Dreptatea, decembrie 1928 (Anul 2, nr. 343-366)
1928-12-01 / nr. 343
MAINE la Cinema ODEON I , • „■ * M . t, ’I - ; '''4 *•'* . ' ' .. .. \ ■ . . .. .V . - .'! } . debutul faimoasei orchestre argentiniene de tangouri BIANCO'BACHILIA compusă din 14 persoane Aser filmul CÂNTECUL PRIZONIERULUI d organizaţie a comercianţilor ambulanţi în Capitală Duminică 25 Noembrie a. c., s’au pus bazele unei organizaţiuni a comercianţilor ambulanţi din Capitală, sub denumirea de „Sindicatul Comercianţilor ambulanţi de toate categoriile*". Cei prezenţi au proclamat în unanimitate ca preşedinte al organizaţiei pe d-l Osias Melik, secretarul culorei de negru al partidului naţional ţărănesc. După alegere, d-1 Melik mulţumeşte pentru cinstea ce i s'a făcut şi roagă pe cei prezenţi de a se întruni Miercuri seara la ora 7 în localul Casei de Stat din Dudeşti, la o primă consfătuire. Miercuri seara la ora 7 în prezenţa a peste trei sute comercianţi ambulanţi, d-l Melik deschide întrunirea, spunând că nu din dorinţa de a’şi face trambulină politică a primit de a fi în fruntea organizaţiunei, ci din dorul de a face cât va putea, pentru această oropsită categorie de muncitori care sunt expuşi tuturor necazurilor şi vexaţiunilor. După d-1 Melik, vorbesc d-nii: Manoie Horn din partea categoriei de manufactură, Scherman şi Iosef Miehs, din partea simigiilor, d-1 Grinberg şi Neiderman din partea categoriei de mărunţişuri, d-nii S. Georgescu şi Stan Vasile din partea oltenilor- D-1 vicepreşedinte H Kot, dă explicaţiuni generale, arătând suferinţele la care sunt expuşi ambulanţii. D-1 Melik spune că a luat act de toate doleanţele exprimate şi In curând va face formele pentru constituirea legală a sindicatului. Asigură pe cei prezenţi, că guvernul partidului naţional ţărănesc care este un partid al maselor muncitoare, va şti să facădreptate şi acestei categorii de muncitori. Se face o călduroasă manifestaţie guvernului naţional ţărănesc. Mira „IM“ cei mai sliganji și convenabil. [coreii pretutindeni Bursa 29 Noembrie 1928 Bursa slabă. Puţine încheeri, la cursuri ceva mai scăzute- în special acţiunile societăţilor de petrol drept urmare a ruperii acordului de desfacere în interior a produselor de petrol — au fost cele mai neglijate şi au marcat scăderi de cursuri. Au cotat, în bursa oficială: împrumutul unirei 63 A Renta Împroprietăririi 58.35 Scrisuri rurale 58 A BANCARE Banca Națională 12.600 PETROLIFERE Petrol Bloc 400 /. R. D P. optate 510 Creditul Minier 1225 Subsolul român 250 DIVERSE Dacia România (asigurări) 7300 Reşiţa optate 845 S. T. R 1148 DEVIZELE Târgul de devize calm. _Cursuri neschimbate 90 transacte foarte puţine- Au cotat: BURSA OFICIALA Franci francezi 651 Lire sterline 807 Dolari c 166.10 Lire italiene 8.725 Franci elveţieni 32.10 Belgas 2314 Coroane cehe 494 Schelingi austriaci 23.44 Rentenmark 39.70 Pengő 29.01 Ştiri diverse Ministerul de interne a mărit subvenţia ce o acorda pentru căminele şi cantinele universitare de la 3 la 5 milioane. Cu acest spor se va mări mimstrul studenţilor la cantine. Selecţia lor se va face prin concurs-Miercuri 5 Decembrie la orele 4 p. m- se va tine la Minist Muncii (Direcţia meseriilor şi învăţământului muncitoresc) un examen pentru technicienii dentari. Liga Culturală şi Asociaţiunea „Astra” din Sibiu, vor sărbători, Sâmbătă 1 Decembrie, orele 4 p. m., la Ateneul Român, 10 ani de la unirea Banatului, Transilvaniei şi Bucovinei, printr’o serbare. Va vorbi d-l Nicolae Iorga, Preşedintele