Dreptatea, decembrie 1928 (Anul 2, nr. 343-366)

1928-12-01 / nr. 343

MAINE la Cinema ODEON I , • „■ * M . t, ’I - ; '''4 *•'* . ' ' .. .. \ ■ . . .. .V . - .'! } . debutul faimoasei orchestre argentiniene de tangouri B­IANCO'BACHILIA compusă din 14 persoane Aser filmul CÂNTECUL PRIZONIERULUI d organizaţie a comer­cianţilor ambulanţi în Capitală Duminică 25 Noembrie a. c., s’au pus bazele unei organizaţiuni a co­mercianţilor ambulanţi din Capitală, sub denumirea de „Sindicatul Comer­cianţilor ambulanţi de toate catego­riile*". Cei prezenţi au proclamat în unani­mitate ca preşedinte al organizaţiei pe d-l Osias Melik, secretarul culorei de negru al partidului naţional ţără­nesc. După alegere, d-1 Melik mulţu­meşte pentru cinstea ce i s'a făcut şi roagă pe cei prezenţi de a se întruni Miercuri seara la ora 7 în localul Ca­sei de Stat din Dudeşti, la o primă consfătuire. Miercuri seara la ora 7 în prezenţa a peste trei sute comercianţi ambu­lanţi, d-l Melik deschide întrunirea, spunând că nu din dorinţa de a’şi fa­ce trambulină politică a primit de a fi în fruntea organizaţiunei, ci din dorul de a face cât va putea, pentru această oropsită categorie de munci­tori care sunt expuşi tuturor necazu­rilor şi vexaţiunilor. După d-1 Melik, vorbesc d-nii: Ma­noie Horn din partea categoriei de manufactură, Scherman şi Iosef Miehs, din partea simigiilor, d-1 Grin­berg şi Neiderman din partea catego­riei de mărunţişuri, d-nii S. Georgescu şi Stan Vasile din partea oltenilor- D-1 vice­preşedinte H­ K­ot, dă e­xpli­­caţiuni generale, arătând suferinţele la care sunt expuşi ambulanţii.­­ D-1 Melik spune că a luat act de toate doleanţele exprimate şi In cu­rând va face formele pentru constitui­rea legală a sindicatului. Asigură pe cei prezenţi, că guvernul partidului naţional ţărănesc care este un partid al maselor muncitoare, va şti să facă­­dreptate şi acestei categorii de mun­citori.­­ Se face o călduroasă manifestaţie guvernului naţional ţărănesc. Mira „IM“ cei mai sliganji și convenabil. [coreii pretutindeni Bursa 29 Noembrie 1928 Bursa slabă. Puţine încheeri, la cursuri ceva mai scăzute- în spe­cial acţiunile societăţilor de petrol drept urmare a ruperii acordului de desfacere în interior a produ­selor de petrol — au fost cele mai neglijate şi au marcat scăderi de cursuri. Au cotat, în bursa oficială: împrumutul unirei 63­ A Renta Împroprietăririi 58.35 Scrisuri rurale 58 A BANCARE Banca Națională 12.600 PETROLIFERE Petrol Bloc 400 /. R. D­ P. optate 510 Creditul Minier 1225 Subsolul român 250 DIVERSE Dacia România (asigurări) 7300 Reşiţa optate 84­5 S. T. R 1148 DEVIZELE Târgul de devize calm. _Cursuri neschimbate 90 transacte foarte puţine- Au cotat: BURSA OFICIALA Franci francezi 6­51 Lire sterline 807 Dolari c 166.10 Lire italiene 8.725 Franci elveţieni 32.10 Belgas 2314 Coroane cehe 494 Schelingi austriaci 23.44 Rentenmark 39.70 Pengő 29.01 Ştiri diverse Ministerul de interne a mărit subvenţia ce o acorda pentru cămi­nele şi cantinele universitare de la 3 la 5 milioane. Cu acest spor se va mări mimst­rul studenţilor la cantine. Selecţia lor se va face prin con­curs-Miercuri 5 Decembrie la orele 4 p. m- se va tine la Minist­ Muncii (Direcţia meseriilor şi învăţămân­tului muncitoresc) un examen pen­tru technicienii dentari. Liga Culturală şi Asociaţiunea „As­tra” din Sibiu, vor sărbători, Sâmbă­tă 1 Decembrie, orele 4 p. m., la A­­teneul Român, 10 ani de la unirea Ba­natului, Transilvaniei şi Bucovinei, printr’o serbare. Va vorbi d-l Nicolae Iorga, Preşe­dintele