Dreptatea, februarie 1929 (Anul 3, nr. 392-415)

1929-02-01 / nr. 392

Serrala de la 30 Ianuarie Şedinţa se deschide la orele 4 sub preşidenţia d-lui St. Ciceo Pop preşedinte. Pe banca ministerială d-nii mi­niştri Mironescu, gen. Alevra, Se­ver Dan, Voicu Niţescu, D. R. Ioa­­niţescu. COMUNICĂRI ÎNTREBĂRI ASUPRIREA ÎNVAŢATO­RI­LOR D. ILIE DOBRIAN (maj.), sem­nalează d-lui ministru al instruc­ţiunii o serie de abuzuri săvârşite de fostul regim în aplicarea unor sancţiuni nedrepte împotriva mem­brilor învăţământului primar. Roagă pe d. ministru să vină cu o lege care să revizuiască pedep­sele nedrepte aplicate de consiliul permanent liberal (apl.). D. ministru COSTACHESCU: Intr’adevăr, din toată țara îmi vin plângeri, cerăndumi-se revizuirea pedepselor nedrepte. Am rezolvat personal multe ca­zuri; m’au copleșit însă prin nu­mărul lor așa că m'am hotărât să numesc o comisiune care să se o­­cupe de aceste revizuiri de pe­depse. Dreptatea trebue făcută indife­rent de chestiunile politice. Şi se va face aşa. Cer însă putină cu­ D. ILIE DOBRIAN, declară că aşteaptă cu încredere rezolvirea chestiunei semnalate. D. JELERIU (maj.) face o co­municare d-lui ministru de război în legătură cu abuzurile săvârşite de ofiţerii intendenţii de la di­vizia 8-a din Cernăuţi, cu ocazia u­­nor furnituri. Apare d. prim ministru Iuliu Ma­­niu. D-sa este primit cu aplauze de majoritate. D. Jeleriu roagă pe d. ministru de război să­ ordone o anchetă. CHESTIUNEA ATAŞAŢI­­LOR DE PRESA Români­a e dorică at *­PL ce România dornică de pace şi ho­tărâtă a­duce o politică profund pa­chică, pentru motivele pe care le am expus încă odată aici, şi le am arătat din nou în expunerea de moti­e a aderat cu cea mai vie satisfacţiune la 4 Septembrie 1928 la Pactul acesta propus de către Secretarul de Stat Kellog al State­lor Unite, intervenit în urma cola­borării dintre Franţa şi America. (Aplauze prelungite pe băncile ma­jorităţii). România ar considerat de datoria ei să-şi dea adesiunea la acest nou instrument de garanţie a păcii. Vă cerem astăzi ratificarea lui. Ratificând această adeziune, prin această ratificare în ceea ce priveş­te ţara românească, Parlamentul îşi va face o datorie către patrie, o­­crotind sub o formă nouă interese­le supreme ale naţiunii române (a­­plauze vii şi prelungite pe băncile majorităţii). Corpurile Legiuitoare Parlamentul a ratificat aderarea la pactul Kellogg Toate partidele politice votează proectul de l­ege de ratificare D. PAMFIL ŞEICARU, face o comunicare d-lui ministru a­ aface­rilor străine în legătură cu corpul ataşaţilor de presă, întreabă dacă nu este cazul să se întocmească un statut al ataşaţilor de presă. Intr’o a doua comunicare, d. Şei­­caru semnalează guvernului nişte articole din ziarele ungare cărora li s’a permis intrarea în țară. D. ministru MIRONESCU: In chestiunea ataşaţilor de presă, vă declar, că nu pot face deocamdată nimic din cauza insuficienţii fon­durilor bugetare. Primesc însă cu deosebită atenţiune această ches­tie întrucât avem mare nevoe de bună propagandă, în străinătate (apl.). D. ministru VAIDA VOEVOD. Voi da cât de curând răspunsul­­d-lui Şeicaru în chestiunea ziarelor suite pentru rezolvirea dreaptă ei ungureşti cărora le-am aprobat in­­acestei chestiuni (apl.). Itrarea în ţară. Ratificarea Pactului Kellog. Se intră în ordinea de zi. Se ia în discuție ratificarea pactului Kel­­log. D. GH. MOROIANU (raportor) dă citire proectului de lege pentru ratificarea pactului Kellog. D. ministru MIRONESCU (Pri­mit cu aplauze): Domnule preşe­dinte, domnilor deputaţi, pentru a sublinia importanţa ratificării, pe care v-o solicit, voi deroga de la regulele obişnuite