Dreptatea, noiembrie 1928 (Anul 2, nr. 317-342)
1928-11-01 / nr. 317
MANIFESTAŢIILE naţional-ţărăniste din ţară La Vaslui Cu ocazia depunerei la tribunal a listei candidaţilor partidului naţional-ţărănesc la alegerile pentru consiliul judeţean, au avut loc în oraşul nostru, mari manifestaţii de stradă, cu toată opunerea organelor poliţieneşti, ordonate de d. prefect. Manifestantă în frunte cu fruntaşii Vaslueni ai partidului, au putut parcurge toate străzile îndreptându-se apoi spre sala clubului. Au vorbit manifestanţilor în şedinţa de la club d-nii : DIGH SCARLAT, primul care figurează pe listă, mulţumind ţărănimei pentru manifestarea frumoasă, şi pentru numărul în care ei au răspuns chemărei organizaţiei. D-sa face o lungă expunere a situaţiei politice actuale şi spune că suntem singurul partid care lucram pe căi sănătoase şi ne îngrijim de viitorul acestei ţări. Combate sistemele politice condamnabile ale partidului liberal şi averescan, spunând că prin demagogia pe care au cultivat-o, au adus ţara în halul acesta. Noi nu mai contăm în faţa străinătăţii spune d-sa, prin oamenii care de atâţia ani în feluri mârşave ştiu să reprezinte dincolo de hotare această ţară. In faţa dezastrului intern şi extern, oamenii de ordine trebuie să rupă cu impasibilitatea şi să se pue în slujba ţarei, mărită cu atâtea jertfe. Este un semn al vremei, apoi astăzi toată intelectualitatea acestei ţări a intrat în rândurile acestui partid şi luptă contra hoţilor să-i scoată din capul conducerei acestei ţări, unde au venit prin lovituri de noapte. Spune în încheiere că toate faptele şi gravele lucruri ce se petrec zilnic, merg peste hotare şi sunt înscrise în cazierul străinătătei. Face apel ca lupta în viitoarele alegeri de la 11 Noembrie a. c., să fie decisivă, şi cu această ocazie guvernul să înţeleagă, că cu asemenea oameni şi fapte pot guverna numai în Sahara. D-l avocat VASILE PAVLOV, spune că asemenea haimanalâc ca acesta de acum nu a mai văzut ţara românească niciodată- Bandele de hoţi ordinari au dispărut, s-au născut în schimb alte bande, bande care fură sub supravegherea legilor, bande de hoţi care au furat petrolul acestei ţări, bande ministeriale, care sfidează justiţia fără de ruşinare, şi care au topit finanţa acestei Românii. In faţa unor astfel de stări grave de fapte, cetăţenii nu trebuie să mai tacă, trebue să reacţioneze, neţinând socoteală de nimic, pentru ca canaliile acestea de guvernanţi să, scutească de aici înainte ţara de ruşine şi de jaf. Faceţi-vă datoria, loviţi în ei în alegerile viitoare şi vă asiguraţi contra duşmanului guvern care v’a cotropit- CUVÂNTAREA D-LUI PROFESOR UNIVERSITAR PETRE ANDREI Arată în amănunt strădania incapabililor guvernanţi care prin diferite maşinaţii vor să rămână la cârmă. Spune că ţara zace împilată de lanţurile acestor hrăpăreţi-In astfel de împrejurări, spune d-sa, e de datoria noastră să luptăm îndârjiţi, să nu dăm o clipă înapoi, idealul nostru e sfânt şi vom învinge pe aceşti ticăloşi care au pervertit totul în ţara aceasta-Agonia liberalilor care a început are progresie, cât va ţine precis, nu putem şti, însă ea poate fi ajutată de partidul nostru, să meargă cu paşi grăbiţi spre fatalitate prin alegerile ce vor avea loc şi în Vaslui în ziua de 11 Noembrie a. c. D-sa vorbeşte mai departe de modul cum s-a compus lista candidaţilor şi spune : Scopul nostru dela începutul preocupărilor de aceste alegeri, a fost acesta : de a nu amesteca politica în administraţie, după cum au făcut celelalte partide care candidează.Noi am preferat ţărănimea, pentru că