Ligii Culturale, iar din par­tea „Asociaţiunii Astra“, d-nii Ştefan Pop, Preşedintele Despărţimântului Bucureşti şi Laurenţiu Oanea. Intrarea numai cu bilete- Locul în lojă 10 lei. In stalur’ gratis. Biletele se găsesc: la Direcţiunea Liceului Sf. Sava, str. G-ral Berthelot 23, la d-l Ilie Al. Ardeleanu, secretarul Ligii, la magazinul Apostoleanu, calea Vic­toriei 28 fost SG, la sediul Ligii Cul­turale, Bul- Schitu Măgureanu 1, iar în ziua serbării la cassa de bilete, Comitetul congresului pensiona­rilor C. F. R. din întreaga ţară in­vită pe toţi pensionarii numitei ins­­tituţiuni, la toate categoriile şi din întreaga ţară, la congresul pe care îl vor ţine Duminică 9 Decembrie a. c. ora 9 dim., în sala „Locomo­tiva“ din calea Grivica No. 213, când se vor discuta chestiuni refe­ritoare la îmbunătățirea situațiunei lor. UNII FRAŢII Calea. Gri­viţel 47 — 49 Anunţă toţi comercianţii din Capitală, că au sosit mari entităţi de vinuri din viile: BifiDiT, (Dealul Mare); Biby Constantinescu (Dealul Mare); Prefect Pasca (Putna); Iancu Ciurea (Futna); Anton Confraţii (Kahul) precum şi renumitul vin din Borceag. Veniţi de gustaţi lard oblige de cumpărare Ceasornicăria Universală IAGOP BOIADGIAN ET COMP. B-dul Mihail Ghica 93 vis-a-vis de piaţă Execută orice reparaţiuni de ceasor­nice, bijuterii, cu preţurile cele mai convenabile. Totodată anunţ onor, clientela că suntem foarte bine asor­taţi în diferite ceasornice deşteptă­toare, pendule durabile și precise. drepturile compozi­torilor Societatea Compozitorilor Ro­mâni, spre a răspunde nenumă­ratelor întrebări ce i s’au făcut aduce la cunoştinţă generală a au­torilor de cuvinte de melodii (ro­manţe, lieduri, dansuri, cântece, cuplete de revistă, etc ) că, au dreptul la 1/3 din drepturile înca­sate de Societate pentru acele bu­căţi­ Societatea nu repartizează înt­­ă, fireşte, decât drepturile autori­lor şi compozitorilor care au fă­cut cerere de admitere lu­ socie­tate. Lămuriri mai amănunţite se poate obţine la sediul Societăţii (Biroul de percepere al drepturi­lor de autor) str. G- C. Cantacu­­zino No- 33, (Biserica Batiștei), în fiecare zi între 9­—13. Actele , supuşilor străini Actele supuşilor streini depuse la Insp- I de poliţie din Capitală în vederea revizuirei, au fost revi­zuite şi trimise Biurouha Contro­lului streinilor din str. Matei Ba­sarab No- 3, de unde cei interesaţi le pot ridica în orice zi. ____ Pe ziua de 1 Decembrie se vor trimite aceluia? biuroru şi actele depuse la Insp. V de poliţie, ele fiind deasemenea revizuite­ •aia şi de comandă găsiţi, tablăeimiais pentru prelude­­şti, impermeabile, frigeline Treachepaturi la „TEXTILA" _____B BJC­U RIE $ T 1 Centrala de comenzi STR. 11 IUNIE No. 67 Vis-a-vis de Grădina ,La Leul şi Cârnarii* Tramvaele 3, 13, 15, 14 şi 20 Mare reducere de preturi cu ocaziunea «iniţial In noul local Spectacolele zilei TEATRUL NATIONAL: Petro­nius. OPERA ROMANA: Lohengrin. TEATRUL REGINA MARIA : Ma­nage. TEATRUL INTIM: Marit Boxeur. TEATRUL MIC: Catârul. TEATRUL ALHAMBRA: „Fritz“ cu Leonard. CINEMA. SCALA : întreaga expediţie a Generalului Nobile în 6 acte şi revista „Ca la mama acasă”. CINEMA CAPITOL: Roşu şi Negru după romanul lui Stendhal cu Ivan Mostouchine. CINEMATOGRAFELE SELECT şi BU­LEV­ARD PALACE: Prinţul student din Heidelbergul de altă dată după celebra piesă a lui Mayer Fo­­erster cu Ramon Novarro şi Norma Shearer cu acompaniamentul de cor. TEATRU CINEMA „MARIOARA VOI­CULESCU : ,O noapte de amor" cu WUmo Banki şi Revista Mică dar veselă. CINEMA ODEON : „Cântecul