Şi voi arăta eu mai întâi, în câteva cuvinte, în­semnătatea votului, pe care vi-l cer. CE ESTE PACTUL KELLOG Pactul Kellog este afirmarea u­­nut progres nou şi fundamental în relaţiile dintre popoare. El repre­zintă un punct culminant în evolu­­ţia societăţilor omeneşti. Dealuri­­gul veacurilor, din timpurile cele mai vechi şi până astăzi, războiul a fost mijlocul prin care s-au re­zolvat conflictele dintre triburi şi, mai în urmă, dintre state. El a fost considerat, şi poate şi era, ca o necesitate, însă, în măsura în care civilizaţia s’a accentuat, răz­boaiele au devenit tot mai rare. T­o­­tuşi juriştii internaţionali şi filoso­­fii nu s’au ridicat niciodată împo­triva principiului războiului, ci au considerat totdeauna războiul ca un mijloc legitim de a tranşa di­ferendele dintre state. Ultimul război, care a luat pro­porţii catastrofale, a zguduit mul­te din noţiunile tradiţionale de pă­nă acum. El a aruncat o îndoială şi asupra legitimităţii războiului. După cum şti­i, in scopul de a încerca să facă războaiele cât mai rare, sau poate imposibile, s-a ins­tituit Societatea Naţiunilor, institu­ţie de o grandioasă importanţă mo­rală. Dar Pactul Societăţii Naţiuni­lor, deşi este o încercare de a îm­piedeca războiul, de a-l face, dacă voiţi, chiar imposibil, nu contestă legitimitatea acestui mijloc de trau­şare a diferendelor internaţionale. Pactul Kellog adaugă tocmai a­­cest lucru nou, reprezintă acest nou şi măreţ progres, faţă de pac­tul Ligii Naţiunilor, că el declară ne­legitim războiul, repudiază războ­iul ca instrument de politică na­ţională. Prin acest pact. Puterile semnatare îşi iau, în mod solemn angajamentul de a renunţa la răz­boi, ca instrument de Politică na­ţională şi de a tranşa toate dife­rendele dintre dânsele prin mijloa­ce pacinice, obligăndu-se la aceas­tă tranşare pacinică, care este, du­pă aceia, asigurată prin ratificarea pactului de către toate părţile con­tractante. Acest pact este datorit nobilei emulaţiuni din Franţa şi Statele­ Unite. Opera generoasă, pe care au injghebat-o aceste două naţiuni, merită omagiile tuturor popoarelor şi ea va aduce roade fecunde, ne­bănuite încă, în desvoltarea rela­­ţiunilor dintre naţiuni (aplauze pre­lungite). Iniţiativa a fost luată de către domnul Aristide Briand, ministrul Republicei Franceze (aplauze pre­lungite, strigate de să trăiască!), care, la 6 Aprilie 1927, adresându se poporului american, în ziua în care se împlinea a zecea aniversa­re a intrării în război a Statelor­ Unite, a declarat că Franţa este gata să încheie cu Statele Unite un pact de amiciţie perpetuă, prin care să se pună afară de lege răz­boiul între aceste două naţiuni. Această propunere a d-lui Briand a fost bine primită în Statele Unite şi, faţă de primirea ce i s’a făcut, domnul Briand a venit, mai târziu, la 20 iunie 1927, să precizeze pro­punerea sa, formulând un ante­proiect de pact, în trei articole, ca­re, în definitiv, este origina pactului actual. Statele Unite au acceptat principiul pus de domnul Briand, dar au lărgit în mod considerabil orizontul. Statele Unite, prin nota domnului ministru secretar de stat, Kellog, din 29 Decemvrie 1927, a ce­rut ca asemenea pact să fie în­cheiat, nu numai între cele două ţări despre cari era vorba: Franţa şi Statele Unite- ci între toate Pu­terile principale ale lumii. Astfel s‘a născut pactul actual. Dacă, dar, iniţiativa originală a acestui pact pleacă dela Franţa, forma ei ac­tuală, formă care i-a dat caracte­rul de universitate şi care a trans­format acest pact într’un element de progres important al relaţiunilor dintre State, forma aceasta aparţi­ne domnului Kellog, ministru secre­tar de Stat