numai ea e acela care e în drept să ştie suferinţele ei, a judeţului, şi să pue la punct toate relele. Vom lupta cu curaj în aceste alegeri, cu popularitatea noastră, iar dacă oamenii de rea credinţă, ne vor ataca în drepturile noastre în alegeri, se vor izbi de rezistent noastră, de noi, oamenii ordinei-Semnul nostru în alegeri este ... trei puncte. Primul punct reprezintă munca, al doilea cinstea, iar al treilea hoţit la puşcărie. Vă sfătuesc, spune d-sa, pe toţi cei ce votaţi, ca să observaţi ca drepturile dvs, reglementate prin lege în alegeri, să fie respectate. Să, cereţi măsuri magistraţilor şi altor organe de supraveghere ca să nu fiţi stânjeniţi în acţiunea dvs, cinstită, iar când cineva vă va nesocoti să le răspundeţi cu energia dvs, care va fi legală faţă de ilegalităţi, şi să reacţionaţi nelăsându-vă călcaţi. IORGU BOT, sătean, spune că durerea la sate e mare. Ne-am pars nădejdea în d-voastră, şi dacă şi de aici vom fi loviţi, nu ne mai rămâne decât codrii. Regenta ne nesocoteşte dreptul la viaţă nouă acestora, care ne-am lăsat coastele şi mâinile la Oituzi şi ne asasinează zilnic ţinând la putere pe aceşti vitregi cunoscători ai suferinţelor noastre. Vom lupta în aceste alegeri, şi vom lupta crâncen, şi ne vom face dreptate, dacă cei de sus ne-au uitatVremuri mari avem de trăit şi trebuie să ştim în scurt timp, dacă din bunătăţile acestei ţări nu au toţi dreptul să se înfrupte. In aplauzele unanime ţăranul Iorgu Boţ, a fost felicitat de cei de faţă, pentru modul cum a vorbit. P S. S. Preotul IACOMI ZAPODENI, spune că, noi suntem cărbunii de deasupra cărora cenuşa a zburat. Suntem gata de sacrificii, nu vom da îndărăt, atât timp, cât hoţii nu pleacă şi când ştim că în capul nostru avem conducători iluştri, călăuziţi de-o cauză, dreaptă şi care au un ideal sânit. Preotul a binecuvântat masa la care au un ideal sfânt. La ora 3 p. m, totul a luat sfârşit şi sătenii au plecat la casele lor cu credinţa că vor învinge. La Stulpicani (C-Lung) CERNĂUŢI, 28. — In oraşul Stulpicani din judeţul Câmpulung a avut loc o impozantă manifestaţie a partidului naţional-ţărănesc. D-l Dr. G. ALVIRESCU, preşedintele organizaţiei judeţului Câmpulung, însoţit de către d-l D. TIMU, vicepreşedintele acestei organizaţii şi d-l dr. N. CORTUŞAN, avocat în Câmpulung, a venit în acea zi la Stulpicani, ca să ia contact cu organizaţia locală. Dar de abia intraseră fruntaşii judeţului nostru la d-l G. Moroşan, preşedintele organizaţiei locale, când poporenii din Stulpicani prinzând de veste despre sosirea lor în acel oraş au tăbărât cu mic cu mare în spre locuinţa d-lui G. Moroşan şi au cerut fruntaşilor noştri să-i informeze despre situaţia politică. In mai puţin de 10 minute curtea d-lui Moroşan s’a umplut de lume, şi cei ce n’au putut încăpea în curtea foarte mare a gospodarului G. Moroşan, stăteau pe garduri prin pomi şi în stradă. D-l D. TIMU deschide adunarea şi spune între altele: Am venit la Stulpicani să vedem starea în care se află organizaţia noastră de aici. Văzând însă că tot poporul din Stulpicani a alergat încoace la sosirea noastră, nu putem pleca de aici fără să stăm de vorbă cu dv. şi să vă spunem cuvântul nostru de îmbărbătare. Rolul jandarmeriei e altul decât să se apuce de cetăţenii pacinici şi să nu-i lase să se adune mai mulţi la un loc, căci, slavă Domnului, pe aici nu e stare de asediu. Şi apoi Constituţia garantează libertatea întrunirilor şi nici o lege sau ordonanţă nu le poate opri. Cu jandarmi şi cu organe administrative, cari nu-şi înţeleg misiunea lor liberalii, caută să terorizeze