Prizo­nierului cu Lars Hanson, Dila Pario şi Gustav Frolich. CINEMA EFORIE : O nunţi în revo­luţie, 10 acta, cu Goesta Ekman şi Fritz Kortner. CINEMA ELITE: Any Ondra în Pri­mul Sărut, ultima creaţie a celebrei artiste după Suzi Saxofon. CINEMA TRIANON : „La Belle 134- lene’' (viaţa intimă a frumoasei Elena) cu Maria Korda-CINEMA LIPSCANI: O prinţesă în exil cu Mary Parker Verebes, etc. şi filmul vorbitor. CINEMA TERA: „Omul fără bra­ţe“ cu Lon Chaney şi Maléc Boxeur. Seara campion de reviste Lică Rădulescu. TEATRUL AMERICAN CINEMA - Jo­cul cu Dragostea cu Harry Liedtke şi o revistă. CINEMA MARNA : Iubita guverna­torului şi artişti. VOLTA-BUZEŞTI : Copii nimănui cu Xenia Desni şi artişti. CINEMA MARCONI Café electric cu Ninna Vana și Igo Sym şi trupa Titi Mîhăilescu-TEATRU RAHAVA CINEMA : Spioa­­na cu Rudolph­ Klein,Rogge, Willy Fritsch, Gereta Maurus şi Lien De­­yers-CINEMA FILANTROPIA : Eu sunt Suzi Saxofon cu Any Andra şi Mal­colm şi Ford. fi PWESTATPI* însemnări CUNOAŞTEREA ŢARII PRIN CER­CETĂRI MONOGRAFICE Ateneul ,N. Iorga" Şi-a redes­chis seria şezătorilor luni 26 No­embrie a­ c. D- profesor Gusti a vorbit des­pre „Cunoaşterea ţării prin cerce­tări monografice". Cercetările monografice au fost făcute Până acum, cu superficiali­tate, trecăndu-se cu uşurinţă peste multe lucruri interesante şi adevă­rate, în legătură cu viaţa socială a satelor-Seminarul de sociologie de sub conducerea d-sale, timp de patru ani a strâns un material bogat, re­prezentând munca serioasă şi răb­dătoare a celor ce vor să înfăp­tuiască monografii adevărate. Metoda întrebuinţată, sprijinită pe criterii ştiinţifice, a dat rezul­tate interesante- Cercetările care nu au la bază o observaţie meto­dică nu pot fi nici serioase, nici complecte-Psihologia, blândeţea şi răbdarea trebue să fie calităţile observato­rului înarmat pe deasupra şi cu cu­noştinţe speciale. Sinceritatea în primul rând şi darul de a şti să câştigi încrederea ţăranului, nu trebue să lipsească. Materialul strâns va fi cercetat din nou, controlat şi prelucrat du­pă anumite norme, căci problema specificului naţional, despre care se scrie şi se vorbeşte atâta, nu poate fi cercetată decât prin meto­da monografică-Satul trebue cercetat-El reprezintă poezia şi adevă­rata viaţă sufletească a neamului nostru- Prin cercetări speciale vom ajunge la găsirea adevăruri­lor generale sociale, înfăptuind un tablou exact al istoriei neamului românesc-D. profesor Guşti rezumă apoi activitatea seminarului de sociolo­gie, arătând ce s-a înfăptuit până azi şi programul pe care seminarul şi-a propus să-l urmeze-D- Georgescu-Breazu, preţiosul colaborator al d-lui profesor Gusti a făcut, după conferinţă, câteva de­monstraţii cu un aparat fonograf­ic prezentând câteva doine şi strigăt populare.­­ Programul şezătorii a fost com­­pledat de d-lu Sorana Ţopa, de­ Teatrul Naţional, de baritonul Mi­hail Vulpescu Şi de quartetul Teo­dorescu-IULIA LASCU Cârfi (Continuare din pag. l­a)­tal, — tribună unde Quinet a făcut primele sale prelegeri în susţinerea cauzei românismului. Intr’un alt capitol al valoroasei sale lucrări, d. Breazu examinează relaţiunile pe cari le-a avut Quinet cu Românii aflători în exil în Franţa, în Belgia şi Italia şi ca în­cheiere a volumului, d-sa publică o serie de scrisori schimbate intre Quinet şi patrioţii români, precum şi între aceştia din urmă şi soţia marelui filo-român, scrisori pe care nu oricine a avut prilejul să le cu­noască. Studiul d-lui Breazu are o impor­tanţă covârşitoare şi revine auto­rităţii