da îndărăt, atât timp, cât hoţii nu pleacă şi când ştim că în capul nostru avem conducători iluştri, călăuziţi de-o cauză, dreaptă şi care au un ideal sânit. Preotul a binecuvântat masa la care au un ideal sfânt. La ora 3 p. m­, totul a luat sfâr­şit şi sătenii au plecat la casele lor cu credinţa că vor învinge. La Stulpicani (C-Lung) CERNĂUŢI, 28. — In oraşul Stul­picani din judeţul Câmpulung a avut loc o impozantă manifestaţie a partidului naţional-ţărănesc. D-l Dr. G. ALVIRESCU, preşedintele organizaţiei judeţului Câmpulung, însoţit de către d-l D. TIMU, vice­preşedintele acestei organizaţii şi d-l dr. N. CORTUŞAN, avocat în Câmpulung, a venit în acea zi la Stulpicani, ca să ia contact cu or­ganizaţia locală. Dar de abia intra­seră fruntaşii judeţului nostru la d-l G. Moroşan, preşedintele orga­nizaţiei locale, când poporenii din Stulpicani prinzând de veste des­pre sosirea lor în acel oraş au tă­bărât cu mic cu mare în spre lo­cuinţa d-lui G. Moroşan şi au cerut fruntaşilor noştri să-i informeze despre situaţia politică. In mai pu­ţin de 10 minute curtea d-lui Moro­şan s’a umplut de lume, şi cei ce n’au putut încăpea în curtea foarte mare a gospodarului G. Moroşan, stăteau pe garduri prin pomi şi în stradă. D­-l D. TIMU deschide adunarea şi spune între altele: Am venit la Stulpicani să vedem starea în care se află organizaţia noastră de aici. Văzând însă că tot poporul din Stulpicani a alergat încoace la so­sirea noastră, nu putem pleca de aici fără să stăm de vorbă cu dv. şi să vă spunem cuvântul nostru de îmbărbătare. Rolul jandarme­riei e altul decât să se apuce de cetăţenii pacinici şi să nu-i lase să se adune mai mulţi la un loc, căci, slavă Domnului, pe aici nu e stare de asediu. Şi apoi Constituţia ga­rantează libertatea întrunirilor şi nici o lege sau ordonanţă nu le poate opri. Cu jandarmi şi cu organe admi­nistrative, cari nu-şi înţeleg misiu­nea lor liberalii, caută să terorizeze poporul. Noi într’un lung şir de ani ne-am dat silinţă şi l-am educat, aşa că poporul astăz,­ conştient de drepturile sale nu se mai lasă tero­rizat. După ce vorbeşte despre gospo­dăria liberală de la consiliul jude­ţean şi de la Camera agricolă d-l Timu face un apel ca toţi să se grupeze în jurul partidului national ţărănesc, căci numai partidul na­­ţional-ţărănesc poate schimba sis­temul de jaf și teroare, cu care gu­vernează liberalii, introducând în locul lui respectul legii pentru fie­care. D-l DR. N. CORTUȘAN spune că a face politică înseamnă a se in­teresa de afacerile, cari ne intere­sează pe toți în stat. Am venit să ne sfătuim ce să facem, pentru a scăpa ţara de dezastrul care o ame­ninţă. Gospodăria ţării, făcută de către partidul liberal e dezastruoa­să. Pe averescani t­ara văzut gu­vernând de două ori şi am văzut că n’au fost mai buni decât liberalii, fiind doar slugile lor oarbe. Singu­­rul partid, în care astăzi întreaga ţară şi-a pus nădejdea îndreptării situaţiei ei, este partidul naţional­­ţărănesc. Numai acest partid poate îndrepta relele, cari bântuie astăzi ţara noastră. D-l VASILE MOROŞAN, gospo­dar din Stulpicani, spune că situa­ţia economică, în care a ajuns ţă­rănimea în urma guvernării libe­rale e cât se poate de rea. Libe­ralii ne sug pe noi ţăranii, că nu mai ştim ce să facem ca să ne pu­tem câştiga traiul. Am fost în par­lament şi am văzut cu ochii mei cum votau liberalii legile de sugru­mare