poporul. Noi într’un lung şir de ani ne-am dat silinţă şi l-am educat, aşa că poporul astăz, conştient de drepturile sale nu se mai lasă terorizat. După ce vorbeşte despre gospodăria liberală de la consiliul judeţean şi de la Camera agricolă d-l Timu face un apel ca toţi să se grupeze în jurul partidului national ţărănesc, căci numai partidul naţional-ţărănesc poate schimba sistemul de jaf și teroare, cu care guvernează liberalii, introducând în locul lui respectul legii pentru fiecare. D-l DR. N. CORTUȘAN spune că a face politică înseamnă a se interesa de afacerile, cari ne interesează pe toți în stat. Am venit să ne sfătuim ce să facem, pentru a scăpa ţara de dezastrul care o ameninţă. Gospodăria ţării, făcută de către partidul liberal e dezastruoasă. Pe averescani tara văzut guvernând de două ori şi am văzut că n’au fost mai buni decât liberalii, fiind doar slugile lor oarbe. Singurul partid, în care astăzi întreaga ţară şi-a pus nădejdea îndreptării situaţiei ei, este partidul naţionalţărănesc. Numai acest partid poate îndrepta relele, cari bântuie astăzi ţara noastră. D-l VASILE MOROŞAN, gospodar din Stulpicani, spune că situaţia economică, în care a ajuns ţărănimea în urma guvernării liberale e cât se poate de rea. Liberalii ne sug pe noi ţăranii, că nu mai ştim ce să facem ca să ne putem câştiga traiul. Am fost în parlament şi am văzut cu ochii mei cum votau liberalii legile de sugrumare a ţării. La vot mergeau câţiva şi din urnă ieşia un număr împătrit de bile. Trebuie să scăpăm de lepra liberală până nu e prea târziu. Să rimite înaltei Regenţe o cerere ca să-i alunge pe liberali de la cârma ţării şi să cheme la guvern partidul naţional-ţărănesc, în care noi ţăranii ne-am pus toată nădejdea, căci numai acest partid e scăparea ţăranilor. D-l DR. G. ALVIRESCU: De la un capăt la celălalt al ţării se ridică un strigăt desnădăjduit al populaţiei, care ajungând la marginea răbdării sale, nu mai poate suporta jugul impus ei de către un partid străin de aspiraţiile acestei naţii. Partidul liberal ajuns la guvern prin fraudă, şi-a făurit un parlament prin teroare şi furt de urne şi astăzi guvernează prin fărădelege. Fiind incapabil să conducă destinele ţării, a adus pe capul populaţiei cea mai grea criză economică ce a cunoscut-o vreodată o ţară. Nevoile şi neajunsurile populaţiei de aici nu sunt mai mici decât ale poporului muncitor din celelalte părţi ale ţării. Şi aceste neajunsuri nu se pot îndrepta, câtă vreme sistemul nenorocit, patronat de către partidul liberal nu va fi înlăturat. Partidul naţional-ţărănesc luptă pentru înlăturarea acestui sistem şi a celor ce-l patronează. Adunările convocate până acum de către partidul naţional-ţărănesc au însemnat etape în această luptă. Lupta se va sfârşi cu adunarea de la Bucureşti a delegaţilor tuturor comunelor din ţară şi alte 71 de adunări ţinute în toată ţara în aceiaşi zi. Trebue să-l silim pe d-l Vintilă Brătianu să înțeleagă că trebue să demisioneze de la guvern pentru a putea salva patria de la un dezastru sigur. E datoria noastră patriotică să lucrăm din toate puterile noastre ca partidul liberal să fie alungat cu un ceas mai devreme. De aceea partidul national-tărănesc cere astăzi acest sacrificiu membrilor săi, nu în interesul său propriu, ci în interesul superior al patriei. După aceea d-l TIMU în aplauzele mulţimii citeşte următoarele telegrame : Către înalta Regenţă Bucureşti Cetăţenii din Stulpicani, jud. Câmpu-Lung adunaţi astăzi în 21 octombrie în adunarea publică convocată de către partidul naţional-ţărănesc, văzând că