al Statelor Unite (aplau­ze prelungite). VALOAREA PACTULUI S’a zis că aces proiect este lip­sit de sancţiune. Este adevărat că el nu cuprinde sancţiuni materia­le , dar rămân sancţiunile morale S’a văzut, cu prilegiul războiului mondial din urmă, cum considera­­ţiuni pur morale produc cele mai eficace rezultate. Vă aduceţi amin­te că intervenţia decisivă în răz­boiul mondial a Statelor­ Unite a fost provocată numai de considera­ţiuni de înaltă moralitate (aplauze) De aceia valoarea practică a Pactului răm­âne, chiar şi fără sanc­țiuni materiale, pe de altă parte s’a explicat prin nota domnului Kellog din 23 iunie 1928, notă in­terpretativă pe care am alăturat-o la proiectul de lege, fiindcă ea fa­ce parte integrantă în realitate din Pact; s’a explicat că acest Pact se împacă cu Pactul Societăţii Na­ţiunilor şi cu convenţiunea de la Locarno şi că nu atinge dreptul de legitimă apărare, nici nu contrazi­ce tratatele de neutralitate exis­tente» D. G- G MIRONESCU Ministru de externe Partidele politice vo­tează proectul de ratificare DECLARAŢIA PARTIDULUI SOCIAL-DEMOCRAT D. LOTAR RADACIANU (soc.) declară în numele pard. social-de­mocrat că votează proectul de lege pentru ratificarea pactului Kellog. Noi social-democraţii nu vom în­ceta niciodată să manifestăm cu simpatie faţă de orice încercări de a se realiza cu orice preţ pacea în­tre popoare (apl.). DECLARAŢIA PARTI­DULUI LIBERAL D. I. G. DUCA (11b.) declară în numele partidului naţional-liberal că votează proectul de lege pentru ratificarea pactului Kellog. In continuare d-sa observă că în ultimii zece ani România a făcut in mod constant o politică de pace. Am îmbrăţişat cu entusiasm Li­ga Naţiunilor. Suntem prima ţară, al cărei re­prezentant oficial a vizitat Liga Naţiunilor. In 1924 Regele Ferdi­nand şi Regina Maria au făcut a­­ceastă vizită. Sunt sigur că d. ministru de ex­terne va continua această politică de pace (aplauze). RAPORTURILE CU SO­VIETELE Trecând la chestiunea raporturi­lor noastre cu Rusia Sovietică, d. Duca declară că partidul naţional­­liberal salută cu satisfacţie anunţa­rea încheerii unui pact de neagre­siune cu Rusia Sovietică. In privinţa efectului pactului Kellog, d. Duca declară că este perfect optimist. In încheere d. Duca aduce oma­gii d-lor Briand şi Kellog, cari şi-au legat numele de această idee mă­reaţă a păcii (aplauze). DECLARAŢIA PARTI­DU­LUI POPORULUI D. OCT. QOQA, citeşte o decla­raţie în numele partidului poporu­lui, afirmând, că reprezentanţii a­­cestui partid vor vota proectul de ratificare a pactului Kellog (aplau­ze). DECLARAŢIA LOR EVREI­ D. FISCHER (sionist) declară că reprezentanții partidului sionist votează proectul de ratificare a pactului Kellog (aplauze). DECLARAŢIA PARTI­DU­LUI LUPIST * D. POHOAŢA (lupist) declar , că reprezentanţii partidului ţara­nesc votează proectul de ratificare a pactului Kellog (aplauze). Se aprobă luarea în considerare a proectului. Dr D. GH. MOROIANU, raportor, dă citire proectului de lege pentru ra­­tificarea pactului Kellog. Se votează cu bile. Adunarea aprobă în un realsimitate proectul de lege pentru ratificarea pEGts.5ls.ii Kellog. « Nemai­fiind nimic la ordinea zi­lei şedinţa se ridică, la orele 5 luni, anunţându-se cea viitoare astăzi la orele 3 după amiază. D-nii deputaţi rămân să lucreze în secţiuni, unde s-au constituit biu­­rourile celor 9 secţiuni ale Came­rei, alegându-se preşedinţi, vice­preşedinţi şi secretari. Aplicarea legii timbb­ruui Cazurile când societăţile trebuie să plătea­scă impozitele prevăzute în legea timbrului Comisiunea centrală a timbrului în şedinţa din 30 ianuarie a. c. a fixat următoarele norme când o societate trebue să plătească impo­­zitele prevăzute de legea timbru­lui.