a ţării. La vot mergeau câţi­va şi din urnă ieşia un număr îm­pătrit de bile. Trebuie să scăpăm de lepra li­berală până nu e prea târziu. Să rimi­t­e înaltei Regenţe o cerere ca să-i alunge pe liberali de la câr­ma ţării şi să cheme la guvern par­tidul naţional-ţărănesc, în care noi ţăranii ne-am pus toată nădejdea, căci numai acest partid e scăparea ţăranilor. D-l DR. G. ALVIRESCU: De la un capăt la celălalt al ţării se ridică un strigăt desnădăjduit al popula­ţiei, care ajungând la marginea răb­dării sale, nu mai poate suporta jugul impus ei de către un partid străin de aspiraţiile acestei naţii. Partidul liberal ajuns la guvern prin fraudă, şi-a făurit un parlament prin teroare şi furt de urne şi astă­zi guvernează prin fărădelege. Fiind incapabil să conducă desti­nele ţării, a adus pe capul popu­laţiei cea mai grea criză economică ce a cunoscut-o vreodată o ţară. Nevoile şi neajunsurile populaţiei de aici nu sunt mai mici decât ale poporului muncitor din celelalte părţi ale ţării. Şi aceste neajunsuri nu se pot îndrepta, câtă vreme sis­temul nenorocit, patronat de către partidul liberal nu va fi înlăturat. Partidul naţional-ţărănesc luptă pentru înlăturarea acestui sistem şi­ a celor ce-l patronează. Adunările convocate până acum de către partidul naţional-ţărănesc au însemnat etape în această luptă. Lupta se va sfârşi cu adunarea de la Bucureşti a delegaţilor tuturor comunelor din ţară şi alte 71 de a­­dunări ţinute în toată ţara în a­­ceiaşi zi. Trebue să-l silim pe d-l Vintilă Brătianu să înțeleagă că tre­bue să demisioneze de la guvern pentru a putea salva patria de la un dezastru sigur. E datoria noastră patriotică să lucrăm din toate pu­terile noastre ca partidul liberal să fie alungat cu un ceas mai de­vre­me. De aceea partidul national-tă­rănesc cere astăzi acest sacrificiu membrilor săi, nu în interesul său propriu, ci în interesul superior al patriei. După aceea d-l TIMU în aplau­zele mulţimii citeşte următoarele telegrame : Către înalta Regenţă Bucureşti Cetăţenii din Stulpicani, jud. Câm­pu-Lung adunaţi astăzi în 21 oc­tombrie în adunarea publică convo­cată de către partidul naţional-ţără­nesc, văzând că partidul liberal du­ce Ţara la dezastru Vă roagă să îndepărtaţi partidul liberal nefast din fruntea treburilor publice şi să aduceţi la guvern partidul naţional ţărănesc cu d-l Iuliu Maniu, care singur se bucură de asentimentul acestei răii. Preşedintele adunării, D. Timu D-lui Iuliu Maniu, Bucureşti Cetăţenii din Stulpicani, jud. Câmpulung, adunaţi astăzi în 21 octombrie în adunare publică vă roagă să continuaţi mai departe lupta pentru alungarea liberalilor de la guvern până la izbânda de­plină. Preşedintele adunării, D. Timu Meseriaşii aduc mu­lţumri partidului naţional-ţără­­nesc La congresul micei industrii din Ploeşti, d-l D. R. Ioaniţescu, în nu­mele partidului naţional ţărănesc a arătat care "trebue" să fie politica de stat a guvernelor române faţă de m­e­seriaşi. Programul schiţat de d-sa a fost adoptat în întregime de membrii con­gresului şi trecut în moţiune. După votarea moţiunei, congre­­siştii au expediat următoarea telegra­mă de mulţumire-D-lui D. R. IOANIŢESCU . Deputat Str. Mântuleasa No 33- Bucureşti" Membrii Uniunei generale a mici­lor industriaşi din România întruniţi în al 8-lea congres la Ploeşti, vă tri­mite un călduros salut şi vă exprimă gratitudinea sa pentru dragostea ce