partidul liberal duce Ţara la dezastru Vă roagă să îndepărtaţi partidul liberal nefast din fruntea treburilor publice şi să aduceţi la guvern partidul naţional ţărănesc cu d-l Iuliu Maniu, care singur se bucură de asentimentul acestei răii. Preşedintele adunării, D. Timu D-lui Iuliu Maniu, Bucureşti Cetăţenii din Stulpicani, jud. Câmpulung, adunaţi astăzi în 21 octombrie în adunare publică vă roagă să continuaţi mai departe lupta pentru alungarea liberalilor de la guvern până la izbânda deplină. Preşedintele adunării, D. Timu Meseriaşii aduc mulţumri partidului naţional-ţărănesc La congresul micei industrii din Ploeşti, d-l D. R. Ioaniţescu, în numele partidului naţional ţărănesc a arătat care "trebue" să fie politica de stat a guvernelor române faţă de meseriaşi. Programul schiţat de d-sa a fost adoptat în întregime de membrii congresului şi trecut în moţiune. După votarea moţiunei, congresiştii au expediat următoarea telegramă de mulţumire-D-lui D. R. IOANIŢESCU . Deputat Str. Mântuleasa No 33- Bucureşti" Membrii Uniunei generale a micilor industriaşi din România întruniţi în al 8-lea congres la Ploeşti, vă trimite un călduros salut şi vă exprimă gratitudinea sa pentru dragostea ce arătaţi clasei celei mai muncitoare şi mai oropsite. Preşedinte, ALEX SAMOIL Dela organizaţii Membrii organizaţiunei Capitalei, cari s au mutat de St- Dumitru, sunt rugaţi să anunţe în scris Secretariatulu generl (Calea Victoriei 49). noua adresă* D-nii membrii ai partidului naţional-ţărănesc care fac parte din organizaţiile circ. 21, 23 şi 28 din sectorul 1 al culorii de negru sunt convocaţi la adunarea generală spre a li se face importante comunicări, pentru Miercuri 31 Octombrie a. c. ora 8 jum. seara în localul Casei de Stat „Dudeşti“.« Membrii Partidului Naţional Ţărănesc din ORGANIZAŢIA CIRC. 23, sunt cu insistenţă rugaţi a se prezenta la Casa de Stat „Dudeşti” din Calea Dudeşti No. 11, zilnic între ORELE 7-9 SEARA, cu cărţile de membru ce posedă, spre a fi înscrişi în registrul de ordine, al secţiei de votare, cu adresa exactă a ultimului domiciliu- «DREPTATEA" Patriotismul fruntaşilor ardeleni ,,Lupta” publică un interview cu d- l. Fedorea, inspector al închisorilor din Transilvania, martor ocular al revoluţiei din 1918 din UngariaUn capitol, din interviewul d-lui Fedorea, pe care-l reproducem mai jos, se referă la patriotismul fruntaşilor ardeleni-Iată cum povesteşte d. Fedorea evenimentele cari au urmat asasinărei lui Tisza : „Am fost condus la etaj, unde erau într-o cameră Vaida şi Gido Pop. Acesta, contemplativ şi cam îngrijorat, dar Vaida resolut şi marţial. Le-am comunicat cele auzite în lagărul revoluţiei Le-am spus că, în ziua următoare vor fi chemaţi la Karolyi şi ceilalţi pentru a se înţelege privitor la românii din Ardeal şi Ungaria. Intr’adevăr, în ziua de 1 Noembrie, Vaida, Cicio Pop, Aurel Vlad şi Ion Erdély au ţinut sfat cu Nemzeti Tanács în Casa nouă a oraşului-Karolyi le a pus în vedere că vor avea prefecţi români în fruntea fiecări judeţ românesc autonomie de limbă şi de învăţământ şi alte lucruri dulci şi frumoase, RAR ROMANII AU DAT RĂSPUNSURI NEGATIVE Mai târziu negocierile au continuat la Arad, unde a prezidat Maniu. Nu pot să redau aici atitudinea vrednică a lui Alexandru Vaida în aceste vremuri furtunoase. In acest clocot al vulcanului revoluţiei, nu era lucru uşor pentru d-sa să stea în Budapesta, unde numai cu vreo zece zile înainte făcuse în parlamentul maghiar declaraţia de independenţă a Neamului român- Un glonţ al unui fanatic putea să-i fie adresat în orice clipă, cu atât mai mult că, şi în momentul comunicărilor mele- nu se auzea vorba de bubuitul tunurilor şi torăitul mitralierelor Pe stradă şi pe malul Dunării era o încăierare straşnică între muncitori şi populaţia din oraş. Vaida era şi aici un român tare şi un patriot neclintit”. i îVJ» îl A D. AL. VAIDA-VOEVOD D. ST. CICIO POP Dealul Patriarhiei Dezordice între liberali pe chestia catastrofei de la Recea.