Dreptatea, februarie 1929 (Anul 3, nr. 392-415)
1929-02-01 / nr. 392
Serrala de la 30 Ianuarie Şedinţa se deschide la orele 4 sub preşidenţia d-lui St. Ciceo Pop preşedinte. Pe banca ministerială d-nii miniştri Mironescu, gen. Alevra, Sever Dan, Voicu Niţescu, D. R. Ioaniţescu. COMUNICĂRI ÎNTREBĂRI ASUPRIREA ÎNVAŢATORILOR D. ILIE DOBRIAN (maj.), semnalează d-lui ministru al instrucţiunii o serie de abuzuri săvârşite de fostul regim în aplicarea unor sancţiuni nedrepte împotriva membrilor învăţământului primar. Roagă pe d. ministru să vină cu o lege care să revizuiască pedepsele nedrepte aplicate de consiliul permanent liberal (apl.). D. ministru COSTACHESCU: Intr’adevăr, din toată țara îmi vin plângeri, cerăndumi-se revizuirea pedepselor nedrepte. Am rezolvat personal multe cazuri; m’au copleșit însă prin numărul lor așa că m'am hotărât să numesc o comisiune care să se ocupe de aceste revizuiri de pedepse. Dreptatea trebue făcută indiferent de chestiunile politice. Şi se va face aşa. Cer însă putină cu D. ILIE DOBRIAN, declară că aşteaptă cu încredere rezolvirea chestiunei semnalate. D. JELERIU (maj.) face o comunicare d-lui ministru de război în legătură cu abuzurile săvârşite de ofiţerii intendenţii de la divizia 8-a din Cernăuţi, cu ocazia unor furnituri. Apare d. prim ministru Iuliu Maniu. D-sa este primit cu aplauze de majoritate. D. Jeleriu roagă pe d. ministru de război să ordone o anchetă. CHESTIUNEA ATAŞAŢILOR DE PRESA România e dorică at *PL ce România dornică de pace şi hotărâtă aduce o politică profund pachică, pentru motivele pe care le am expus încă odată aici, şi le am arătat din nou în expunerea de motie a aderat cu cea mai vie satisfacţiune la 4 Septembrie 1928 la Pactul acesta propus de către Secretarul de Stat Kellog al Statelor Unite, intervenit în urma colaborării dintre Franţa şi America. (Aplauze prelungite pe băncile majorităţii). România ar considerat de datoria ei să-şi dea adesiunea la acest nou instrument de garanţie a păcii. Vă cerem astăzi ratificarea lui. Ratificând această adeziune, prin această ratificare în ceea ce priveşte ţara românească, Parlamentul îşi va face o datorie către patrie, ocrotind sub o formă nouă interesele supreme ale naţiunii române (aplauze vii şi prelungite pe băncile majorităţii). Corpurile Legiuitoare Parlamentul a ratificat aderarea la pactul Kellogg Toate partidele politice votează proectul de lege de ratificare D. PAMFIL ŞEICARU, face o comunicare d-lui ministru a afacerilor străine în legătură cu corpul ataşaţilor de presă, întreabă dacă nu este cazul să se întocmească un statut al ataşaţilor de presă. Intr’o a doua comunicare, d. Şeicaru semnalează guvernului nişte articole din ziarele ungare cărora li s’a permis intrarea în țară. D. ministru MIRONESCU: In chestiunea ataşaţilor de presă, vă declar, că nu pot face deocamdată nimic din cauza insuficienţii fondurilor bugetare. Primesc însă cu deosebită atenţiune această chestie întrucât avem mare nevoe de bună propagandă, în străinătate (apl.). D. ministru VAIDA VOEVOD. Voi da cât de curând răspunsuld-lui Şeicaru în chestiunea ziarelor suite pentru rezolvirea dreaptă ei ungureşti cărora le-am aprobat inacestei chestiuni (apl.). Itrarea în ţară. Ratificarea Pactului Kellog. Se intră în ordinea de zi. Se ia în discuție ratificarea pactului Kellog. D. GH. MOROIANU (raportor) dă citire proectului de lege pentru ratificarea pactului Kellog. D. ministru MIRONESCU (Primit cu aplauze): Domnule preşedinte, domnilor deputaţi, pentru a sublinia importanţa ratificării, pe care v-o solicit, voi deroga de la regulele obişnuite Şi