arătaţi clasei celei mai muncitoare şi mai oropsite. Preşedinte, ALEX­ SAMOIL Dela organizaţii Membrii organizaţiunei Capitalei, cari s au mutat de St- Dumitru, sunt rugaţi să anunţe în scris Secretaria­­tulu generl (Calea Victoriei 49). noua adresă­* D-nii membrii ai partidului naţio­nal-ţărănesc care fac parte din or­ganizaţiile circ. 21, 23 şi 28 din sec­torul 1 al culorii de negru sunt con­­vocaţi la adunarea generală spre a li se face importante comunicări, pentru Miercuri 31 Octombrie a. c. ora 8 jum. seara în localul Casei de Stat „Dudeşti“.« Membrii Partidului Naţional­ Ţă­­rănesc din ORGANIZAŢIA CIRC. 23, sunt cu insistenţă rugaţi a se prezenta la Casa de Stat „Dudeşti” din Calea Dudeşti No. 11, zilnic în­tre ORELE 7-9 SEARA, cu cărţile de membru ce posedă, spre a fi înscrişi în registrul de ordine, al secţiei de votare, cu adresa exactă a ultimului domiciliu- «DREPTATEA" Patriotismul fruntaşilor ardeleni ,,Lupta” publică un interview cu d- l. Fedorea, inspector al închisorilor din Transilvania, martor ocular al re­voluţiei din 1918 din Ungaria­­Un ca­pitol, din interviewul d-lui Fedorea, pe care-l reproducem mai jos, se refe­ră la patriotismul fruntaşilor arde­leni-Iată cum povesteşte d. Fedorea e­­venimentele cari au urmat asasină­­rei lui Tisza : „Am fost condus la etaj, unde erau într-o cameră Vaida şi Gid­o Pop. A­­cesta, contemplativ şi cam îngrijorat, dar Vaida resolut şi marţial. Le-am comunicat cele auzite în lagărul re­voluţiei­ Le-am spus că, în ziua ur­mătoare vor fi chemaţi la Karolyi şi ceilalţi pentru a se înţelege privitor la românii din Ardeal şi Ungaria. In­tr’adevăr, în ziua de 1 Noembrie, Vaida, Cicio Pop, Aurel Vlad şi Ion Erdély au ţinut sfat cu Nemzeti Ta­nács în Casa nouă a oraşului-Karolyi le a pus în vedere că vor avea prefecţi români în fruntea fiecă­ri judeţ românesc autonomie de lim­bă şi de învăţământ şi alte lucruri dulci şi frumoase, RAR ROMANII AU DAT RĂSPUNSURI NEGATIVE­ Mai târziu negocierile au continuat la Arad, unde a prezidat Maniu. Nu pot să redau aici atitudinea vrednică a lui Alexandru Vaida în a­­ceste vremuri furtunoase. In acest clocot al vulcanului revoluţiei, nu era lucru uşor pentru d-sa să stea în Bu­dapesta, unde numai cu vreo zece zile înainte făcuse în parlamentul maghiar declaraţia de independenţă a Neamului român- Un glonţ al u­­nui fanatic putea să-i fie adresat în orice clipă, cu atât mai mult că, şi în momentul comunicărilor mele- nu se auzea vorba de bubuitul tunurilor şi torăitul mitralierelor Pe stradă şi pe malul Dunării era o încăierare straşnică între muncitori şi popula­ţia din oraş. Vaida era şi aici un român tare şi un patriot neclintit”. i îVJ» îl A­ D. AL. VAIDA-VOEVOD D. ST. CICIO POP Dealul Patriarhiei Dezordice între liberali pe chestia catastrofei de la Recea.—Directorul general C. F. R. acuzat direct. Cazul de la legaţia română din Rio de Janeiro. A început discuţie inutilă. D. Săveaflu deschide şedinţa la o­­rele 3,30, prezenţi, puţini din aleşii d-lui Davidoglu pe banca ministe­rială d-nii Bebe Brătianu, Argetoia­­nu, Cipăianu. D. Săveanu comemorează semicen­tenarul Dobrogei într’o cuvântare, o­­cazională. Pe un ton violent, d. Popilian face o interpretare ministrului de comuni­catii , Dimitriu-Dâmbovița­ cu pri­vire la catastrofa de cale ferată de la Recea. D. Popilian acuză pe inspectorii controlori şi pe directorul general al