—Directorul general C. F. R. acuzat direct. Cazul de la legaţia română din Rio de Janeiro. A început discuţie inutilă. D. Săveaflu deschide şedinţa la orele 3,30, prezenţi, puţini din aleşii d-lui Davidoglu pe banca ministerială d-nii Bebe Brătianu, Argetoianu, Cipăianu. D. Săveanu comemorează semicentenarul Dobrogei într’o cuvântare, ocazională. Pe un ton violent, d. Popilian face o interpretare ministrului de comunicatii , Dimitriu-Dâmbovița cu privire la catastrofa de cale ferată de la Recea. D. Popilian acuză pe inspectorii controlori şi pe directorul general al C. F. R., d. Teodorescu, ca fiind principalii vinovaţi, căci, spunea sa, în timp ce aceştia primase salarii enorme, la G. F. R. sunt funcţionari plătiţi cu 36 lei pe zi şi 9,60 pe zi, cum e cazul unuia rănit în spitalul din Craiova. (Liberalii rămân uimiţi de această revelaţie). Mai departe, Popilian cere ca de astădată să nu se mai scoată vinovaţi acarul şi impiegatul, cum e obiceiul, ci să se facă serioase cercetări întrucât vinovaţi sunt cei mari, care nu au ţinut seamă de rapoartele mecanicilor prin care cereau ca încrucişarea trenurilor să nu se mai facă în halta Recea, ci în Slatina. In raportul mecanicului rănit, raport de la 9 octombrie 1928, stă scris negru pe alb : „nu pot trece fără accident în Recea din cauza curbei şi a văii mari”. D. Popilian citeşte şi alte rapoarte ale mecanicilor şi încheie prin a cere demiterea directorului general al GF.R. întrebarea fi-lui Popilian a fost aprobată, spre dezagramentul miniştrilor de faţă, de o mare parte din majoritatea familiei liberale. D. C. DIMITRIU, ministru, declară că accidentele sunt inerente lipsei noastre de organizare (stupoare printre miniştri), şi se făleşte că în alte tari accidentele sunt mai numeroase şi mai grave decât la noi. (Toţi zâmbesc). D-sa încheie aducând elogii directorului general de la G. F. R. D. POPILIAN arată că în ziua de 25 octombrie 1928 directorul general al C. F. R. a schimbat telefonic mersul unui tren fără să avizeze funcţionarii interesaţi, ceia ce este contra regulamentelor. D. I. G. DUCA, ministru, aduce elogii d-lui Teodorescu, despre care spune că guvernul se mândreşte cu activitatea lui. Şi ’n Anglia a fost recent o catastrofă, spune d-sa şi nici un englez n'a cerut demiterea directorului. D. POPILIAN : Dar noi ne potrivim cu englezii ? D. DUCA : In parlament suntem unii ca englezii. D. POPILIAN : Sunt şi ţigani în parlament. (Intre guvern şi aleşii lui s’a produs un duş rece). • D. P. DRAGOMIRESCU într’o comunicare atacă pe d. dr. O. Beiu, secretarul de legaţie din Rio de Janeiro pe tema incidentului pe care l-a avut cu fostul consul al României, cu ocazia sorbei profesorului dr. Marinescu, în Brazilia. Adăogăm că despre acest incident ale cărui proporţii s’au exagerat în mod interesant am scris la timp, punând lucrurile la punct. D. C. ARGETOIANU răspunde că nu ştie precis cum s’a petrecut incidentul, dar făcând uz de tradiţiile din diplomaţie a recenmat pe d. dr. Belu pentru explicaţiuni. D-sa a şi plecat la 23 Oct. din Brazilia-DISCUŢIE INUTILA La Mesaj a început d. HENŢIESGU, alesul jandarmilor şi mitralierelor din Durostor în indiferenţa