voi arăta eu mai întâi, în câteva cuvinte, însemnătatea votului, pe care vi-l cer. CE ESTE PACTUL KELLOG Pactul Kellog este afirmarea unut progres nou şi fundamental în relaţiile dintre popoare. El reprezintă un punct culminant în evoluţia societăţilor omeneşti. Dealurigul veacurilor, din timpurile cele mai vechi şi până astăzi, războiul a fost mijlocul prin care s-au rezolvat conflictele dintre triburi şi, mai în urmă, dintre state. El a fost considerat, şi poate şi era, ca o necesitate, însă, în măsura în care civilizaţia s’a accentuat, războaiele au devenit tot mai rare. Totuşi juriştii internaţionali şi filosofii nu s’au ridicat niciodată împotriva principiului războiului, ci au considerat totdeauna războiul ca un mijloc legitim de a tranşa diferendele dintre state. Ultimul război, care a luat proporţii catastrofale, a zguduit multe din noţiunile tradiţionale de pănă acum. El a aruncat o îndoială şi asupra legitimităţii războiului. După cum ştii, in scopul de a încerca să facă războaiele cât mai rare, sau poate imposibile, s-a instituit Societatea Naţiunilor, instituţie de o grandioasă importanţă morală. Dar Pactul Societăţii Naţiunilor, deşi este o încercare de a împiedeca războiul, de a-l face, dacă voiţi, chiar imposibil, nu contestă legitimitatea acestui mijloc de trauşare a diferendelor internaţionale. Pactul Kellog adaugă tocmai acest lucru nou, reprezintă acest nou şi măreţ progres, faţă de pactul Ligii Naţiunilor, că el declară nelegitim războiul, repudiază războiul ca instrument de politică naţională. Prin acest pact. Puterile semnatare îşi iau, în mod solemn angajamentul de a renunţa la război, ca instrument de Politică naţională şi de a tranşa toate diferendele dintre dânsele prin mijloace pacinice, obligăndu-se la această tranşare pacinică, care este, după aceia, asigurată prin ratificarea pactului de către toate părţile contractante. Acest pact este datorit nobilei emulaţiuni din Franţa şi Statele Unite. Opera generoasă, pe care au injghebat-o aceste două naţiuni, merită omagiile tuturor popoarelor şi ea va aduce roade fecunde, nebănuite încă, în desvoltarea relaţiunilor dintre naţiuni (aplauze prelungite). Iniţiativa a fost luată de către domnul Aristide Briand, ministrul Republicei Franceze (aplauze prelungite, strigate de să trăiască!), care, la 6 Aprilie 1927, adresându se poporului american, în ziua în care se împlinea a zecea aniversare a intrării în război a Statelor Unite, a declarat că Franţa este gata să încheie cu Statele Unite un pact de amiciţie perpetuă, prin care să se pună afară de lege războiul între aceste două naţiuni. Această propunere a d-lui Briand a fost bine primită în Statele Unite şi, faţă de primirea ce i s’a făcut, domnul Briand a venit, mai târziu, la 20 iunie 1927, să precizeze propunerea sa, formulând un anteproiect de pact, în trei articole, care, în definitiv, este origina pactului actual. Statele Unite au acceptat principiul pus de domnul Briand, dar au lărgit în mod considerabil orizontul. Statele Unite, prin nota domnului ministru secretar de stat, Kellog, din 29 Decemvrie 1927, a cerut ca asemenea pact să fie încheiat, nu numai între cele două ţări despre cari era vorba: Franţa şi Statele Unite- ci între toate Puterile principale ale lumii. Astfel s‘a născut pactul actual. Dacă, dar, iniţiativa originală a acestui pact pleacă dela Franţa, forma ei actuală, formă care i-a dat caracterul de universitate şi care a transformat acest pact într’un element de progres important al relaţiunilor dintre State, forma aceasta aparţine domnului Kellog, ministru secretar de Stat al