C. F. R., d. Teodorescu, ca fiind prin­cipalii vinovaţi, căci, spune­a sa, în timp ce aceştia primase salarii enor­me, la G. F. R. sunt funcţionari plă­tiţi cu 36 lei pe zi şi 9,60 pe zi, cum e cazul unuia rănit în spitalul din Craiova. (Liberalii rămân uimiţi de această revelaţie)­. Mai departe,­­ Popilian cere ca de astădată să nu se mai scoată vino­vaţi acarul şi impiegatul, cum e o­­biceiul, ci să se facă serioase cerce­tări întrucât vinovaţi sunt cei mari, care nu au ţinut seamă de rapoartele mecanicilor prin care cereau ca în­crucişarea trenurilor să nu se mai facă în halta Recea, ci în Slatina. In raportul mecanicului rănit, raport de la 9 octombrie 1928, stă scris ne­gru pe alb : „nu pot trece fără acci­dent în Recea din cauza curbei şi a văii mari”. D. Popilian citeşte şi alte rapoarte ale mecanicilor şi încheie prin a cere demiterea directorului general al G­­F.­R. întrebarea fi-lui Popilian a fost a­­probată, spre dezagramentul miniştri­lor de faţă, de o mare parte din ma­joritatea familiei liberale. D. C. DIMITRIU, ministru, declară că accidentele sunt inerente lipsei noastre de organizare (stupoare prin­tre miniştri), şi se făleşte că în alte tari accidentele sunt mai numeroase şi mai grave decât la noi. (Toţi zâm­besc). D-sa încheie aducând elogii directorului general de la G. F. R. D. POPILIAN arată că în ziua de 25 octombrie 1928 directorul general al C. F. R. a schimbat telefonic mer­sul unui tren fără să avizeze func­ţionarii interesaţi, ceia ce este con­tra regulamentelor. D. I. G. DUCA, ministru, aduce e­­logii d-lui Teodorescu, despre care spune că guvernul se mândreşte cu activitatea lui. Şi ’n Anglia a fost recent o catastrofă, spune d-sa şi nici un englez n'a cerut demiterea direc­torului. D. POPILIAN : Dar noi ne potri­vim cu englezii ? D. DUCA : In parlament suntem unii ca englezii. D. POPILIAN : Sunt şi ţigani în parlament. (Intre guvern şi aleşii lui s’a produs un duş rece). • D. P. DRAGOMIRESCU într’o co­municare atacă pe d. dr. O. Beiu, se­cretarul de legaţie din Rio de Janeiro pe tema incidentului pe care l-a a­­vut cu fostul consul al României, cu ocazia sorb­ei profesorului dr. Mari­­nescu, în Brazilia. Adăogăm că despre acest incident ale cărui proporţii s’au exagerat în mod interesant am scris la timp, pu­nând lucrurile la punct. D. C. ARGETOIANU răspunde că nu ştie precis cum s’a petrecut inci­dentul, dar făcând uz de tradiţiile din diplomaţie a recenmat pe d. dr. Belu pentru explicaţiuni. D-sa a şi plecat la 23 Oct. din Brazilia-DISCUŢIE INUTILA La Mesaj a început d. HENŢIES­­GU, alesul jandarmilor şi mitraliere­lor din Durostor în indiferenţa gene­rală. D-sa regretă lipsa naţional-ţă­­răniştilor din Camera liberală, îi a­­tacă apoi, atac cre culminează în ri­dicola frază că ţărăniştii au împiede­cat naţionalizarea oraşelor după răz­­boiu. D. VILLER, din partidul maghiar, spune că rezoluţia congresului de la Odorhei a suscitat critici şi proteste, fiind acuzaţi că urmează sugestiile Budapestei. D. Viller contestă temeinicia aces­tor critici , rezoluţia de la Odorhei, spune d-sa, a fost un gest de dezas­­perare care-şi găseşte justificarea în modul cum sunt tratate minorităţile de liberali. Dacă se va cunoaşte rea­litatea se va vedea că maghiarimea suferă din cauza, amânării rezolvării problemei minoritare. Toate partidele sunt de acord că problema trebuie soluţionată, însă