generală. D-sa regretă lipsa naţional-ţărăniştilor din Camera liberală, îi atacă apoi, atac cre culminează în ridicola frază că ţărăniştii au împiedecat naţionalizarea oraşelor după războiu. D. VILLER, din partidul maghiar, spune că rezoluţia congresului de la Odorhei a suscitat critici şi proteste, fiind acuzaţi că urmează sugestiile Budapestei. D. Viller contestă temeinicia acestor critici , rezoluţia de la Odorhei, spune d-sa, a fost un gest de dezasperare care-şi găseşte justificarea în modul cum sunt tratate minorităţile de liberali. Dacă se va cunoaşte realitatea se va vedea că maghiarimea suferă din cauza, amânării rezolvării problemei minoritare. Toate partidele sunt de acord că problema trebuie soluţionată, însă aceia care au guvernat nu au făcut nimic. D. Willer protestează , contra cenzurei îndreptată împotriva presei maghiare ; se plănge că în oficii publice nu se îngăduie limba maghiară (proteste la liberali) , că funcţionarii trimişi în ţinuturi cu populaţie maghiară să cunoască limba maghiară ; că teatrele minoritare sunt mai greu impuse decât celelalte ; corpul didactic maghiar moare de foame. In sfârşit d. Viller se ridică împotriva clasificării arbitrare a naţionalităţii elevilor şi a naționalizării prin circulari ministeriale. D-sa cere legi. Şedința se ridică la ora 6- Azi la orele 30. Willer va continua. Un tablou al Memorandului A apărut „Memorandum”, un tablou de o netăgăduită valoare comemorativă, reprezentând grupul istoric al celor 150 memorandişti români fotografiaţi la Viena în primăvara anului 1894. Pe lângă desenurile artistice executate ce încadrează această utilă lucrare, tabloul înfăţişează portretele celor 14 autori principali ai „Memorandului’’, precum şi un portret al Regelui Carol I, eliberatorul deţinuţilor politici din temniţele maghiare. In părţile laterale ale tabloului, două suiluri simbolice, închid explicaţia ştiinţifică a „Memorandului“ şi numele apărătorlor cari au participat efectiv la desbaterea judiciară a celui mai măreţ act din viaţa naţională a românilor de peste munţi. După cum se vede, o publicaţie rară, profund pilduitoare, menită să arunce în mijlocul generaţiilor tinere sămânţa fecundă a conştiinţei şi eternei conservări a patrimoniului nostru naţional Autorii acestei lucrări, d-nii Al. Rioşeanu-Dolj şi Vintilă Surdeanu, cari nu au cruţat nici o jertfă întru ideala întocmire a tabloului, merită lauda şi recunoştinţa tuturor patrioţilor luminaţi din această țară. Spionii Buda-Pestei Intrăm în iarnă cu peste o sută, de mii de muncitori industriali lipsiţi de lucru şi muritori de foame şi un număr, cel puţin identic, de muncitori forestieri şi agricoli în aceiaşi situaţie. Pe aceştia din urmă guvernul îi pune în situaţia „şomerilor sezionari“, lăsând parcă să se creadă că, mizeria lor e ceva., la modă, dulce ! Şi în acelaşi timp în ţara noastră mănâncă pâine peste o sută de mii de streini Am dat la timp alarma în ziarul nostru asupra acestei situaţiuni şi am arătat că nu e posibil să tolerăm ca în timp ce muncitorul român moare de foame din lipsă de lucru noi să „importăm“ muncitori streini Spuneam atunci că pretenţia guvernului că aceşti muncitori sunt necesari industriei noastre cu „specialişti“ e absurdă. Faptul că azi se găsesc peste o sută de mii de streini cu pretenţia de a fi specialişti dovedeşte dreptatea susţinerilor noastre. Realitatea constă în faptul că pe lângă o toleranţă condamnabilă şi un alt fapt ne-a adus în această situaţie. Arătam anume în trecut că industriile din apropierea graniţei ungare, industrii cu capital unguresc