rolul ca el să fie cât mai răs­pândit, în tot cuprinsul ţării, pen­tru ca oricine să poată să se instru­iască din el. ...............! Mai mult. Bibliotecile şcoalelor secundare au nevoia să primească acest volum care poate folosi tine­rilor vlăstare mai mult ca oricare volum de literatură inferioară. ------ L. I. VIANU Del0­rganizaţii Organizaţia partidului Naţional- Ţărănesc din comuna Şerban-Vo­­dă, va ţine o mare întrunire publi­că în ziua de 2 Decembrie la orele 10 dim, în sala cinematografului Şerban Vodă din şoseaua Giurgiu­lui. Toate organizaţiile partidului, sunt rugate a lua parte la această întrunire în număr cât se poate de mare• PIESE ■360« ELECTRICE BROWATT * BUCUREȘTI*Str. Smârdan.41 Teatrul Naţional a reprezentat cel fast deosebit una din cele mai mari inepţii dramatice din câte ne-a fost dat să vedem. Un autor mediocru, care a cenzurat ani de zile, în Comitetul de lectură, pro­ducţia dramatică românească, a dat cel mai dezastruos examen din cariera sa, şi cea mai revoltă­toare dovadă de lipsă de simţ au­tocritic-Petronius? Acesta e Petronius, arbitrul poeziei şi arbitrul elegan­ţei? Aceasta este Roma şi­ aceştia sunt Romani? Libaţiile şi orgiile romane nu mai sunt înfăţişate astfel nici la ci­nematograf. Şi-apoi, orgii romane cu jazz? Nişte beţivani de periferie beau nectar din cupe goala, — înfulecă prăjituri de ciocolată numindu-le mreană cu sos, vorbesc... ca la uşa cortului şi n­u-s preocupaţi decât de pântec, de petreceri Şi de Eros. Ce să mai spunem despre strop- Strile de limbă (izvor de rimi”) SORANA TOPA despre „contra-ordinul“ Cezaru­lui, , închide-ţi cât mai grabnic ar­terele", de îndrăzneala unui Roman de a plagia fără ruşine pe.­. Mi­ron Costin: „nu’s vremile sfet om, ci bietul om subt vremi" ?... Domnul Mircea Rădulescu n'a izbutit — deşi, evident, tot acestea erau intenţiile d-sale — nici măcar să schiţeze elementele unei pa­rodii­Din vidul inspiraţiei şi din abon­­denţa reminiscenţelor, d-sa a az­vârlit în scenă o serie de perso­nagii artificiale, a însăilat o acţiu­ne lipsită de logică, de gradaţie şi de suflu dramatic şi a înşirat, can­did, o serie de cacofonii versificate. Autorul revistelor de la Cără­buşi şi-a aprobat singur, un co­mitet — Piesa, apoi şi-a dat demi­sia spre a şi-o putea juca. Bieţii actori s’au frământat in patru acte şi cinci tablouri, prozaic versificate, răsturnănd — ca să se med­­istreze — cupe şi amfore de carton, invocând Uscare de câteva sute de ori pe Bachus şi pe zei, şi ,glăsuind concret puterea lor ma­sivă"... Adăugaţi la toate acestea o fi­­guraţie sălbatecă, un banal diver­tisment coreografic împrumutat de Opera Română Şi veţi reconstitui cea mai autentică comedie antică... fixată într’im mediu de varieteu românesc. Au jucat: Sorana Topa (care a trecut cu înţelegere, graţie şi artă printr’un rol de o singură scenă), Aristide Demetriad, R. Bub­inski, G. Calboreanu, Maria Mohor... H BLAZIAN A. DEMETRIAD G. CAL­BOREANU Provincia Sfinţirea drapelului organizaţiei partidului naţ.