aceia care au guvernat nu au făcut nimic. D. Willer protestează , contra cen­­zurei îndreptată împotriva presei ma­ghiare ; se plănge că în oficii publi­ce nu se îngăduie limba maghiară (proteste la liberali) , că funcţionarii trimişi în ţinuturi cu populaţie ma­ghiară să cunoască limba maghiară ; că teatrele minoritare sunt mai greu impuse decât celelalte ; corpul di­dactic maghiar moare de foame. In sfârşit d. Viller se ridică împo­triva clasificării arbitrare a naţio­nalităţii elevilor şi a naționalizării prin circulari ministeriale. D-sa cere legi. Şedința se ridică la ora 6- Azi la orele 3­0. Willer va continua. Un tablou al Memo­­randului A apărut „Memorandum”, un ta­blou de o netăgăduită valoare come­morativă, reprezentând grupul istoric al celor 150 memorandişti români fotografiaţi la Viena în primăvara a­­nului 1894. Pe lângă desenurile artistice exe­cutate ce încadrează această utilă lu­crare, tabloul înfăţişează portretele celor 14 autori principali ai „Memo­randului’’, precum şi un portret al Regelui Carol I­, eliberatorul deţinu­ţilor politici din temniţele maghiare. In părţile laterale ale tabloului, două suiluri simbolice, închid explicaţia ştiinţifică a „Memorandului“ şi nume­le apărătorlor cari au participat efec­tiv la desbaterea judiciară a celui mai măreţ act din viaţa naţională a românilor de peste munţi. După cum se vede, o publicaţie ra­ră, profund pilduitoare, menită să a­­runce în mijlocul generaţiilor tinere sămânţa fecundă a conştiinţei şi eter­nei conservări a patrimoniului nos­tru naţional­ Autorii acestei lucrări, d-nii Al. Rioşeanu-Dolj şi Vintilă Surdeanu, cari nu au cruţat nici o jertfă întru ideala întocmire a tabloului, merită lauda şi recunoştinţa tuturor patrio­ţilor luminaţi din această țară. Spionii Buda-Pestei Intrăm în iarnă cu peste o sută, de mii de muncitori industriali lip­siţi de lucru şi muritori de foame şi un număr, cel puţin identic, de muncitori forestieri şi agricoli în aceiaşi situaţie. Pe aceştia din ur­mă guvernul îi pune în situaţia „şomerilor sezionari“, lăsând par­că să se creadă că, mizeria lor e ceva­.­, la modă, dulce ! Şi în ace­laşi timp în ţara noastră mănâncă pâine peste o sută de mii de strei­ni­ Am dat la timp alarma în zia­rul nostru asupra acestei situaţiuni şi am ară­tat că nu e posibil să to­lerăm ca în timp ce muncitorul ro­mân moare de foame din lipsă de lucru noi să „importăm“ munci­tori streini­ Spuneam atunci că pre­tenţia guvernului că aceşti munci­tori sunt necesari industriei noas­tre cu „specialişti“ e absurdă.­­ Faptul că azi se gă­sesc peste o sută de mii de streini cu pretenţia de a fi specialişti dovedeşte drep­tatea susţinerilor noastre. Realitatea constă în faptul că pe lângă o toleranţă condamnabilă şi un alt fapt ne-a adus în această situaţie. Ară­tam anume în trecut că industriile din apropierea gra­niţei ungare, industrii cu capital unguresc au tot interesul de a face o politică anti­românească şi de a căuta distrugerea elementului mun­citoresc naţional. Mai mult, aceste industrii cari ar fi trebuit astfel su­praveghiate în­cât ele să fie cen­tre de radiaţie românească, în ora­şele de la graniţa de Vest, cu po­pulaţie ungurească, şi ele să poa­tă fi uşor transformată­ la nevoe, în industrii, de război-ori ele fiind sub ordinele direc­te ale Budapestei, au procedat de aşa natură încât azi sunt pericu­loase ţarei atât în timp