­­ Se creează o nouă societate pen­tru care se va plăti impozitele pre­văzute de legea timbrului in cazul când o societate existentă suferă următoarele modificări esenţiale: Când se schimbă tipul societă­­ţei din civilă în comercială, din so­­cietate în nume colectiv în socie­tate în comandită simplă sau pe acţiuni sau în societate anonimă, etc. Când se schimbă complect obiec­tul societăţei sau­­ se adaogă unul nou, care nu poate fi considerat ca un accesoriu al celui dintâi. Când într’o societate în nume colectiv sau in comandită se schim­­bă complect sau parţial persoanele care o compun sau li se adaugă altele noui. Când o societate se prorogă sau se reconstitue după expirarea ter­menului fixat pentru durata ei. Când mai multe societăţi fuzio­nează între ele perzându-şi toată individualitatea. Dacă prin fuziune o societate absoarbe pe celelalte nu se creea­ză o nouă societate în acest caz se vor aplica însă dispoziţiunile art. 15, paragraful 7 din legea tim­brului, percepându-se impozitul pro­porţional la capitalul societăţilor absorbite. Când oricare ar fi modificările aduse părţilor manifestă in mod ne­îndoios intențiunea de a creea o nouă societate. Programul conferinţei Micei Antante Economice . Mâine dimineaţă va avea loc la Ministerul de industrie şi comerţ, o conferinţă la care vor lua parte d-nii: V. Madgearu, ministru de in­dustrie şi comerţ, Gr. Gafencu, secre­tar general al ministerului de externe şi d. dr. Ernest Ene, secretarul gene­ral al ministerului de industrie şi co­merţ. Cu această ocazie se va fixa programul conferinţei preliminare a Micei Antante Economice ce se va deschide la București pe ziua de 6 Februarie a. c. ... * ♦ M Avantagii pe C. F. R. pentru cheresteaua destinată exportului Direcţiunea căilor ferate a luat dispoziţiunea ca pentru trans­portul cherestelei şi scândurilor pentru lăzi, adresate la Constan­ţa, pentru expediere la export în intervalul de la 15 Decembrie şi până la 1 Martie , când Du­nărea este îngheţată, să se a­­plice tariful excepţional VII pen­tru cherestea şi special­a pen­tru scândurile de lăzi — pentru o distanţă egală cu distanţa în­tre staţiunea de încărcare şi Ga­laţi, sporit cu 20 la sută, câtă vreme distanţa kilometrică ast­fel calculată nu reprezintă mai mult de­cât distanţa reală între punctul de încărcare şi Constan­ţa — în care caz se va percepe taxa reală prevăzuta de tarif la distanţa normală. Aceste avantagii se acordă pe cale de refacţie prin staţia Con­stanţa, contra prezentării docu­mentelor de transport pe C. F. R. şi a celor vamale — dovedi­toare ale exportului şi numai pentru acele industrii și firme cari se vor comunica la timp prin ordine speciale. mnm­mwmm ♦ m­mmmni Soluţionarea chestiu­­nei teximetrelor D. D. R. Ioaniţescu subsecretar de stat la ministerul de interne a păşit la soluţionarea problemei taximetrelor din Capitală, împotriva cărora au fost nenumărate reclamaţiuni în special cu privire la tarif. In consecinţă, d-sa a luat contact prin d. general Nicoleanu, prefectul Capitalei, cu conducătorii de automo­bile de piaţă constituiţi în sindicat. O întrevedere a avut loc între d-nii D. R. Ioaniţescu, gen. Nicolea­nu, prefectul Capitalei şi Teodores­­cu preşedintele conducătorilor de taxi­metre. Deocamdată s-a căzut de acord principial asupra necesităţii de a se reduce actualele tarife — lucru recu­noscut şi de proprietarii de automo­bile. Pentru stabilirea quantumului de re­duceri vor mai avea loc câteva între­vederi între factorii de mai sus. Se va introduce şi o clasificare a taximetrelor, cum este de altfel și în străinătate. Sergenţii d oraş şi noul