Ligii Culturale, iar din partea „Asociaţiunii Astra“, d-nii Ştefan Pop, Preşedintele Despărţimântului Bucureşti şi Laurenţiu Oanea. Intrarea numai cu bilete- Locul în lojă 10 lei. In stalur’ gratis. Biletele se găsesc: la Direcţiunea Liceului Sf. Sava, str. G-ral Berthelot 23, la d-l Ilie Al. Ardeleanu, secretarul Ligii, la magazinul Apostoleanu, calea Victoriei 28 fost SG, la sediul Ligii Culturale, Bul- Schitu Măgureanu 1, iar în ziua serbării la cassa de bilete, Comitetul congresului pensionarilor C. F. R. din întreaga ţară invită pe toţi pensionarii numitei instituţiuni, la toate categoriile şi din întreaga ţară, la congresul pe care îl vor ţine Duminică 9 Decembrie a. c. ora 9 dim., în sala „Locomotiva“ din calea Grivica No. 213, când se vor discuta chestiuni referitoare la îmbunătățirea situațiunei lor. UNII FRAŢII Calea. Griviţel 47 — 49 Anunţă toţi comercianţii din Capitală, că au sosit mari entităţi de vinuri din viile: BifiDiT, (Dealul Mare); Biby Constantinescu (Dealul Mare); Prefect Pasca (Putna); Iancu Ciurea (Futna); Anton Confraţii (Kahul) precum şi renumitul vin din Borceag. Veniţi de gustaţi lard oblige de cumpărare Ceasornicăria Universală IAGOP BOIADGIAN ET COMP. B-dul Mihail Ghica 93 vis-a-vis de piaţă Execută orice reparaţiuni de ceasornice, bijuterii, cu preţurile cele mai convenabile. Totodată anunţ onor, clientela că suntem foarte bine asortaţi în diferite ceasornice deşteptătoare, pendule durabile și precise. drepturile compozitorilor Societatea Compozitorilor Români, spre a răspunde nenumăratelor întrebări ce i s’au făcut aduce la cunoştinţă generală a autorilor de cuvinte de melodii (romanţe, lieduri, dansuri, cântece, cuplete de revistă, etc ) că, au dreptul la 1/3 din drepturile încasate de Societate pentru acele bucăţi Societatea nu repartizează întă, fireşte, decât drepturile autorilor şi compozitorilor care au făcut cerere de admitere lu societate. Lămuriri mai amănunţite se poate obţine la sediul Societăţii (Biroul de percepere al drepturilor de autor) str. G- C. Cantacuzino No- 33, (Biserica Batiștei), în fiecare zi între 9—13. Actele , supuşilor străini Actele supuşilor streini depuse la Insp- I de poliţie din Capitală în vederea revizuirei, au fost revizuite şi trimise Biurouha Controlului streinilor din str. Matei Basarab No- 3, de unde cei interesaţi le pot ridica în orice zi. ____ Pe ziua de 1 Decembrie se vor trimite aceluia? biuroru şi actele depuse la Insp. V de poliţie, ele fiind deasemenea revizuite •aia şi de comandă găsiţi, tablăeimiais pentru preludeşti, impermeabile, frigeline Treachepaturi la „TEXTILA" _____B BJCU RIE $ T 1 Centrala de comenzi STR. 11 IUNIE No. 67 Vis-a-vis de Grădina ,La Leul şi Cârnarii* Tramvaele 3, 13, 15, 14 şi 20 Mare reducere de preturi cu ocaziunea «iniţial In noul local Spectacolele zilei TEATRUL NATIONAL: Petronius. OPERA ROMANA: Lohengrin. TEATRUL REGINA MARIA : Manage. TEATRUL INTIM: Marit Boxeur. TEATRUL MIC: Catârul. TEATRUL ALHAMBRA: „Fritz“ cu Leonard. CINEMA. SCALA : întreaga expediţie a Generalului Nobile în 6 acte şi revista „Ca la mama acasă”. CINEMA CAPITOL: Roşu şi Negru după romanul lui Stendhal cu Ivan Mostouchine. CINEMATOGRAFELE SELECT şi BULEVARD PALACE: Prinţul student din Heidelbergul de altă dată după celebra piesă a lui Mayer Foerster cu Ramon Novarro şi Norma Shearer cu acompaniamentul de cor. TEATRU CINEMA „MARIOARA VOICULESCU : ,O noapte de amor" cu WUmo Banki şi Revista Mică dar veselă. CINEMA ODEON : „Cântecul