de pace, cât mai­­cu seamă în timp de răz­boi­­. Să fie fost oare şi în această pri­vinţă, numai neglijenţă şi toleranţă,­­sau este în realitate vorba de un­ criminal, de un agent al şovinilor maghiari ? " Chestiunea merită atenţie, cu atât mai mult cu cât este ştiut că intrarea şi tolerarea în ţară, a strei­nilor, a fost în sarcina serviciului nostru „de siguranţă“, în fruntea căruia este un om cu strânse le­gături cu siguranţa de la Buda-­ Pesta, al cărui salariat gras este- Reese deci clar cine este spionul, care a ajutat duşmanii ţărei să­-şi facă mendrele chiar în interior^ ţărei- Ne întrebăm însă dacă ală­­turi de el, nu mai sunt şi alţi vânt daţi streinilor. E greu de imagi­nat ca lucrurile acestea să fie n­u­­mai opera sa. Privită aşa situaţia, înţelegend de ce partidul liberal aruncă altora­ epitete de „vânduţi streinilor“. ‘ O fac numai pentru a distra o­­pinia publică- în scopul de a ră­mâne neobservată „opera“ oame­nilor lor, spionilor din serviciul Buda-Pestei. " Cronica Basarabiei Din necazurile satelor basarabene Am adus la cunoştinţa d-lui mi­nistru de interne sălbatica proce­dare a prefectului de la Cetatea- Albă, care a instalat jandarmi în satele înfometate, impunând săte­nilor, membri ai partidului naţio­nal-ţărănesc, să-i hrănească gra­tuit, pe ei şi caii lor- Mulţumim d-lui I. G. Duca că a ordonat în­cetarea abuzului , dar ce măsuri a luat împotriva prefectului ? Acest sălbatec slujbaş încurajea­ză bătaia şi nu ia nici o măsură împotriva agenţilor săi, cari au des­lănţuit o adevărată prigoană împo­triva sătenilor-In comuna Culevcea, primarul a bătut groaznic pe tânărul Ivan Bra­tinov şi, împreună cu jandarmii a lovit şi pe flăcăii : Miron Velcov, Vasile Ciplac, Filip Gramatic, Mi­hail Vololoviev, Ivan Samaşic, şi alţii, fără, să fie vinovaţi cu nimic. In comuna Deljilor săteanu Ni­­colae Meserji a fost bătut crunt de către primar, însoţit de jan­darmi. Şeful de post­­din comuna Sără­­ria a furat cărţile de membru şi diverse acte ale sătenilor şi a ce­rut mutarea în Transilvania. Să­tenii din comuna Palanca au reclamat că şeful de post îi înjură şi-i bate, fără „alegere“....*. s’au făcut cercetări şi jandarmul a fost dat judecăţii. Mai sunt şi alţi jandarmi cari nu dau pace sătenilor şi cari-i ame­ninţă cu arestarea şi bătaia, numai pentru motivul că sunt ţărănişti­ Afară de cei din Chebabcea, Ma­­raslăveni, Tuzla, Tătărăşti, nota­ţi spre a fi daţi judecăţii, mai sunt şi alţii cari prigonesc pe săteni, în loc să fie sfătuitori buni şi să trăiască în linişte cu dânşii. In anul trecut, judeţul Cetatea- Albă a avut mai multă linişte din partea jandarmilor, datorită faptu­lui că, comandantul, era un om im­parţial şi demn, care le cerea nu­mai îndeplinirea serviciului în ca­drul legii­Acest distins ofiţer, care nu a binevoit să aplice ordinele ilegale ale cinicului prefect Stăncescu a fost mutat, în urma unui raport al acestuia, în care scria că nu are încredere în anumiţi ofiţeri de jan­darmi, mai ales acum, când.... revo­luţia este iminentă în Basarabia !... Pentru acelaş motiv au fost tran­sferaţi şi alţi 5 ofiţeri de jandarmi­ 1 Acest trist personaj, din nefe­ricire încă prefect al Cetăţii Albe, dădea tot astfel de rapoarte Mi­nisterului, în 1924, după răscoala de la Tatar Bunar, Numai spre a avea motiv să aresteze şi să îm­puşte atâţia nevinovaţi, la margini­nea şanţului ! Auzim că d- Petre Dragomirescu deputat (nu însă ales) de Cetatea- Albă, prieten intim cu d-nii miniş­tri Duca şi Argetoianu a obţinut sal­crificarea prefectului Stăncescu, de acord fiind cu majoritatea liberali-i­lor de la Cetatea Albă, exasperaţi că nu pot scăpa mai curând de un­ asemenea prefect. Ar fi mare bucurie satelor Ce­tăţii Albe, când ar pleca călăul, d-le Duca ! ^ Fă un gest frumos şi adu liniştea satelor, răpuse de foamete..