director al poli­ţiei Capitalei Un ziar clandestin al partidului li­beral încearcă să facă o glumă pe tema sergenţilor de oraş. Spune zia­rul liberal că, de la venirea in fruntea poliţiei a d-lui N. Milozi, numai un număr de... 260 sergenţi fac serviciul efectiv pe străzile Capitalei. Nu e nevoie credem, să spunem că ştirea e absurdă. Ziarul liberal uită să a­­dauge că până la venirea regimului actual, din corpul sergenţilor de oraş, câteva sute erau ocupaţi in casele particulare ale foştilor primari, aju­­tori de primari, ai partidului liberal. D. N. Milozi directorul poliţiei, încă din prima zi a venirei d-sale la pre­fectură a dispus ca toţi sergenţii o­­cupaţi in bucătăriile d-lor Emil Pe­­trescu, Corbescu, şi a altor membrii ai partidului liberal să facă serviciu efectiv. Actualul director a mai făcut încă ceva: a şters din statele corpului de sergenţi o sumedenie de agenţi ai cluburilor liberale, oameni can ocu­pă in momentele de faţă alte slujbe, — ziarul liberal ii ştie — făcând e- De la Camera de Comerţ şi Industrie din Ploeşti Marţi, 29 ianuarie, a avut loc şedin­ţa consiliului de administraţie sub pre­şedinţia d-lui ing. Baliff. D-sa face o expunere a evenimen­telor de interes economic din ultimul timp şi, considerând aceasta ca ulti­ma şedinţă sub regimul legii în vigoa­re, face un bilanţ al activităţii Came­­rei în cei 3 ani de funcţionare. Arată interesul ce Camera l-a avut pentru învăţământul comercial, dând 40 milioane pentru construcţia Pala­tului Şcoalelor de Comerţ; spune că instituţia Camerei a luat o parte ac­tivă la toate chestiunile cu caracter economic, dându-şi avizul în toate îm­prejurările. In privinţa reorganizării Camerelor de comerţ crede că reforma ar fi pu­tut întârzia puţin până la expirarea mandatelor actualelor Camere. D. dr. V. M. loachim relevă, în a­­fară de activitatea rodnică a Consi­liului şi buna gospodărie ce s’a făcut la Camera de comerţ din Ploeşt, ce­­eace a permis realizarea programului ce Camera şi-a propus să-l înfăptu­iască. In ceeace priveşte modificarea legii spune că aceasta corespunde dorinţe­lor ce însăşi Camerele de comerţ le-a exprimat în diverse ocazii şi acum în urmă când li s’a cerut avizul de către ministerul industriei şi comerţului, îşi exprimă credinţa că atât la for­marea Comisiunii interimare cât şi a viitorului consiliu vor prevala inte­resele unei cât mai bune reprezentări profesionale. D. preşedinte Baliff cere apoi pă­rerea consiliului asupra atitudinii mem­brilor faţă de noua situţie. D. Spirea Sorescu fost prefect, spu­ne că chestiunea viitoarei comisii şi a consiliului trebue privită numai prin prisma intereselor profesionale, deci actualii consilieri trebue să aibe liber­tatea să facă parte eventual din Com­i­sia 11 ’ V­­evemal. Consiliul aprobă în unanimitate acest punct de vedere. Se ratifică apoi di­verse plăţi făcute de comitetul de di­recţie. Se ia cunoştinţa de circulara .1.sterului de industrie cu privire la administrarea fondurilor şi la întoc­mirea bugetului precum şi de răspun­sul dat. Desminţirea unor pretinse conflicte muncitoreşti Referitor la un articol apărut în Brasso-Lapok din 19 Ianuarie cor., Ministerul Muncii ne trimite urmă­toarea comunicare: Până la 1 Ianuarie 1929 în regiu­nea Sibiu nu au fost muncitori fără lucru.. In cursul lunei Ianuarie cor., fabrica de ghete „Herma" din Sibiu a concediat un număr de muncitori pen­tru cari s'au şi organizat ajutoare în natură. Afirmaţiunea unui ziar din Sibiu că numărul celor fără de lucru au sporit cu una mie, nu corespunde adevărul. De asemenea zisul- ziar mai afirmă că la fabrica de maşini Rieger s-au redus salariile muncitorilor cu 35 la