Prizonierului cu Lars Hanson, Dila Pario şi Gustav Frolich. CINEMA EFORIE : O nunţi în revoluţie, 10 acta, cu Goesta Ekman şi Fritz Kortner. CINEMA ELITE: Any Ondra în Primul Sărut, ultima creaţie a celebrei artiste după Suzi Saxofon. CINEMA TRIANON : „La Belle 134- lene’' (viaţa intimă a frumoasei Elena) cu Maria Korda-CINEMA LIPSCANI: O prinţesă în exil cu Mary Parker Verebes, etc. şi filmul vorbitor. CINEMA TERA: „Omul fără braţe“ cu Lon Chaney şi Maléc Boxeur. Seara campion de reviste Lică Rădulescu. TEATRUL AMERICAN CINEMA - Jocul cu Dragostea cu Harry Liedtke şi o revistă. CINEMA MARNA : Iubita guvernatorului şi artişti. VOLTA-BUZEŞTI : Copii nimănui cu Xenia Desni şi artişti. CINEMA MARCONI Café electric cu Ninna Vana și Igo Sym şi trupa Titi Mîhăilescu-TEATRU RAHAVA CINEMA : Spioana cu Rudolph Klein,Rogge, Willy Fritsch, Gereta Maurus şi Lien Deyers-CINEMA FILANTROPIA : Eu sunt Suzi Saxofon cu Any Andra şi Malcolm şi Ford. fi PWESTATPI* însemnări CUNOAŞTEREA ŢARII PRIN CERCETĂRI MONOGRAFICE Ateneul ,N. Iorga" Şi-a redeschis seria şezătorilor luni 26 Noembrie a c. D- profesor Gusti a vorbit despre „Cunoaşterea ţării prin cercetări monografice". Cercetările monografice au fost făcute Până acum, cu superficialitate, trecăndu-se cu uşurinţă peste multe lucruri interesante şi adevărate, în legătură cu viaţa socială a satelor-Seminarul de sociologie de sub conducerea d-sale, timp de patru ani a strâns un material bogat, reprezentând munca serioasă şi răbdătoare a celor ce vor să înfăptuiască monografii adevărate. Metoda întrebuinţată, sprijinită pe criterii ştiinţifice, a dat rezultate interesante- Cercetările care nu au la bază o observaţie metodică nu pot fi nici serioase, nici complecte-Psihologia, blândeţea şi răbdarea trebue să fie calităţile observatorului înarmat pe deasupra şi cu cunoştinţe speciale. Sinceritatea în primul rând şi darul de a şti să câştigi încrederea ţăranului, nu trebue să lipsească. Materialul strâns va fi cercetat din nou, controlat şi prelucrat după anumite norme, căci problema specificului naţional, despre care se scrie şi se vorbeşte atâta, nu poate fi cercetată decât prin metoda monografică-Satul trebue cercetat-El reprezintă poezia şi adevărata viaţă sufletească a neamului nostru- Prin cercetări speciale vom ajunge la găsirea adevărurilor generale sociale, înfăptuind un tablou exact al istoriei neamului românesc-D. profesor Guşti rezumă apoi activitatea seminarului de sociologie, arătând ce s-a înfăptuit până azi şi programul pe care seminarul şi-a propus să-l urmeze-D- Georgescu-Breazu, preţiosul colaborator al d-lui profesor Gusti a făcut, după conferinţă, câteva demonstraţii cu un aparat fonografic prezentând câteva doine şi strigăt populare. Programul şezătorii a fost compledat de d-lu Sorana Ţopa, de Teatrul Naţional, de baritonul Mihail Vulpescu Şi de quartetul Teodorescu-IULIA LASCU Cârfi (Continuare din pag. la)tal, — tribună unde Quinet a făcut primele sale prelegeri în susţinerea cauzei românismului. Intr’un alt capitol al valoroasei sale lucrări, d. Breazu examinează relaţiunile pe cari le-a avut Quinet cu Românii aflători în exil în Franţa, în Belgia şi Italia şi ca încheiere a volumului, d-sa publică o serie de scrisori schimbate intre Quinet şi patrioţii români, precum şi între aceştia din urmă şi soţia marelui filo-român, scrisori pe care nu oricine a avut prilejul să le cunoască. Studiul d-lui Breazu are o importanţă covârşitoare şi revine autorităţii