Statelor Unite (aplauze prelungite). VALOAREA PACTULUI S’a zis că aces proiect este lipsit de sancţiune. Este adevărat că el nu cuprinde sancţiuni materiale , dar rămân sancţiunile morale S’a văzut, cu prilegiul războiului mondial din urmă, cum consideraţiuni pur morale produc cele mai eficace rezultate. Vă aduceţi aminte că intervenţia decisivă în războiul mondial a Statelor Unite a fost provocată numai de consideraţiuni de înaltă moralitate (aplauze) De aceia valoarea practică a Pactului rămâne, chiar şi fără sancțiuni materiale, pe de altă parte s’a explicat prin nota domnului Kellog din 23 iunie 1928, notă interpretativă pe care am alăturat-o la proiectul de lege, fiindcă ea face parte integrantă în realitate din Pact; s’a explicat că acest Pact se împacă cu Pactul Societăţii Naţiunilor şi cu convenţiunea de la Locarno şi că nu atinge dreptul de legitimă apărare, nici nu contrazice tratatele de neutralitate existente» D. G- G MIRONESCU Ministru de externe Partidele politice votează proectul de ratificare DECLARAŢIA PARTIDULUI SOCIAL-DEMOCRAT D. LOTAR RADACIANU (soc.) declară în numele pard. social-democrat că votează proectul de lege pentru ratificarea pactului Kellog. Noi social-democraţii nu vom înceta niciodată să manifestăm cu simpatie faţă de orice încercări de a se realiza cu orice preţ pacea între popoare (apl.). DECLARAŢIA PARTIDULUI LIBERAL D. I. G. DUCA (11b.) declară în numele partidului naţional-liberal că votează proectul de lege pentru ratificarea pactului Kellog. In continuare d-sa observă că în ultimii zece ani România a făcut in mod constant o politică de pace. Am îmbrăţişat cu entusiasm Liga Naţiunilor. Suntem prima ţară, al cărei reprezentant oficial a vizitat Liga Naţiunilor. In 1924 Regele Ferdinand şi Regina Maria au făcut această vizită. Sunt sigur că d. ministru de externe va continua această politică de pace (aplauze). RAPORTURILE CU SOVIETELE Trecând la chestiunea raporturilor noastre cu Rusia Sovietică, d. Duca declară că partidul naţionalliberal salută cu satisfacţie anunţarea încheerii unui pact de neagresiune cu Rusia Sovietică. In privinţa efectului pactului Kellog, d. Duca declară că este perfect optimist. In încheere d. Duca aduce omagii d-lor Briand şi Kellog, cari şi-au legat numele de această idee măreaţă a păcii (aplauze). DECLARAŢIA PARTIDULUI POPORULUI D. OCT. QOQA, citeşte o declaraţie în numele partidului poporului, afirmând, că reprezentanţii acestui partid vor vota proectul de ratificare a pactului Kellog (aplauze). DECLARAŢIA LOR EVREI D. FISCHER (sionist) declară că reprezentanții partidului sionist votează proectul de ratificare a pactului Kellog (aplauze). DECLARAŢIA PARTIDULUI LUPIST * D. POHOAŢA (lupist) declar , că reprezentanţii partidului ţaranesc votează proectul de ratificare a pactului Kellog (aplauze). Se aprobă luarea în considerare a proectului. Dr D. GH. MOROIANU, raportor, dă citire proectului de lege pentru ratificarea pactului Kellog. Se votează cu bile. Adunarea aprobă în un realsimitate proectul de lege pentru ratificarea pEGts.5ls.ii Kellog. « Nemaifiind nimic la ordinea zilei şedinţa se ridică, la orele 5 luni, anunţându-se cea viitoare astăzi la orele 3 după amiază. D-nii deputaţi rămân să lucreze în secţiuni, unde s-au constituit biurourile celor 9 secţiuni ale Camerei, alegându-se preşedinţi, vicepreşedinţi şi secretari. Aplicarea legii timbbruui Cazurile când societăţile trebuie să plătească impozitele prevăzute în legea timbrului Comisiunea centrală a timbrului în şedinţa din 30 ianuarie a. c. a fixat următoarele norme când o societate trebue să plătească