-ţărănesc de la Floreşt CLUJ. Eri a avut loc, în comuna Floreşti, solemnitatea sfinţirii dra­pelului organizaţiei locale a parti­dului naţional-ţărănesc, săvârşită in cadrele unor mari serbări poporale. Din Cluj au participat d-nii dr. Adam Popa, prefectul judeţului, dr. Valentin Poruţiu şi Virgil Stan. După oficierea serviciului divin,­­părintele Sasu, a rostit o frumoasă şi însufleţită cuvântare în care arată religiozitatea poporului nostru, ca­re, în toate manifestările sale începe implorând ajutorul lui Dumnezeu. Această credinţă, care ne-a fost că­lăuzitoare în cursul veacurilor, ne-a ajutat să ne vedem realizat marele ideal al Unirii. A răspuns d. dr. Adam Popa, pre­fectul judeţului, scoţând în relief dragostea şi devotamentul poporu­lui românesc faţă de conducătorii săi fireşti. Steagul care în trecutul, când îl puteam purta numai în su­fletele noastre, ne-a dus la marea biruinţă, care este Unirea. Astăzi când îl putem desfăşura liber, cu atât mai vârtos ne va duce realiza­rea celui de al doilea ideal, care este consolidarea României între­gite, pe care trebue să o facem Ro­mânia liberă, fericită şi bogată. Au mai vorbit d-nii dr. Valentin Poruţiu şi Virgil Stan. Serbarea a luat sfârşit in mijlo­cul unui entuziasm de nedescris, poporul necontenind să manifesteze pentru noul guvern şi fruntaşii part­idului naţional-ţărănesc, cari au luat parte la solemnitatea sfinţirii drapelului. Sfinţirea drapelului naţional-ţărănesc din comuna Gurba judeţul Arad INEU. „ Ţăranii din comuna Gurba foarte înflăcăraţi şi dornici de libertate, au avut în ziua de Dumi­nică 25 a.­ct marea solemnitate a sfinţirii şi botezării drapelului or­ganizaţiei partidului naţional-ţărănesc din localitate. Cu toate că timpul era foarte rău din cauza ploii, totuşi ei au voit a da dovadă că nimic nu-i poate opri, şi au luat parte intr’un număr impunător, la această solem­nitate. La orele IX a. m. sosesc în Ineu peste 50 călăreţi, iar în urma lor se aflau peste 30 căruţe cu bătrâni şi cu bande de lăutari. Ajunşi la locuin­ţa d-lui Hărduţiu, avocat, în strigăte şi urale de „Să trăiască Iuliu Manie?’ îl ia pe sus şi îl urcă în căruţă îm­preună cu d-na Lucia Hărduţiu naşa drapelului, formându-se apoi convoiul în frunte cu drapelul care trebuia sfinţit. Fiind în trecere prin comuna Si­­cula, s-a făcut o mare manifestaţie pe străzile principale. La orele 2 p. m. a avut loc servi­ciul divorţ oficiat d­e către părintele greco-catole Selejan care este şi preşedintele secţiei locale. Părintele Selejan, un bun orator în cuvinte­ zise în înţelesul tuturora, arată Însemnătatea acestui mare act ce s’a făcut, spune că mare este bu­curia ştiind că în fruntea noastră avem pe d. Tul­iu Maniu care a sufe­rit foarte mult în timpul ungurilor şi tot nu şi-a pierdut credinţa. Mul­ţumeşte naşului şi naşei d-nei Lucia Hărduţiu, care au venit în mijlocul nostru pe un timp aşa de rău. D. avocat Ionel Hărduţiu mulţu­meşte delegaţilor şi întregei comune care s’au deplasat, venind până în Ineu, distanţă destul de mare şi pe un timp atât de nefavorabil. Toate a­­cestea nu mi se atribuie mie, ci nu­mai vrednicului nostru om de stat Iuliu­ Maniu, Preşedintele Consiliu­lui de Miniştri, care cere numai muncă, păstrare de ordine şi legali­tate, (se aude strigăte „Hoţii la puş­cărie ), apoi închee zicând ca acest drapel să fie păzit cu cea mai mare sfinţenie şi daci au jurat la Alba-Iulia pentru el, să ţie jurământul. După aceea urmează o masă comu­nă la care au luat parte toţi dele­gaţii veniţi din jur, şi care a fost dată de către preotul Selejan. La orele 5 soseşte şi părintele Mihail Cosma, un mare luptător naţional, care a fost primit cu aceiaşi bucurie şi mare entuziasm. Cetatea Albă INSTALAREA NOULUI PREFECT Zilele trecute în sala mare a pre­fecturei s’a făcut instalarea d-lui Va­sile Mirescu noul prefect al judeţu­lui Cetatea Albă. Au luat parte toţi funcţionarii prefecturii precum şi şefii tuturor serviciilor judeţului în a­­sistenţa tuturor şefilor de autorităţi. In numele populaţiei judeţului d. T. Iacobescu, preşedintele