rolul ca el să fie cât mai răspândit, în tot cuprinsul ţării, pentru ca oricine să poată să se instruiască din el. ...............! Mai mult. Bibliotecile şcoalelor secundare au nevoia să primească acest volum care poate folosi tinerilor vlăstare mai mult ca oricare volum de literatură inferioară. ------ L. I. VIANU Del0rganizaţii Organizaţia partidului Naţional- Ţărănesc din comuna Şerban-Vodă, va ţine o mare întrunire publică în ziua de 2 Decembrie la orele 10 dim, în sala cinematografului Şerban Vodă din şoseaua Giurgiului. Toate organizaţiile partidului, sunt rugate a lua parte la această întrunire în număr cât se poate de mare• PIESE ■360« ELECTRICE BROWATT * BUCUREȘTI*Str. Smârdan.41 Teatrul Naţional a reprezentat cel fast deosebit una din cele mai mari inepţii dramatice din câte ne-a fost dat să vedem. Un autor mediocru, care a cenzurat ani de zile, în Comitetul de lectură, producţia dramatică românească, a dat cel mai dezastruos examen din cariera sa, şi cea mai revoltătoare dovadă de lipsă de simţ autocritic-Petronius? Acesta e Petronius, arbitrul poeziei şi arbitrul eleganţei? Aceasta este Roma şi aceştia sunt Romani? Libaţiile şi orgiile romane nu mai sunt înfăţişate astfel nici la cinematograf. Şi-apoi, orgii romane cu jazz? Nişte beţivani de periferie beau nectar din cupe goala, — înfulecă prăjituri de ciocolată numindu-le mreană cu sos, vorbesc... ca la uşa cortului şi nu-s preocupaţi decât de pântec, de petreceri Şi de Eros. Ce să mai spunem despre strop- Strile de limbă (izvor de rimi”) SORANA TOPA despre „contra-ordinul“ Cezarului, , închide-ţi cât mai grabnic arterele", de îndrăzneala unui Roman de a plagia fără ruşine pe.. Miron Costin: „nu’s vremile sfet om, ci bietul om subt vremi" ?... Domnul Mircea Rădulescu n'a izbutit — deşi, evident, tot acestea erau intenţiile d-sale — nici măcar să schiţeze elementele unei parodiiDin vidul inspiraţiei şi din abondenţa reminiscenţelor, d-sa a azvârlit în scenă o serie de personagii artificiale, a însăilat o acţiune lipsită de logică, de gradaţie şi de suflu dramatic şi a înşirat, candid, o serie de cacofonii versificate. Autorul revistelor de la Cărăbuşi şi-a aprobat singur, un comitet — Piesa, apoi şi-a dat demisia spre a şi-o putea juca. Bieţii actori s’au frământat in patru acte şi cinci tablouri, prozaic versificate, răsturnănd — ca să se medistreze — cupe şi amfore de carton, invocând Uscare de câteva sute de ori pe Bachus şi pe zei, şi ,glăsuind concret puterea lor masivă"... Adăugaţi la toate acestea o figuraţie sălbatecă, un banal divertisment coreografic împrumutat de Opera Română Şi veţi reconstitui cea mai autentică comedie antică... fixată într’im mediu de varieteu românesc. Au jucat: Sorana Topa (care a trecut cu înţelegere, graţie şi artă printr’un rol de o singură scenă), Aristide Demetriad, R. Bubinski, G. Calboreanu, Maria Mohor... H BLAZIAN A. DEMETRIAD G. CALBOREANU Provincia Sfinţirea drapelului organizaţiei partidului naţ.