impozitele prevăzute de legea timbrului. Se creează o nouă societate pentru care se va plăti impozitele prevăzute de legea timbrului in cazul când o societate existentă suferă următoarele modificări esenţiale: Când se schimbă tipul societăţei din civilă în comercială, din societate în nume colectiv în societate în comandită simplă sau pe acţiuni sau în societate anonimă, etc. Când se schimbă complect obiectul societăţei sau se adaogă unul nou, care nu poate fi considerat ca un accesoriu al celui dintâi. Când într’o societate în nume colectiv sau in comandită se schimbă complect sau parţial persoanele care o compun sau li se adaugă altele noui. Când o societate se prorogă sau se reconstitue după expirarea termenului fixat pentru durata ei. Când mai multe societăţi fuzionează între ele perzându-şi toată individualitatea. Dacă prin fuziune o societate absoarbe pe celelalte nu se creează o nouă societate în acest caz se vor aplica însă dispoziţiunile art. 15, paragraful 7 din legea timbrului, percepându-se impozitul proporţional la capitalul societăţilor absorbite. Când oricare ar fi modificările aduse părţilor manifestă in mod neîndoios intențiunea de a creea o nouă societate. Programul conferinţei Micei Antante Economice . Mâine dimineaţă va avea loc la Ministerul de industrie şi comerţ, o conferinţă la care vor lua parte d-nii: V. Madgearu, ministru de industrie şi comerţ, Gr. Gafencu, secretar general al ministerului de externe şi d. dr. Ernest Ene, secretarul general al ministerului de industrie şi comerţ. Cu această ocazie se va fixa programul conferinţei preliminare a Micei Antante Economice ce se va deschide la București pe ziua de 6 Februarie a. c. ... * ♦ M Avantagii pe C. F. R. pentru cheresteaua destinată exportului Direcţiunea căilor ferate a luat dispoziţiunea ca pentru transportul cherestelei şi scândurilor pentru lăzi, adresate la Constanţa, pentru expediere la export în intervalul de la 15 Decembrie şi până la 1 Martie , când Dunărea este îngheţată, să se aplice tariful excepţional VII pentru cherestea şi speciala pentru scândurile de lăzi — pentru o distanţă egală cu distanţa între staţiunea de încărcare şi Galaţi, sporit cu 20 la sută, câtă vreme distanţa kilometrică astfel calculată nu reprezintă mai mult decât distanţa reală între punctul de încărcare şi Constanţa — în care caz se va percepe taxa reală prevăzuta de tarif la distanţa normală. Aceste avantagii se acordă pe cale de refacţie prin staţia Constanţa, contra prezentării documentelor de transport pe C. F. R. şi a celor vamale — doveditoare ale exportului şi numai pentru acele industrii și firme cari se vor comunica la timp prin ordine speciale. mnmmwmm ♦ mmmmni Soluţionarea chestiunei teximetrelor D. D. R. Ioaniţescu subsecretar de stat la ministerul de interne a păşit la soluţionarea problemei taximetrelor din Capitală, împotriva cărora au fost nenumărate reclamaţiuni în special cu privire la tarif. In consecinţă, d-sa a luat contact prin d. general Nicoleanu, prefectul Capitalei, cu conducătorii de automobile de piaţă constituiţi în sindicat. O întrevedere a avut loc între d-nii D. R. Ioaniţescu, gen. Nicoleanu, prefectul Capitalei şi Teodorescu preşedintele conducătorilor de taximetre. Deocamdată s-a căzut de acord principial asupra necesităţii de a se reduce actualele tarife — lucru recunoscut şi de proprietarii de automobile. Pentru stabilirea quantumului de reduceri vor mai avea loc câteva întrevederi între factorii de mai sus. Se va introduce şi o clasificare a taximetrelor, cum este de altfel și în străinătate. Sergenţii d oraş şi noul