au tot interesul de a face o politică antiromânească şi de a căuta distrugerea elementului muncitoresc naţional. Mai mult, aceste industrii cari ar fi trebuit astfel supraveghiate încât ele să fie centre de radiaţie românească, în oraşele de la graniţa de Vest, cu populaţie ungurească, şi ele să poată fi uşor transformată la nevoe, în industrii, de război-ori ele fiind sub ordinele directe ale Budapestei, au procedat de aşa natură încât azi sunt periculoase ţarei atât în timp de pace, cât maicu seamă în timp de război. Să fie fost oare şi în această privinţă, numai neglijenţă şi toleranţă,sau este în realitate vorba de un criminal, de un agent al şovinilor maghiari ? " Chestiunea merită atenţie, cu atât mai mult cu cât este ştiut că intrarea şi tolerarea în ţară, a streinilor, a fost în sarcina serviciului nostru „de siguranţă“, în fruntea căruia este un om cu strânse legături cu siguranţa de la Buda- Pesta, al cărui salariat gras este- Reese deci clar cine este spionul, care a ajutat duşmanii ţărei să-şi facă mendrele chiar în interior^ ţărei- Ne întrebăm însă dacă alături de el, nu mai sunt şi alţi vânt daţi streinilor. E greu de imaginat ca lucrurile acestea să fie numai opera sa. Privită aşa situaţia, înţelegend de ce partidul liberal aruncă altora epitete de „vânduţi streinilor“. ‘ O fac numai pentru a distra opinia publică- în scopul de a rămâne neobservată „opera“ oamenilor lor, spionilor din serviciul Buda-Pestei. " Cronica Basarabiei Din necazurile satelor basarabene Am adus la cunoştinţa d-lui ministru de interne sălbatica procedare a prefectului de la Cetatea- Albă, care a instalat jandarmi în satele înfometate, impunând sătenilor, membri ai partidului naţional-ţărănesc, să-i hrănească gratuit, pe ei şi caii lor- Mulţumim d-lui I. G. Duca că a ordonat încetarea abuzului , dar ce măsuri a luat împotriva prefectului ? Acest sălbatec slujbaş încurajează bătaia şi nu ia nici o măsură împotriva agenţilor săi, cari au deslănţuit o adevărată prigoană împotriva sătenilor-In comuna Culevcea, primarul a bătut groaznic pe tânărul Ivan Bratinov şi, împreună cu jandarmii a lovit şi pe flăcăii : Miron Velcov, Vasile Ciplac, Filip Gramatic, Mihail Vololoviev, Ivan Samaşic, şi alţii, fără, să fie vinovaţi cu nimic. In comuna Deljilor săteanu Nicolae Meserji a fost bătut crunt de către primar, însoţit de jandarmi. Şeful de postdin comuna Sărăria a furat cărţile de membru şi diverse acte ale sătenilor şi a cerut mutarea în Transilvania. Sătenii din comuna Palanca au reclamat că şeful de post îi înjură şi-i bate, fără „alegere“....*. s’au făcut cercetări şi jandarmul a fost dat judecăţii. Mai sunt şi alţi jandarmi cari nu dau pace sătenilor şi cari-i ameninţă cu arestarea şi bătaia, numai pentru motivul că sunt ţărănişti Afară de cei din Chebabcea, Maraslăveni, Tuzla, Tătărăşti, notaţi spre a fi daţi judecăţii, mai sunt şi alţii cari prigonesc pe săteni, în loc să fie sfătuitori buni şi să trăiască în linişte cu dânşii. In anul trecut, judeţul Cetatea- Albă a avut mai multă linişte din partea jandarmilor, datorită faptului că, comandantul, era un om imparţial şi demn, care le cerea numai îndeplinirea serviciului în cadrul legiiAcest distins ofiţer, care nu a binevoit să aplice ordinele ilegale ale cinicului prefect Stăncescu a fost mutat, în urma unui raport al acestuia, în care scria că nu are încredere în anumiţi ofiţeri de jandarmi, mai ales acum, când.... revoluţia este iminentă în Basarabia !... Pentru acelaş motiv au fost transferaţi şi alţi 5 ofiţeri de jandarmi 1 Acest trist personaj, din