-ţărănesc de la Floreşt CLUJ. Eri a avut loc, în comuna Floreşti, solemnitatea sfinţirii drapelului organizaţiei locale a partidului naţional-ţărănesc, săvârşită in cadrele unor mari serbări poporale. Din Cluj au participat d-nii dr. Adam Popa, prefectul judeţului, dr. Valentin Poruţiu şi Virgil Stan. După oficierea serviciului divin,părintele Sasu, a rostit o frumoasă şi însufleţită cuvântare în care arată religiozitatea poporului nostru, care, în toate manifestările sale începe implorând ajutorul lui Dumnezeu. Această credinţă, care ne-a fost călăuzitoare în cursul veacurilor, ne-a ajutat să ne vedem realizat marele ideal al Unirii. A răspuns d. dr. Adam Popa, prefectul judeţului, scoţând în relief dragostea şi devotamentul poporului românesc faţă de conducătorii săi fireşti. Steagul care în trecutul, când îl puteam purta numai în sufletele noastre, ne-a dus la marea biruinţă, care este Unirea. Astăzi când îl putem desfăşura liber, cu atât mai vârtos ne va duce realizarea celui de al doilea ideal, care este consolidarea României întregite, pe care trebue să o facem România liberă, fericită şi bogată. Au mai vorbit d-nii dr. Valentin Poruţiu şi Virgil Stan. Serbarea a luat sfârşit in mijlocul unui entuziasm de nedescris, poporul necontenind să manifesteze pentru noul guvern şi fruntaşii partidului naţional-ţărănesc, cari au luat parte la solemnitatea sfinţirii drapelului. Sfinţirea drapelului naţional-ţărănesc din comuna Gurba judeţul Arad INEU. „ Ţăranii din comuna Gurba foarte înflăcăraţi şi dornici de libertate, au avut în ziua de Duminică 25 a.ct marea solemnitate a sfinţirii şi botezării drapelului organizaţiei partidului naţional-ţărănesc din localitate. Cu toate că timpul era foarte rău din cauza ploii, totuşi ei au voit a da dovadă că nimic nu-i poate opri, şi au luat parte intr’un număr impunător, la această solemnitate. La orele IX a. m. sosesc în Ineu peste 50 călăreţi, iar în urma lor se aflau peste 30 căruţe cu bătrâni şi cu bande de lăutari. Ajunşi la locuinţa d-lui Hărduţiu, avocat, în strigăte şi urale de „Să trăiască Iuliu Manie?’ îl ia pe sus şi îl urcă în căruţă împreună cu d-na Lucia Hărduţiu naşa drapelului, formându-se apoi convoiul în frunte cu drapelul care trebuia sfinţit. Fiind în trecere prin comuna Sicula, s-a făcut o mare manifestaţie pe străzile principale. La orele 2 p. m. a avut loc serviciul divorţ oficiat de către părintele greco-catole Selejan care este şi preşedintele secţiei locale. Părintele Selejan, un bun orator în cuvinte zise în înţelesul tuturora, arată Însemnătatea acestui mare act ce s’a făcut, spune că mare este bucuria ştiind că în fruntea noastră avem pe d. Tuliu Maniu care a suferit foarte mult în timpul ungurilor şi tot nu şi-a pierdut credinţa. Mulţumeşte naşului şi naşei d-nei Lucia Hărduţiu, care au venit în mijlocul nostru pe un timp aşa de rău. D. avocat Ionel Hărduţiu mulţumeşte delegaţilor şi întregei comune care s’au deplasat, venind până în Ineu, distanţă destul de mare şi pe un timp atât de nefavorabil. Toate acestea nu mi se atribuie mie, ci numai vrednicului nostru om de stat Iuliu Maniu, Preşedintele Consiliului de Miniştri, care cere numai muncă, păstrare de ordine şi legalitate, (se aude strigăte „Hoţii la puşcărie ), apoi închee zicând ca acest drapel să fie păzit cu cea mai mare sfinţenie şi daci au jurat la Alba-Iulia pentru el, să ţie jurământul. După aceea urmează o masă comună la care au luat parte toţi delegaţii veniţi din jur, şi care a fost dată de către preotul Selejan. La orele 5 soseşte şi părintele Mihail Cosma, un mare luptător naţional, care a fost primit cu aceiaşi bucurie şi mare entuziasm. Cetatea Albă INSTALAREA NOULUI PREFECT Zilele trecute în sala mare a prefecturei s’a făcut instalarea d-lui Vasile Mirescu noul prefect al judeţului Cetatea Albă. Au luat parte toţi funcţionarii prefecturii precum şi şefii tuturor serviciilor judeţului în asistenţa tuturor şefilor de autorităţi. In numele populaţiei judeţului