director al poliţiei Capitalei Un ziar clandestin al partidului liberal încearcă să facă o glumă pe tema sergenţilor de oraş. Spune ziarul liberal că, de la venirea in fruntea poliţiei a d-lui N. Milozi, numai un număr de... 260 sergenţi fac serviciul efectiv pe străzile Capitalei. Nu e nevoie credem, să spunem că ştirea e absurdă. Ziarul liberal uită să adauge că până la venirea regimului actual, din corpul sergenţilor de oraş, câteva sute erau ocupaţi in casele particulare ale foştilor primari, ajutori de primari, ai partidului liberal. D. N. Milozi directorul poliţiei, încă din prima zi a venirei d-sale la prefectură a dispus ca toţi sergenţii ocupaţi in bucătăriile d-lor Emil Petrescu, Corbescu, şi a altor membrii ai partidului liberal să facă serviciu efectiv. Actualul director a mai făcut încă ceva: a şters din statele corpului de sergenţi o sumedenie de agenţi ai cluburilor liberale, oameni can ocupă in momentele de faţă alte slujbe, — ziarul liberal ii ştie — făcând e- De la Camera de Comerţ şi Industrie din Ploeşti Marţi, 29 ianuarie, a avut loc şedinţa consiliului de administraţie sub preşedinţia d-lui ing. Baliff. D-sa face o expunere a evenimentelor de interes economic din ultimul timp şi, considerând aceasta ca ultima şedinţă sub regimul legii în vigoare, face un bilanţ al activităţii Camerei în cei 3 ani de funcţionare. Arată interesul ce Camera l-a avut pentru învăţământul comercial, dând 40 milioane pentru construcţia Palatului Şcoalelor de Comerţ; spune că instituţia Camerei a luat o parte activă la toate chestiunile cu caracter economic, dându-şi avizul în toate împrejurările. In privinţa reorganizării Camerelor de comerţ crede că reforma ar fi putut întârzia puţin până la expirarea mandatelor actualelor Camere. D. dr. V. M. loachim relevă, în afară de activitatea rodnică a Consiliului şi buna gospodărie ce s’a făcut la Camera de comerţ din Ploeşt, ceeace a permis realizarea programului ce Camera şi-a propus să-l înfăptuiască. In ceeace priveşte modificarea legii spune că aceasta corespunde dorinţelor ce însăşi Camerele de comerţ le-a exprimat în diverse ocazii şi acum în urmă când li s’a cerut avizul de către ministerul industriei şi comerţului, îşi exprimă credinţa că atât la formarea Comisiunii interimare cât şi a viitorului consiliu vor prevala interesele unei cât mai bune reprezentări profesionale. D. preşedinte Baliff cere apoi părerea consiliului asupra atitudinii membrilor faţă de noua situţie. D. Spirea Sorescu fost prefect, spune că chestiunea viitoarei comisii şi a consiliului trebue privită numai prin prisma intereselor profesionale, deci actualii consilieri trebue să aibe libertatea să facă parte eventual din Comisia 11 ’ Vevemal. Consiliul aprobă în unanimitate acest punct de vedere. Se ratifică apoi diverse plăţi făcute de comitetul de direcţie. Se ia cunoştinţa de circulara .1.sterului de industrie cu privire la administrarea fondurilor şi la întocmirea bugetului precum şi de răspunsul dat. Desminţirea unor pretinse conflicte muncitoreşti Referitor la un articol apărut în Brasso-Lapok din 19 Ianuarie cor., Ministerul Muncii ne trimite următoarea comunicare: Până la 1 Ianuarie 1929 în regiunea Sibiu nu au fost muncitori fără lucru.. In cursul lunei Ianuarie cor., fabrica de ghete „Herma" din Sibiu a concediat un număr de muncitori pentru cari s'au şi organizat ajutoare în natură. Afirmaţiunea unui ziar din Sibiu că numărul celor fără de lucru au sporit cu una mie, nu corespunde adevărul. De asemenea zisul- ziar mai afirmă că la fabrica de maşini Rieger s-au redus salariile muncitorilor cu 35 