sută, ceea ce de asemenea nu corespun­de adevărului, întrucât întreg conflic­tul nu a privit decât trei lucrători. Un număr de 60 de lucrători au fă­cut grevă de solidarizare cu acești 3 muncitori, în timp ce restul de 420 muncitori ai fabricei lucrează în li­niște. Nici un fel de amendă nu a fost a­­plicată de patron muncitorilor. Concedierile in masă, de care vor­bește ziarul în chestiune, sunt inexis­tente. Fabrica de piele din Sibiu nu a concediat nici un muncitor, iar în ce­lelalte două conflicte, de care am vor­bit mai sus, tratativele sunt în curs. fizepezlri de linii ir Felonia D;n cauza înzăpezitei Dir. P. K. P. Stanislawow pe ziua de 28/1 a. c. până la revocare a sistat întregul fie pe distanţa Berezowica-3strow< Eopyezynce. Tarnopol-Kopyezynce, BiaîaCzortkowska, Zaleszczyki a li niei Czorktkow Zaleszczyki precum şi pe linia Wygnanka Iwanie Rişte r Teresin Skala. Transporturile primite saú expe­diate se vor opri şi pnne la dispozi­ţia predătorilor Cooperaţia Economică Internaţională Conferinţa d-lui ministru V. Madgearu la Institutul Social Român Marţi seara, la ora 6, a avut loc în Aula Academiei Comer­ciale conferinţa d-lui Ministru V. N. Madgearu, despre: „Ideea de cooperaţie economică interna­ţională”. Făcând istoricul aces­tei idei, conferenţiarul arată cum ea a apărut ca o consecinţă a ■războiului mondial, care a fost o luptă între imperialismele eco­nomice. Pactul Societăţii Naţiu­nilor nu cuprindea în prevederile lui principiul colaborării econo­mice între state decât în privinţa ideii mandatului în problema do­min­aţiunii coloniale. Conferinţele internaţionale care i-au urmat au fost dominate de atmosfera apăsătoare a problemi petrolului şi au dat rezultate efective. Pri­mele soluţiuni practice le-a încer­cat Societatea Naţiunilor în ce­­ priveşte recunostrucţia finan­ciară a statelor. Ideea de coope­­rare financiară şi-a găsit dome­niul de aplicare practică cea din­tâi. Conferinţa economică interna­ţională de la Geneva a făcut un pas mai departe prin înlătura­rea teoriilor şi prin studiul condi­ţiunilor reale create de război Producţiunea industrială a între­cut pe cea agricolă. Preţurile produselor agricole au căzut la un nivel inferior celui al produ­selor industriale. Consecinţa este o exploatare a statelor a­­grare de către statele industriale. Agricullura lipsită de protecţia de care se bucură industria, se găseşte în inferioritate. Această situaţie a coincis cu revoluţia agrară din răsăritul Europei, care n’a putut fi desăvârşită din cauza lipsei de capitaluri. In statele industriale criza post-be­­lică s’a manifestat sub forma şomajului de mari proporţii, da­torită regimului de monopol na­ţional al muncii şi în acelaş timp ca o consecinţă a crizelor din ţă­rile agrare. Prin industrializarea ţărilor agricole şi regimul protec­ţionist corelativ, conlucrarea e­­conomică întâmpină noi dificul­tăţi, care nu pot fi soluţionate decât prin organizarea unei coo­perări economice între statele Societăţii Naţiunilor, mişcare în care se integrează practica ini­ţiativă recentă a Micei Antante economice. Iniţiativa I. S. R. de a studia aceste probleme e din cele mai binevenite. * Sâmbătă, 2 Februarie, orele 1) seara va vorbi d-l Dem. Negu­­lescu despre: Problema minorită­ţilor şi jurisprudenţa Curţii de la Haga (Secţia de Politică exter­nă). D. V. MADGEARU Ministrul de industrie şi comerţ Răscumpărarea liniilor ferate particulare Un comunicat al min­sterelor de Finanţe şi Comun­caţiilor Din partea Ministerului de Comu­nicaţii, primim spre publicare urmă­torul: COMUNICAT Ministrul de Finanţe şi Ministrul Comunicaţiilor, sesizându-se de con­ţinutul articolului apărut în