d. T. Iacobescu, preşedintele partidului naţional-ţărănesc arată încrederea pe care mulţimea o are în schimbarea metodelor de conducere ale celui mai oropsit judeţ din ţară. Cere noului conducător să fie bun şi drept, să şteargă urmele abuzului ilegalităţii şi nedreptăţile săvârşite. Noul prefect este salutat de d-nii: Emanuel Mănescu, preşedintele căminului cultural Regele Mihai, C. Negulescu dirigintele poştei, general dr. M. Galin, Filaret Filipescu decanul baroului, Mina Polihroni directorul liceului, dr. Sufler, fost deputat medic primar al judeţului şi Al. Teodorescu revizor şcolar. D. V. Mirescu a răspuns tuturor că-şi va face datoria cu conştiinţa binelui şi a dreptăţii şi cere şefilor de autorităţi să-l ajute în munca pentru urcarea judeţului Cetatea Albă. ADMINISTRATIVE — S’a cerut ministerului de interne pedepsirea comisarului Gr. Petrescu care în calitate de şef al siguranţei a bătut grav pe ziaristul R.fc-Vn. ŞCOLARE. — Judeţul Cetatea Albă având peste 1500 de învăţători va avea dela 1 Ianuarie încă un regizorat şcolar în coaiUM, Arcî, Galati CIOCNIRE DE TRENURI. Miercuri dimineaţa la orele 7, trenul de marfă No. 4403 condus de mecanicul Vasiliu Alex, compus din 35 vag. cherestea, care venea de la Tecuci spre Galaţi, ieşind din tunel şi intrând pe o pantă foarte accentuată, din cauza defectuozităţii frânelor nu a putut fi înfrânat şi a intrat cu o mare viteză în gară ciocnindu-se cu un tren de manevră condus de mecanicul Gh. Ionescu Maşinele ambelor trenuri au fost sfărâmate, deasemeni 8 vagoane de la trenul de manevră şi trei de la cel de marfă, linia fiind blocată timp de 5 ore. De sub sfărâmături au fost scoşi mecanicii de la ambele locomotive, cari au fost internaţi în stare gravă la spitalul „Elisabeta Doamna”. Inspecţia XI Mişcare C. F. R. a deschis o anchetă-DERAERE. — Eri a orele 5Firenul de marfă No. 8416, condus de mecanicul I. Gheorghiu a deraiat în staţia Lascăr Catargiu, din cauza unei manevre greşite. Locomotiva şi 7 vagoane au sărit de pe linie, împiedicând circulaţia timp de 5 ore şi distrugând terasamentul pe o întindere de câteva sute de metri.Pagubele sunt însemnate. ATACUL UNOR BANDIŢI. — Trei bandiţi mascaţi înarmaţi cu carabine şi granate, au atacat pe magazionerul staţiei Berbeci, pe care legându-l au reuşit a încărca 3 căruţe cu mărfuri. Şeful stafiei şi un impiegat care sărise în ajutorul magazinerului au fost răpuşi cu lovituri de cuţit. Dându-se alarma a sosit la faţa locului corpul de gardă al staţiei, care a surprins pe bandiţi operând. S’a încins o luptă în care unul din bandiţi a fost ucis, iar cedaţi arestaţi. Deasemenea au fost prinşi şi complicii lor care conduceau carele cu mărfuri furate Cercetările continuă. RAVAGIILE FURTUNEI — O furtună de o extremă violenţă s’a abătut asupra oraşului nostru. Numeroase case din cartierul Bădărani au fost inundate, deasemeni magaziile Abatorului Comunal precum şi magaziile mai multor firme comerciale. Trei remorchere ale N. F. R--ului au fost împinse de valuri spre larg şi numai graţie prezenţei de spirit a căpitanului lor, s’a putut evita pierderea lor. S’au trimes ajutoare pentru salvarea avutului locuitorilor din cartierele inundate COR. I« ♦ ■—11 Concerte Melomanii noştri, vor avea fericitul prilej să cunoască, în curând arta marelui pianist dr. Paul Weingarten, profesor la Academia superioară de muzică din Viena şi solist al Concertelor Lamourieux. Biletele pentru concertul Weingarten, care a fost fixat la 12 Qmjembrie*se to Mozart*