la sută, ceea ce de asemenea nu corespunde adevărului, întrucât întreg conflictul nu a privit decât trei lucrători. Un număr de 60 de lucrători au făcut grevă de solidarizare cu acești 3 muncitori, în timp ce restul de 420 muncitori ai fabricei lucrează în liniște. Nici un fel de amendă nu a fost aplicată de patron muncitorilor. Concedierile in masă, de care vorbește ziarul în chestiune, sunt inexistente. Fabrica de piele din Sibiu nu a concediat nici un muncitor, iar în celelalte două conflicte, de care am vorbit mai sus, tratativele sunt în curs. fizepezlri de linii ir Felonia D;n cauza înzăpezitei Dir. P. K. P. Stanislawow pe ziua de 28/1 a. c. până la revocare a sistat întregul fie pe distanţa Berezowica-3strow< Eopyezynce. Tarnopol-Kopyezynce, BiaîaCzortkowska, Zaleszczyki a li niei Czorktkow Zaleszczyki precum şi pe linia Wygnanka Iwanie Rişte r Teresin Skala. Transporturile primite saú expediate se vor opri şi pnne la dispoziţia predătorilor Cooperaţia Economică Internaţională Conferinţa d-lui ministru V. Madgearu la Institutul Social Român Marţi seara, la ora 6, a avut loc în Aula Academiei Comerciale conferinţa d-lui Ministru V. N. Madgearu, despre: „Ideea de cooperaţie economică internaţională”. Făcând istoricul acestei idei, conferenţiarul arată cum ea a apărut ca o consecinţă a ■războiului mondial, care a fost o luptă între imperialismele economice. Pactul Societăţii Naţiunilor nu cuprindea în prevederile lui principiul colaborării economice între state decât în privinţa ideii mandatului în problema dominaţiunii coloniale. Conferinţele internaţionale care i-au urmat au fost dominate de atmosfera apăsătoare a problemi petrolului şi au dat rezultate efective. Primele soluţiuni practice le-a încercat Societatea Naţiunilor în ce priveşte recunostrucţia financiară a statelor. Ideea de cooperare financiară şi-a găsit domeniul de aplicare practică cea dintâi. Conferinţa economică internaţională de la Geneva a făcut un pas mai departe prin înlăturarea teoriilor şi prin studiul condiţiunilor reale create de război Producţiunea industrială a întrecut pe cea agricolă. Preţurile produselor agricole au căzut la un nivel inferior celui al produselor industriale. Consecinţa este o exploatare a statelor agrare de către statele industriale. Agricullura lipsită de protecţia de care se bucură industria, se găseşte în inferioritate. Această situaţie a coincis cu revoluţia agrară din răsăritul Europei, care n’a putut fi desăvârşită din cauza lipsei de capitaluri. In statele industriale criza post-belică s’a manifestat sub forma şomajului de mari proporţii, datorită regimului de monopol naţional al muncii şi în acelaş timp ca o consecinţă a crizelor din ţările agrare. Prin industrializarea ţărilor agricole şi regimul protecţionist corelativ, conlucrarea economică întâmpină noi dificultăţi, care nu pot fi soluţionate decât prin organizarea unei cooperări economice între statele Societăţii Naţiunilor, mişcare în care se integrează practica iniţiativă recentă a Micei Antante economice. Iniţiativa I. S. R. de a studia aceste probleme e din cele mai binevenite. * Sâmbătă, 2 Februarie, orele 1) seara va vorbi d-l Dem. Negulescu despre: Problema minorităţilor şi jurisprudenţa Curţii de la Haga (Secţia de Politică externă). D. V. MADGEARU Ministrul de industrie şi comerţ Răscumpărarea liniilor ferate particulare Un comunicat al minsterelor de Finanţe şi Comuncaţiilor Din partea Ministerului de Comunicaţii, primim spre publicare următorul: COMUNICAT Ministrul de Finanţe şi Ministrul Comunicaţiilor, sesizându-se de conţinutul articolului apărut