­.- / Informaţia şi Duminică 4 Noembrie a. c. orele 10 jum. diminea­ţa, va avea loc inaugu­rarea Casei de Stat a Sec­torului I al Culorii de Al­bastru, din Calea Şerban Vodă No. 162. Vor lua cuvântul frun­taşii partidului. Camera de Agricultură Ilfov, aduce în toţi anii din Franţa (Provence) sămânţa cea mai curată de lucernă, pe care o distribue pe preţ de cost cultivatorilor din judeţ, care fac ce­rere şi depun costul ei. Acum, făcându-se tablourile, dori­tori­le să adreseze direct Camerei (Palatul Prefecturei judeţului) depu­­nând odată cu cererea şi un aconto de 30 la sută, pentru a fi înscrişi şi a cunoaşte astfel Camera, cantitatea ce urmează a comanda. Victimele nefericite ale groaznicei catastrofe de la Recea au fost înmor­mântate ori cu pompa cuvenită. Mâine vor fi transportate în Italia pentru a fi înmormântate acolo trupu­rile neînsufleţite ale celor trei membri ai familiei Rocca, D. Charles Drouhet directorul şcoa­lei superioare de perfecţionare a poş­telor şi telegrafelor din Franţa care a venit în ţară chemat de guvernul ro­mân, pentru a colabora cu tehnicienii noştri, la refacerea reţelei noastre te­legrafice şi telefonice şi-a terminat cercetările. D-sa a prezentat ori ministrului co­municaţiilor, un lung raport al modu­lui cum d-sa înţelege să se execute lucrările de refacere a telefoanelor şi telegrafului. M I­nvățafi străini prin Basarabia CONFERINŢA D-LUI PROFESOR H- FOCILLON In Chişinău, in sala Eparhială, în seara de 24­­­, a avut loc confe­rinţa d-lui Focillom profesor de istoria artei la Sorb­oria, in trecere pe la noi, venind de la un congres Ştiinţific din Fraga-Conferinţa d-lui Ii- Focillon, tra­tând despre geniul artelor popu­lare, s’a ţinut în faţa unei săli ar­­hipline, jumătate din elevii de curs superior, jumătate din elita inte­lectuală a Chişinăului. Bătrân, pu± tin adus din spate, d■ Focillon, cu o vervă nesecată a reuşit să ţină atentă o sală atât de plină timp de aproape 2 ore. Luat de avântul ex­­punerii d-sa a intrat într-o subtilă analiză a organelor, forţelor şi car­­racterelor artelor populare, pu­­nându-le în legătură cu arta popu­lară românească. Cu adâncă con­­vingere susţinută de un elan care, pornind de la cea mai subtilă ana­l­eză şi ajungând până la forme de autentică inspiraţie poetică, d. Fa-­ cillon arată cu o claritate excelentă cum că isvorul artei populare por­­ neşte din adâncul vieţii poporului şi cum ea, în variatele ei forme, geometrice, îmbracă o haină de­ veşnică şi variată poesie- Despre arta populară românească are cu­vinte preţioase, spune cu autorita-­ tea unui profesor îmbătrânit în specialitatea sa: măsură, clari­tate, voioşie, variaţie, cu un cuvânt, produsele artistice ale poporului nostru strigă, cum s’a exprimat d-sa, „România“. La urmă d. Focillon, a proectat câteva modele de scoarţe româ­neşti, neîncetând de a le întovărăşi de explicări elogioase în care se repetau cuvintele ,,admirabil“ arri­cut la vedere“, etc., etc- Cor.

Next