ziarul „Cuvântul” No.. 1355, an. V. de Marţi 29 Ianuarie 1929 şi examinând actele şi lucrările vizate prin acel ar­ticol constată: Pentru toate chestiunile de răscum­părări ale liniilor ferate particulare, inclusiv căile ferate someşene şi Bu­­covinene, de către Statul Român, a lucrat o comisiune interministerială compusă, afară de d. Răileanu C., din d-nui: Eftimie Antonescu, Consilier la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, St. Pretorian, Consilier Ministerial, Dem. Moldoveanu, Consilier Ju­ridic, Emil Giuan, Director General din Ministerul Finanţelor, N. Ioanovici, Director General din Ministerul Finanţelor, N. Daşcovici, Profesor Universi­tar. Această comisiune în întregul ei a apărat cu pricepere şi tărie intere­sele Statului. In consecinţă, condiţiunile de răs­cumpărări şi în special preţul, care nu este cel afirmat în sus menţionatul articol pentru căile ferate Someşene, a fost convenit de întreaga comisiune. Ca încheere, felul în care d. Răi­leanu s’a achitat în această Comisi­une, precum şi de însărcinarea ce a primit la Viena, exclude orice bănu­ială, aşa că se dă o formală desmin­­ţire afirmaţiunilor din citatul articol. PRAGA, 30 (Undor).­­ Azi dimineaţă Praga a fost acoperită de o ceaţă groasă, niciodată, cunoscu­tă până acum.. Toate ma­gazinele, cafenelele şi bi­rourile au trebuit să fie le­minate ca în toiul nopţii. Pe străzi a fost nevoie de lumină electrică, iar tram­vaiele şi automobilele nu au putut circula d cât cu farurile aprinse. Tempe­ratura la Praga a coborât azi la in­ grade sub zero. In munţi temperatura în­registrează 23 grade sub zero. Cantităţi enorme de ză­padă, atingând in unelte părţi înălţimea de 5 metri au împiedecat circulaţia trenurilor pe liniile locale din Slovacia şi au produs mari greutăţi în traficul general. IN IUGOSLAVIA BELGRAD, 30 (Radar). — Din cauza zăpezilor ma­ri, circulaţia trenurilor e aproape complect între­ruptă în regiunile Ser­biei, Bosniei şi Herţego­­vinei. * BELGRAD 30 (Radar). — Noap­tea trecută şi ori toată ziua, în în­treaga ţară, a căzut zăpadă în ma­re abundenţă. Chiar la Belgrad, ză­pada a atins înălţimea de 44 centi­metri. Străzile sunt complect aco­perite de zăpadă, circulaţia fiind întreruptă din această cauză. Mu­nicipalitatea întrebuinţează pentru curăţirea străzilor de zăpadă peste 600 muncitori şi 50 de camioane. Curăţirea zăpadei costă zilnic mi­nimum 50.000 de dinari. Cea mai mare cantitate de zăpadă a căzut in provincia Okulin, unde a atins înălţimea de 3 metri. Comunicaţia în toată ţara se face cu foarte mari dificultăţi, însă ea nu este complect întreruptă, putând a se face încă în mod acceptabil. Iarna în streinătate Mari zăpezi în Cehoslovacia O nenorocire de cale ferată în Germania BERLIN, 30 (Rador). — Di­recţiunea căilor ferate din Re­gensburg, anunţă că azi dimi­neaţă la ora 1.50, trenul accele­rat , 55, s’a ciocnit în staţia Suen­king, situată pe linia Plattling- Regensburg, cu un tren de mar­fă. Vagonul de bagaje şi un va­gon de clasa III, de la trenul ac­celerat s-au răsturnat după linie, fiind grav avariate. Sunt trei morţi un grav rănit şi 7 pasa­geri uşor răniţi. Numele victi­melor nu sunt încă cunoscute.­­ Răniţii au fost internaţi în spit® f­iul din Suenking. Personalul lo­comotivei trenului de marfă şi mecanicul trenului accelerat au scăpat complect teferi. Germania ratifies pacte) Kellog BERLIN, 30 (Rador). — Rei­chstagul a început azi discuţia proiectului de lege relativ la rati­ficarea pactului Kellogg. Vota­rea ratificărei pactului, urmează a se face până Sâmbătă. Guver­nul a întocmit o „Carte Albă”, prin care expune pe larg istori­cul întocmirei pactului Kellogg.

Next