în ziarul „Cuvântul” No.. 1355, an. V. de Marţi 29 Ianuarie 1929 şi examinând actele şi lucrările vizate prin acel articol constată: Pentru toate chestiunile de răscumpărări ale liniilor ferate particulare, inclusiv căile ferate someşene şi Bucovinene, de către Statul Român, a lucrat o comisiune interministerială compusă, afară de d. Răileanu C., din d-nui: Eftimie Antonescu, Consilier la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, St. Pretorian, Consilier Ministerial, Dem. Moldoveanu, Consilier Juridic, Emil Giuan, Director General din Ministerul Finanţelor, N. Ioanovici, Director General din Ministerul Finanţelor, N. Daşcovici, Profesor Universitar. Această comisiune în întregul ei a apărat cu pricepere şi tărie interesele Statului. In consecinţă, condiţiunile de răscumpărări şi în special preţul, care nu este cel afirmat în sus menţionatul articol pentru căile ferate Someşene, a fost convenit de întreaga comisiune. Ca încheere, felul în care d. Răileanu s’a achitat în această Comisiune, precum şi de însărcinarea ce a primit la Viena, exclude orice bănuială, aşa că se dă o formală desminţire afirmaţiunilor din citatul articol. PRAGA, 30 (Undor). Azi dimineaţă Praga a fost acoperită de o ceaţă groasă, niciodată, cunoscută până acum.. Toate magazinele, cafenelele şi birourile au trebuit să fie leminate ca în toiul nopţii. Pe străzi a fost nevoie de lumină electrică, iar tramvaiele şi automobilele nu au putut circula d cât cu farurile aprinse. Temperatura la Praga a coborât azi la in grade sub zero. In munţi temperatura înregistrează 23 grade sub zero. Cantităţi enorme de zăpadă, atingând in unelte părţi înălţimea de 5 metri au împiedecat circulaţia trenurilor pe liniile locale din Slovacia şi au produs mari greutăţi în traficul general. IN IUGOSLAVIA BELGRAD, 30 (Radar). — Din cauza zăpezilor mari, circulaţia trenurilor e aproape complect întreruptă în regiunile Serbiei, Bosniei şi Herţegovinei. * BELGRAD 30 (Radar). — Noaptea trecută şi ori toată ziua, în întreaga ţară, a căzut zăpadă în mare abundenţă. Chiar la Belgrad, zăpada a atins înălţimea de 44 centimetri. Străzile sunt complect acoperite de zăpadă, circulaţia fiind întreruptă din această cauză. Municipalitatea întrebuinţează pentru curăţirea străzilor de zăpadă peste 600 muncitori şi 50 de camioane. Curăţirea zăpadei costă zilnic minimum 50.000 de dinari. Cea mai mare cantitate de zăpadă a căzut in provincia Okulin, unde a atins înălţimea de 3 metri. Comunicaţia în toată ţara se face cu foarte mari dificultăţi, însă ea nu este complect întreruptă, putând a se face încă în mod acceptabil. Iarna în streinătate Mari zăpezi în Cehoslovacia O nenorocire de cale ferată în Germania BERLIN, 30 (Rador). — Direcţiunea căilor ferate din Regensburg, anunţă că azi dimineaţă la ora 1.50, trenul accelerat , 55, s’a ciocnit în staţia Suenking, situată pe linia Plattling- Regensburg, cu un tren de marfă. Vagonul de bagaje şi un vagon de clasa III, de la trenul accelerat s-au răsturnat după linie, fiind grav avariate. Sunt trei morţi un grav rănit şi 7 pasageri uşor răniţi. Numele victimelor nu sunt încă cunoscute. Răniţii au fost internaţi în spit® fiul din Suenking. Personalul locomotivei trenului de marfă şi mecanicul trenului accelerat au scăpat complect teferi. Germania ratifies pacte) Kellog BERLIN, 30 (Rador). — Reichstagul a început azi discuţia proiectului de lege relativ la ratificarea pactului Kellogg. Votarea ratificărei pactului, urmează a se face până Sâmbătă. Guvernul a întocmit o „Carte Albă”, prin care expune pe larg istoricul întocmirei pactului Kellogg.