partidului naţional-ţărănesc arată încrederea pe care mulţimea o are în schimbarea metodelor de conducere ale celui mai oropsit judeţ din ţară. Cere nou­lui conducător să fie bun şi drept, să şteargă urmele abuzului ilegalităţii şi nedreptăţile săvârşite. Noul prefect este salutat de d-nii: Emanuel Mănescu, preşedintele că­minului cultural Regele Mihai, C. Negulescu dirigintele poştei, general dr. M. Galin, Filaret Filipescu deca­nul baroului, Mina Polihroni directo­rul liceului, dr. Sufler, fost deputat medic primar al judeţului şi Al. Teo­dorescu revizor şcolar. D. V. Mirescu a răspuns tuturor că-şi va face datoria cu conştiinţa bi­nelui şi a dreptăţii şi cere şefilor de autorităţi să-l ajute în munca pentru urcarea judeţului Cetatea Albă. ADMINISTRATIVE — S’a ce­rut ministerului de interne pedepsirea comisarului Gr. Petrescu care în cali­tate de şef al siguranţei a bătut grav pe ziaristul R.fc-Vn. ŞCOLARE. —­ Judeţul Cetatea Albă având peste 1500 de învăţători va avea dela 1 Ianuarie încă un re­­gizorat şcolar în coaiUM, Arc­î, Galati CIOCNIRE DE TRENURI.­­ Miercuri dimineaţa la orele 7, tre­nul de marfă No. 4403 condus de mecanicul Vasiliu Alex­, compus din 35 vag. cherestea, care venea de la Tecuci spre Galaţi, ieşind din tunel şi intrând pe o pantă foarte accen­tuată, din cauza defectuozităţii frâ­nelor nu a putut fi înfrânat şi a in­trat cu o mare viteză în gară cioc­­nindu-se cu un tren de manevră con­dus de mecanicul Gh. Ionescu­ Maşinele ambelor trenuri au fost sfărâmate, deasemeni 8 vagoane de la trenul de manevră şi trei de la cel de marfă, linia fiind blocată timp de 5 ore. De sub sfărâmături au fost scoşi mecanicii de la ambele locomotive, cari au fost internaţi în stare gravă la spitalul „Elisabeta Doamna”. Inspecţia XI Mişcare C. F. R. a deschis o anchetă-DERAERE. — Eri a orele 5Fi­­re­nul de marfă No. 8416, condus de me­canicul I. Gheorghiu a deraiat în sta­ţia Lascăr Catargiu, din cauza unei manevre greşite. Locomotiva şi 7 va­goane au sărit de pe linie, împiedi­când circulaţia timp de 5 ore şi dis­trugând terasam­entul pe o întindere de câteva sute de metri.­Pagubele sunt însemnate. ATACUL UNOR BANDIŢI. — Trei bandiţi mascaţi înarmaţi cu carabi­ne şi granate, au atacat pe magazio­nerul staţiei Berbeci, pe care legân­­du-l au reuşit a încărca 3 căruţe cu mărfuri. Şeful stafiei şi un impiegat care sărise în ajutorul magazinerului au fost răpuşi cu lovituri de cuţit. Dându-se alarma a sosit la faţa locului corpul de gardă al staţiei, care a surprins pe bandiţi operând. S’a încins o luptă în care unul din bandiţi a fost ucis, iar cedaţi ares­taţi. Deasemenea au fost prinşi şi complicii lor care conduceau carele cu mărfuri furate­ Cercetările continuă. RAVAGIILE FURTUNEI­ — O fur­tună de o extremă violenţă s’a abă­tut asupra oraşului nostru. Numeroa­se case din cartierul Bădărani au fost inundate, deasemeni magaziile Abatorului Comunal precum şi maga­ziile mai multor firme comerciale. Trei remorchere ale N. F. R--ului au fost împinse de valuri spre larg şi numai graţie prezenţei de spirit a căpitanului lor, s’a putut evita pier­derea lor. S’au trimes ajutoare pentru salva­rea avutului locuitorilor din cartie­rele inundate COR. I« ♦ ■—11 Concerte Melomanii noştri, vor avea fe­ricitul prilej să cunoască, în cu­rând arta marelui pianist dr. Paul Weingarten, profesor la Academia superioară de muzică din Viena şi solist al Concertelor Lamourieux. Biletele pentru concertul Wein­garten, care a fost fixat la 12 Qm­­jembrie*­se to Mozart*

Next