nefericire încă prefect al Cetăţii Albe, dădea tot astfel de rapoarte Ministerului, în 1924, după răscoala de la Tatar Bunar, Numai spre a avea motiv să aresteze şi să împuşte atâţia nevinovaţi, la margininea şanţului ! Auzim că d- Petre Dragomirescu deputat (nu însă ales) de Cetatea- Albă, prieten intim cu d-nii miniştri Duca şi Argetoianu a obţinut salcrificarea prefectului Stăncescu, de acord fiind cu majoritatea liberali-ilor de la Cetatea Albă, exasperaţi că nu pot scăpa mai curând de un asemenea prefect. Ar fi mare bucurie satelor Cetăţii Albe, când ar pleca călăul, d-le Duca ! ^ Fă un gest frumos şi adu liniştea satelor, răpuse de foamete...- / Informaţia şi Duminică 4 Noembrie a. c. orele 10 jum. dimineaţa, va avea loc inaugurarea Casei de Stat a Sectorului I al Culorii de Albastru, din Calea Şerban Vodă No. 162. Vor lua cuvântul fruntaşii partidului. Camera de Agricultură Ilfov, aduce în toţi anii din Franţa (Provence) sămânţa cea mai curată de lucernă, pe care o distribue pe preţ de cost cultivatorilor din judeţ, care fac cerere şi depun costul ei. Acum, făcându-se tablourile, doritorile să adreseze direct Camerei (Palatul Prefecturei judeţului) depunând odată cu cererea şi un aconto de 30 la sută, pentru a fi înscrişi şi a cunoaşte astfel Camera, cantitatea ce urmează a comanda. Victimele nefericite ale groaznicei catastrofe de la Recea au fost înmormântate ori cu pompa cuvenită. Mâine vor fi transportate în Italia pentru a fi înmormântate acolo trupurile neînsufleţite ale celor trei membri ai familiei Rocca, D. Charles Drouhet directorul şcoalei superioare de perfecţionare a poştelor şi telegrafelor din Franţa care a venit în ţară chemat de guvernul român, pentru a colabora cu tehnicienii noştri, la refacerea reţelei noastre telegrafice şi telefonice şi-a terminat cercetările. D-sa a prezentat ori ministrului comunicaţiilor, un lung raport al modului cum d-sa înţelege să se execute lucrările de refacere a telefoanelor şi telegrafului. M Invățafi străini prin Basarabia CONFERINŢA D-LUI PROFESOR H- FOCILLON In Chişinău, in sala Eparhială, în seara de 24, a avut loc conferinţa d-lui Focillom profesor de istoria artei la Sorboria, in trecere pe la noi, venind de la un congres Ştiinţific din Fraga-Conferinţa d-lui Ii- Focillon, tratând despre geniul artelor populare, s’a ţinut în faţa unei săli arhipline, jumătate din elevii de curs superior, jumătate din elita intelectuală a Chişinăului. Bătrân, pu± tin adus din spate, d■ Focillon, cu o vervă nesecată a reuşit să ţină atentă o sală atât de plină timp de aproape 2 ore. Luat de avântul expunerii d-sa a intrat într-o subtilă analiză a organelor, forţelor şi carracterelor artelor populare, punându-le în legătură cu arta populară românească. Cu adâncă convingere susţinută de un elan care, pornind de la cea mai subtilă analeză şi ajungând până la forme de autentică inspiraţie poetică, d. Fa- cillon arată cu o claritate excelentă cum că isvorul artei populare por neşte din adâncul vieţii poporului şi cum ea, în variatele ei forme, geometrice, îmbracă o haină de veşnică şi variată poesie- Despre arta populară românească are cuvinte preţioase, spune cu autorita- tea unui profesor îmbătrânit în specialitatea sa: măsură, claritate, voioşie, variaţie, cu un cuvânt, produsele artistice ale poporului nostru strigă, cum s’a exprimat d-sa, „România“. La urmă d. Focillon, a proectat câteva modele de scoarţe româneşti, neîncetând de a le întovărăşi de explicări elogioase în care se repetau cuvintele ,,admirabil“ arricut la vedere“, etc., etc- Cor.